Muzeul Municipiului București vă invită să vizitați, începând cu data de 4 iulie, la Casa Filipescu-Cesianu (Calea Victoriei 151), expoziția „Cartografii simbolice. Geografie. Astronomie. Biologie”, organizată în cadrul Conferinței Internaționale de Cartografie Istorică (ICHC) 2022.

Muzeul Municipiului București vă invită să vizitați, începând cu data de 4 iulie, la Casa Filipescu-Cesianu (Calea Victoriei 151), expoziția „Cartografii simbolice. Geografie. Astronomie. Biologie”, organizată în cadrul Conferinței Internaționale de Cartografie Istorică (ICHC) 2022.

Natura umană a fost întotdeauna preocupată să exploreze. Curiozitatea şi siguranţa legată de împrejurimi a fost începutul călătoriei noastre de exploratori. Împrejurimi care trebuiau cunoscute, îmblânzite, definite. Şi astfel au fost descoperiţi munţi care mărgineau câmpii, râuri care legau continente şi noi mistere. Ultimii zeci de mii de ani au însemnat adaptare, dar şi sacrificarea unui trecut îndepărtat, al ţinuturilor originare, îngropate în mitologii străvechi. Mitologii care au încercat să ne familiarizeze cu spaţii îndepărtate şi necunoscute. Şi, într-un târziu, natura umană şi-a dorit reprezentarea spaţiului familiar şi apoi a celui explorat, iar primii paşi în cartografie au fost făcuţi. Cu acest pas făcut am ieşit din mitologie. Şi cel mai important instrument de cartografiere la scară istorică a reprezentat-o inventarea oraşelor şi a vieţii urbane.

În vremurile din urmă, când geografia nu mai poate ridica obstacole, tehnologia ajutându-ne să traversăm oceane şi zone deşertice întinse într-o siguranţă şi o viteză nemaintâlnită în istoria umanităţii, natura umană a descoperit alte zone de cartografiat, în interiorul aceluiaşi univers. Astfel a început să privească şi să călătorească spre astre cartografiind sistemul solar şi lumi mai îndepărtate, definind concepte despre distanţe si lumi nebănuite cu mii de ani urmă. Şi, mai aproape de zilele din urmă, un alt univers deschide noi opţiuni de explorare: interiorul propriului corp, unde, mările interioare ale fluidelor, care ne străbat organismul şi-l ţin în viaţă, sunt încă mistere pe care nanotehnologia se pregăteşte să le exploreze.

Drept urmare, această scurtă naraţiune cartografică doreşte să includă într-o reprezentare comună ceea ce natura umană înţelege să exploreze prin trei mari trasee de care este preocupată şi ataşată, şi sunt cuprinse în ceea ce numim Geografie, Astronomie şi Biologie. Să încercăm să le privim şi să le urmărim ca preocupare sincronă a marii aventuri umane de a se cunoaşte. Toate trei au pornit în acelaşi timp deoarece şi anticii erau preocupaţi de astronomie şi biologie însă tehnologia ultimului veac ne-a scos din clar-obscurul milenar şi numai după ce am reuşit să depăşim cu uşurinţă barierele geografice ale lumii în care trăim.

Dar sunt şi alte „continente” noi care apar la orizont, ale unei lumi nu foarte clar definite şi este ceea ce specialiştii numesc a fi „continentul fluid” al internetului şi lumii virtuale. Această nouă lume fluidă a unei posibile ubicuităţi prin dispariţia adresei poştale şi oferind un uriaş potenţial nomadismului profesional virtual, modifică deja comportamente, profesii şi abilităţi de supravieţuire. Dar aceasta este o poveste aflată la începutul unui drum pe care urmează să-l definim şi să-i oferim un scop şi un orizont de aşteptare, chiar dacă el se va numi „singularitate”.

Revenind asupra proiectului expoziţional „Cartografii simbolice”, aici sunt prezente câteva registre pe care natura umană le-a inventat şi perfecţionat ca domenii de permanente preocupări: Geografia, Astronomia şi Biologia. Au fost alese câteva repere de cartografie simbolică am putea spune, pentru a fi astfel mai uşor circumstanţiate istoric şi ştiinţific, pentru publicul larg. Iar obiectivul cel mai important este acela de a păstra imaginea unei legături fundamentale dintre hărţile suprapuse ale lumii în care trăim: pământul, cerul şi mările interioare ale propriului corp. Ele, la rândul lor, sunt în strânsă legătură de la începutul lumii şi trăiesc în deplină armonie pentru a putea hrăni şi păstra viaţa.

Dr. Adrian Majuru, istoric, antropolog, manager al MMB