Muzeul Olteniei a vernisat la Galeria „Nikola Petrov” a Muzeului Regional de Istorie Vidin, expoziția itineranta „PATRIMONIUL UNESCO MAI APROAPE DE ȚINE. DE LA MUZEU ÎN VIAȚA TA”

Muzeul Olteniei a vernisat la Galeria „Nikola Petrov” a Muzeului Regional de Istorie Vidin, expoziția itineranta „PATRIMONIUL UNESCO MAI APROAPE DE ȚINE. DE LA MUZEU ÎN VIAȚA TA” (25.10.2021 – 10.01.2022), o fereastră deschisă în universul meșteșugurilor tradiționale românești, prin care privim trecutul pentru găsirea rădăcinilor oltenești, dar și o proiecției a viitorului prin recuperarea și păstrarea identității oltenești.

în cadrul acestei expoziții, vor fi prezentate imaginile celor mai importante scoarțe și covoare din patrimoniul cultural deținut de #MuzeulOlteniei, capodopere ale artei tradiționale românești, majoritatea dintre ele cu valoare de unicat recunoscute unanim pentru tendința naturală către sinteza decorativă, rafinament amploarea ornamentală și bogăția de simboluri.

Cuprinderea etnografică a acestui material imprimat este reprezentată de imaginile celor 20 de scoarțe și covoare selectate de către specialiștii Secției de Etnografie ce prezintă o filă din istoria meșteșugului țeserii, bunuri culturale mobile cu semnificație etnografică, clasate în patrimonial cultural național mobil în categoriile juridice „Tezaur” și „Fond”. Marea majoritate a acestor bunuri culturale a intrat în patrimonial Muzeului Olteniei Craiova prin ample campanii de achiziții, dar sunt și piese care au fost donate muzeului sau fac parte din Fondul Naționalizat. Dintre acestea cele mai multe sunt datate în secolul al XlX-lea, dar în câteva cazuri, piesele sunt datate: 1859, 1867, 1880, 1891, 1893, fiind piese cu o frecvență rară.

Scoarța este unul dintre obiectele tradiționale ale spațiului géographie și cultural al Olteniei, iar denumirea are rădăcini adânci în vorbirea poporului și transmite informații despre originea îndepărtată a acestor piese textile.

Termenul de scoarță este de origine latină (cuvântul latin scortea) și are aceeași rădăcină cu francezul écorce, italianul scorza, sau spaniolul escuerzo și se referă la coaja copacilor.

în trecut pereții caselor erau căptușiți în interior cu un strat de coajă – scoarță – de copac pentru a ține de cald. în decursul timpului, scoarța de copac a fost înlocuită de țesături din lână sau din cânepă, scopul fiind același, de a asigura păstrarea căldurii în interiorul casei.

Scoarța românească este în același timp un înveliș pentru diferitele piese de mobilier din interiorul locuinței. Ea se pune pe pat se întinde uneori pe lavițele lungi din dreptul pereților, acoperă masa și lada de zestre.

Indiferent de perioadă, scoarțele au făcut parte din viața femeii romance, ele apărând înclusiv în foile de zestre ale fetelor de boieri din secolul al 19-lea, fiind purtate cu mândrie și în carul cu zestre pentru a demonstra hărnicia și priceperea fetei ce se mărita.

Dezvoltat pe parcursul câtorva secole, țesutul în cadrul gospodăriilor rurale a evoluat de la mijlocul secolului al 18-lea când, la inițiativa domnitorilor, se organizează ateliere de țesut și s-a transformat în meşteşug specializat, în cadrul atelierelor organizate pe domenii, în târguri şi oraşe, pe lângă mănăstiri.

Poziția noastră geografică a permis schimbul de informații culturale prin contactul cu civilizațiile: greacă, bizantină, orientală și occidentală. Astfel, au pătruns și noutățile din domeniul tehnicilor de țesut sau al vopsirii și ornamentării, meșteșugul țesutului covoarelor dezvoltându-se pe fond autohton, dar cu influențe din arta popoarelor slave învecinate: bulgari, ucraineni, polonezi, etc.

Privind scoarța, dar și gândindu-ne la toate elementele prezentate anterior, înțelegem rolul important al acestor țesături în viața oamenilor, dar și imensa încărcătură spirituală integrată în fiecare fibră.

Expunerea, o narațiune în culori, vine să întregească discursul științific și documentar asupra modelelor și nuanțelor istorice, sociale și cultural-tradiționale ale regiunii prezentate deja în cadrul expoziției permanente amenajate la Secția de Etnografie.

Cuprinderea etnografică a acestui material imprimat este reprezentată de imaginile celor 20 de scoarțe și covoare selectate de către specialiștii Secției de Etnografie ce prezintă o filă din istoria meșteșugului țeserii, bunuri culturale mobile cu semnificație etnografică, clasate în patrimonial cultural național mobil în categoriile juridice ”Tezaur” și ”Fond”. Marea majoritate a acestor bunuri culturale a intrat în patrimonial Muzeului Olteniei Craiova prin ample campanii de achiziții, dar sunt și piese care au fost donate muzeului sau fac parte din Fondul Naționalizat. Dintre acestea cele mai multe sunt datate în secolul al XIX-lea, dar în câteva cazuri, piesele sunt datate: 1859, 1867, 1880, 1891, 1893, fiind piese cu o frecvență rară.

Curator expoziție: muzeograf, Maria-Diana Călin.