Muzeul Național al Literaturii Române vă invită miercuri, 8 februarie 2023, ora 17.00, Str. Nicolae Crețulescu nr. 8, la un eveniment dedicat memoriei poetului Ioan Flora. Participă: Maria Nenadici, Ion Bogdan Lefter, Lucian Chișu. Amfitrion: Ioan Cristescu, director Muzeul Național al Literaturii Române.

Ioan Flora, unul dintre cei mai buni poeți ai generației lui, s-a născut în Satul Nou, judeţul Pancevo, în Banatul Sârbesc (acum Serbia), la 20 decembrie 1950. A absolvit Liceul Românesc din Vârşeţ și Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București. Ca student, a frecventat cenaclul Junimea, condus de Ovid. S. Crohmălniceanu. A debutat editorial cu „Valsuri”, în 1970. Publică, printre altele, „Iedera”, „Rimbaud sau altcineva”, „Lumea fizică”, „Trădarea metaforei”, „O bufniţă tânără pe patul morţii”, „Memoria asasină”, „Vulpile violete”. Este autorul unei monumentale antologii, acoperind 800 de ani de poezie sârbă şi muntenegreană, rapid epuizată. Volumele i-au fost premiate atât în ţară, cât şi în Serbia. Membru şi secretar al Uniunii Scriitorilor din România şi al Asociaţiei Scriitorilor din Serbia, a predat limba română la liceul economic din Alibunar. Din 1977 a fost redactor la ziarul Libertatea şi la revista Lumina, iar între 1991-1993 a devenit redactor şef la Ediţia Libertatea la Pancevo/Novi Sad. Din 1993 s-a stabilit cu familia la Bucureşti. A plecat subit într-o zi de 3 februarie a anului 2005, la București. Nichita Stănescu i-ar fi zis cândva, într-un tren: „Bătrâne, dacă plec o săptămână, ăștia mă uită”. Ioan Flora a primit pentru volumele sale, traduse în sârbocroată de Adam Puslojiċ (m. 31 decembrie 2022), numeroase premii de prestigiu, între care cel al Festivalului de Poezie de la Struga (1978) și Premiul Nolit (1989). Lucid, ironic, știind că poezia poate, cel mult, să mângâie, a legat o prietenie strânsă cu Nichita Stănescu, Marin Sorescu și cu alți scriitori din generația șaizeci.

Volume publicate: „Valsuri”, 1970; „Iedera”, 1975; „Fişe poetice”, 1977 (premiul Festivalului de Poezie de la Struga, Macedonia); „Terapia muncii”, 1981; „Starea de fapt”, 1984,1986; „O bufniţă tânără pe patul morţii”,1988, 1998 (Premiul Belgrad, Serbie); „Memoria asasină”, antologie, 1989 (Premiul scriitorilor din Voievodina); „Tălpile violete”, 1990, 1998; „Poeme, antologie”, 1993; „Discurs asupra struţocămilei”, 1995, 1998 (Premiul Uniunii Scriitorilor din România, respectiv, cel al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova); „Cincizeci de romane şi alte utopii/ Fifty Novels and Other Utopias” (Cinquante romans et autres utopies), antologie, 1996; „Iepurele suedez”, 1997, 1998 (Prix de l’Union des Ecrivains şi premiul ASPRO); „Medeea şi maşinile ei de război”, 2000.

Intrarea este liberă.

Vă așteptăm cu drag!