Muzeul Național al Literaturii Române vă invită luni, 24 aprilie 2023, ora 17.00, la sediul din strada Nicolae Crețulescu 8, pentru a participa la conferința „Urmuz – între Cosmogonie ironică și Apocalipsă burlescă”, susținută de Petre Răileanu, și la conferința „Urmuz princeps”, susținută de Cosmin Pană.

Muzeul Național al Literaturii Române vă invită luni, 24 aprilie 2023, ora 17.00, la sediul din strada Nicolae Crețulescu 8, pentru a participa la conferința „Urmuz – între Cosmogonie ironică și Apocalipsă burlescă”, susținută de Petre Răileanu, și la conferința „Urmuz princeps”, susținută de Cosmin Pană.

Despre Urmuz, Petre Răileanu notează: „este un precursor al avangardelor din România, cel mai spectaculos, dar și cel mai misterios. Atât opera, care conține doar câteva zeci de pagini, dar și biografia acestui «personaj» au suscitat admirația mediilor avangardiste. Viața lui Urmuz s-a petrecut totuși într-un perfect anonimat. Modest funcționar de provincie, apoi grefier la Curtea de Casație din București, la patruzeci de ani s-a sinucis cu un glonte de pistol fără alt motiv aparent decât, poate, angoasa. Imitând discursul logic și sintaxa normală, Urmuz plonjează în absurd și compune o parodie a literaturii. Împreună, scrierile lui constituie o utopie negativă a limbajului.

Pe cele două versante ale sale, literatura română ne apare, pe de o parte gravă, o căutare de absolut și de grație, în timp ce pe celălalt versant, ea este impregnată de absurd, de deriziune, de deconstrucție și de tragi-comic. Combătând răul cu caricatura lui, Urmuz, după intrarea spectaculoasă în literatura română, cu exact un secol în urmă, a fost clasat preponderent pe acest al doilea versant, în timp ce opera lui, fie ea redusă cantitativ precum știm, ilustrează în ansamblul ei ambele tendințe. Între o cosmogonie abia schițată în Puțină metafizică și astronomie, din care procede un univers «fără rost și necesitate», și apocalipsa burlescă din Algazy & Grummer soldată, după lupta homerică dintre cei doi protagoniști, cu trimiterea «fără la gunoi» a întregii literaturi, se derulează celelalte narațiuni în care realitatea imediată și aluziile mitologice sunt constant și permanent amalgamate.”

Petre Răileanu (n. 13 aprilie 1951, Brăila) a lucrat ca redactor al secției de beletristică de la Editura Militară din București după absolvirea facultății. S-a stabilit în anul 1992 în Franța. Trăiește la Paris și scrie în limbile franceză și română. Absolvind studii de masterat la Universitatea „Sorbonne Nouvelle”, Paris III (1993), lucrează ca redactor la Radio France Internationale. S-a specializat în literatura de avangardă, publicând câteva volume de critică și istorie literară în limba franceză despre Gherasim Luca, Benjamin Fundoianu și Tristan Tzara și colaborând la volumul „Le surréalisme et l’amour” (1997).

Din opera sa: „Corabia lui Ghilgameş”, Bucureşti, 1990; „La Dialectique demoniaque. Le Parcours roumain de Gherasim Luca”, Paris, 1995; „Le Surrealisme et l’amour” (în colaborare), Paris, 1997; „Fin de siecle: un nou început”, Bucureşti, 1999; „Tzara et l’Internationale du surrealisme” (în colaborare), Paris, 2000; „Gherasim Luca”, Paris, 2003; „Europa, mon amour”, Bucureşti, 2003, „Gherasim Luca, monographie”, Éditions Oxus, Paris, 2004; „Dada în direct, urmat de Tristan Tzara, schiță de portret”, Tracus Arte, București, 2016. « Gherasim Luca Poezie Ontofonie urmat de Gherasim Luca este o femeie », Tracus Arte, București, 2019. Ediţii, antologii: „L’Avant-garde roumaine”, Bucureşti, 1996; „Iubite Fondane…” (scrisori inedite), Bucureşti, 1998 (în colaborare cu Michel Carassou); „Fundoianu / Fondane et l’avant-garde”, Paris, 1999 (în colaborare cu Michel Carassou); Ion Raţiu, Note zilnice, 7 volume, 1999-2007. Traduceri: „Jacques Herold, Maltraite de peinture”, Bucureşti, 2001.

*

Cosmin Pană: „Prima ediție completă a puținelor scrieri urmuziene apare la Editura „Unu” în 1930. Sașa Pană este cel care a adunat, cât a putut găsi din scrierile lui Urmuz și a insistat să le publice în volum. După patru decenii reușește să publice și o a doua ediție. Cu ajutorul jurnalului diurn al editorului se dezvăluie geneza – deloc ușoară – edițiilor realizate de Sașa Pană și labirintul pe care acesta l-a navigat pentru a-l vedea tipărit pe Urmuz.”

Cosmin Pană (n. 1982, București) este licențiat în Științe Politice la Universitatea din București, publicist, editor. Colaborează cu diferite reviste, redacții de presă scrisă și televiziune. Îngrijitor al arhivei Sașa Pană, colaborator în publicații și la evenimente din domeniu, pe teme multiple despre avangardă și avangardiști – Urmuz, Victor Brauner, Geo Bogza, M. H. Maxy, revista „unu” etc. . A realizat volume ca „Dragă Magdalena…, Corespondența Geo Bogza – Madda Holda” (2017), „Exasperarea creatoare, Corespondență Geo Bogza – Sașa Pană” (2022) și a colaborat la apariția altor studii și volume, cum ar fi „Ilarie Voronca, Jurnalul sinuciderii” (2016).