Muzeul Dunării de Jos prezintă publicului PERSONALITATEA LUNII FEBRUARIE 2022 – Haralambie I. Răducanu – pilot de aviație

Mari personalități călărășene

Muzeul Dunării de Jos, instituție de cultură aflată în subordinea
Consiliului Județean Călărași, prezintă publicului, în cadrul
Proiectului ”Mari personalități călărășene”,

PERSONALITATEA LUNII FEBRUARIE – Haralambie I. Răducanu – pilot de
aviație

S-a născut la 3 februarie 1911 la Vlăiculești-Arţari, judeţul Călăraşi.

Studii: După absolvirea liceului a urmat Şcoala de Pilotaj a
Aeroclubului Braşov, în anul 1936 fiind brevetat ca pilot.
În anul 1937 a urmat Şcoala de Pilotaj de la Buzău unde, avansat la
gradul de sergent, a fost brevetat ca pilot militar; Tot la Buzău în
anul următor a promovat şi Şcoala de Instructori de Zbor.

Activitate socio-profesională: După îndeplinirea stagiului militar (1939
– 1940) a fost instructor la Şcoala de zbor cu motor a Aeroclubului
Braşov, iar în anii 1941-1943 – instructor de zbor la Aeroclubul C.F.R.
Bucureşti.
Chemat sub arme, evenimentele de la 23 august 1944 l-au găsit pe
sergentul aviator Răducanu în Escadrila 11 din Flotila 2 Informaţii,
dislocată pe aerodromul Pogoanele. În aceste împrejurări, în cadrul unei
formaţii de 9 avioane I.A.R. 39, în zilele de 25, 26 şi 27 august 1944 a
participat la lovirea cu bombe şi cu focul mitralierelor de la bord a
unei concentrări de trupe germane din zona Băneasa.
Ulterior, de pe aerodromorile Geamăna-Piteşti şi Blaj a executat misiuni
de luptă în zona Turda-Cluj, pentru ca în lunile septembrie – octombrie
1944 de pe aerodromurile Vărădia de Mureş şi Oradea să execute misiuni
în zona Reşiţa – Timişoara – Arad – Inău.

Rolul și misiunea unităților aeronauticii în desfășurarea acestor
operații au fost:
-blocarea materialului german volant și de asistență tehnică, aflat pe
terenurile de aviație, precum și capturarea depozitelor de tot felul, ce
se găseau pe teritoriul național;
-recunoașterea zonelor de concentrare germană și interzicerea
concentrării forțelor pentru a împiedica o acțiune centralizată și în
forță;
-interzicerea circulației germane pe toate comunicațiile (aeriene,
terestre și fluviale);
-apărarea punctelor sensibile (depozite, aerodroame, poduri, fabrici,
uzine etc);
-intervenție prin echipe speciale pentru atingerea sau localizarea
incendiilor provocate de bombardamentele germane;
-sprijinirea operațiunilor terestre, cu aviația sau cu artileria
antiaeriană, ce a suplinit adeseori lipsa artileriei de câmp.

Revenind în aviaţia civilă (1945 – 1946) a fost pilot în cadrul
Asociaţiei aviatice C.F.R. din Bucureşti, iar ulterior între anii 1947 –
1951, în calitate de comandant, a condus Şcolile de Pilotaj de la
Clinceni şi Alexandria.
Din 1951 până în 1960 a îndeplinit funcţia de şef al Serviciului
navigaţie şi personal navigant din Aeroclubul Central Român.
În acelaşi timp, între anii 1947 – 1954, a fost şi pilot recepţioner. În
activitatea sa a zburat pe un număr de 27 tipuri de avioane totalizând
mai bine de 10.000 ore de zbor, atât pe front cât şi în aviaţia civilă.

Bibliografie: Iordache, Constantin; Pruia, Aurel. Din aeronautica
română. Biografii contemporane, Bucureşti, Editura Olimp, [s.a.], p. 249
– 250.
https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/document-aeronautica-romana-si-luptele-din-24-31-august-1944
https://fundatiaserbanescu.wordpress.com/2015/07/31/decolam-catre-patrie/
Sursa foto:
https://fundatiaserbanescu.wordpress.com/2015/07/31/decolam-catre-patrie/

Muzeograf,
Andreea PARNIC