Muzeul de Artă Cluj-Napoca organizează, în perioada 6 martie – 14 aprilie 2024, expoziția „De odor și lacrăme” a artistului Cornel Vana.

Vernisajul expoziției va avea loc miercuri, 6 martie 2024, de la ora 18. Cu această ocazie, vor lua cuvântul prof. univ. dr. Lucian Nastasă-Kovács, manager al Muzeului de Artă Cluj-Napoca, prof. univ. dr. Dorel Găină, jurnalistul cultural Demostene Șofron și dr. Dan Breaz.

Cornel Vana s-a născut în 10 martie 1957, în satul Cacova Ierii, la poalele Muntelui Mare. Artistul își recunoaște cu demnitate originea țărănească, dar își conștientizează și o vie identitate artistică pe care și-o descrie într-un crez artistic formulat cu siguranța dată de o trăire intensă:

„Pesemne aveam și eu ceva de spus, din moment ce în ăst timp, de cincizeci de ani, preocuparea majoră a fost pictura și sculptura. Factorul decisiv care a declanșat pasiunea pentru artă a fost accidentul de muncă la mâna dreaptă și precum orice rău presupune și un bine, căci ,,ce nu te omoară te întărește”, în nopțile de coșmar și durere, gândul că îmi amputează mâna și n-o să mai pot picta mă obseda mereu. Imediat după externare am vizitat expoziţia de pictură a doamnei Ida Bodó. Cu acea ocazie am început să pictez, torent ce continuă și azi.

Artistul încearcă să aducă privitorul în sfera de percepție proprie, expunând parte din sufletul său, în dar. De data aceasta se află în fața unui banal răzor care își jertfește propria nădejde de a fi admirat, care e dezrobit de frământatul plugului și sudoarea țăranului de altădată și devine loc de adormire și înrodire.

Pictorul aduce elogiu și privește uimit cum natura are un dat și se recreează mereu sub diferite splendori. Astfel, el poate deveni, fără vrerea lui, un căutător de buruieni de leac și un cântăreț discret, într-un complex luat de-a gata, în fața mirajului ce adună zeci de specii de plante și insecte. El creează un cânt și descânt al libertății absolute, care vizează iraționalul, încercând parcă să cunoască vraja și puterea lor magică.

Ruguri (măceși) cu flori gingașe alb-roz, în fecunditatea exuberanței lor, străjuiesc răzorul, în gloria razelor soarelui, ca niște făclii rupte dintr-un nimb.

În desenul lor ca un duh sfânt ori ca niște fiare sălbatice, rătăcite, înspăimântate, norii se alungă în zarea de nestăvilit, schimbându-și mereu chipul și înfățișarea și pot vesti o zi frumoasă sau cu ploi mănoase.

Eu îmi acord libertatea prin care mă pot exprima plastic. Încerc să fiu peregrin în hotarele create de Dumnezeu și să simt graiul strămoșesc. Creația, actul creator , sunt legate de libertate și spirit. Comunicarea cu natura, cu sacrul, cu mine însumi, o realizez prin intermediul imaginilor.

Emanuele Coccia, în lucrarea ,,Viaţa sensibilă” afirma:
«Subiectul se hrăneşte din imagini şi, tocmai din acest motiv, el reuşeşte să se desprindă de obiecte şi de sine însuşi. Întrucât geneza sensibilului are loc în afara sufletului, originea oricărui fenomen psihologic nu are, la rândul său, o natură psihologică. La baza oricărei experienţe imaginative, cognoscitive sau psihologice există un element care nu are o natură psihică sau mentală: imaginea.»

În pofida amestecului de bine şi rău, El, Domnul, este prezent aici şi acum, prin cei care Îl urmează în sacrificiu şi iubire și doar de noi depinde ce alegem.

Pictura și semnul grafic au fost percepute mereu ca o rugăciune.”

Expoziția rămâne deschisă publicului spre vizitare până în data de 14 aprilie 2024, de miercuri până duminică inclusiv, în intervalul orar 10:00-17:00.