Încarc Evenimente

« Toate Evenimente

  • Acest eveniment a trecut.

Olteniţa: Ceramistul Silviu-Ioan Soare expune „TOTEM”

1 martie @ 16:40 EET

Afis_TOTEM_ceramica sculpturala

MUZEUL CIVILIZAŢIEI GUMELNIŢA OLTENIŢA

Ceramistul Silviu-Ioan Soare expune

TOTEM”

la Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa din Olteniţa

„Totem” (ritual dacic) este un ansamblu monumental de ceramică sculpturală, format dintr-un număr de cca. 50 de piese construite manual, prin metoda modelării ceramice, apoi arse în cuptoare speciale.

Arhetip şi simbol al culturilor ancestrale, compoziţia este o transpunere a ideii de invocare a strămoşilor, intercesori în relaţia vechilor daci cu divinitatea.

Silviu- Ioan Soare s-a născut la data de 30 martie 1955, la Baia-Mare, fiind licenţiat al Institutului Politehnic din Bucureşti şi al Universităţii Naţionale de Arte – Secţia ceramică-sticlă-metal.

Masteratul din cadrul Secţiei de sculptură l-a determinat să aibă o preocupare atentă pentru plasticitatea formei şi pentru posibilităţile tehnice şi expresive conferite de material, fapt relevat de expoziţiile personale şi de grup de la Muzeul de Artă din Constanţa, Centrul Cultural UNESCO „Ionel Perlea” din Slobozia, Salonul Naţional de Ceramică „Costel Badea”, Sala „Dalles” Bucureşti ş.a.m.d.

Lucrarea „Totem” a putut fi admirată şi la Biblioteca Naţională a României, în lunile iulie-august ale acestui an.

Începând din 22 noiembrie 2014, Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa din Olteniţa o va găzdui până la finele lunii martie 2015.

Ana Amelia Dincă – critic de artă

Invitatie_Vernisaj

Silviu-Ioan SOARE, în căutările sale în ceea ce priveşte expresivitatea formei, a descoperit plăcerea de a realiza, prin modelare directă, construcţii cu aspect monumental, care prin formă au legătură vizuală cu sculptura, preluând de la ceramică doar materialul şi metoda tehnică de realizare.

Totemul este unul dintre cele mai vechi simboluri prin care omul îşi exprimă dorinţe legate de viaţa cotidiană şi spirituală, în raport cu o forţă supranaturală, dar lucrarea sa doreşte să adapteze tema la credinţa dacică în Zamolxis, punând în valoare aspecte din istoria poporului dac şi transpunând plastic imaterialitatea spirituală în material palpabil, folosind două dintre elementele fundamentale ale existenţei, pământul şi focul, regăsite într-un ansamblu compoziţional ale cărui elemente, prin asamblare, dialoghează cu spaţiul, formând o instalaţie. În anumite părţi ale lucrării sunt aplicate simboluri dabogete în intenţia de a sublinia o dată în plus cultura oamenilor acelor timpuri.

Totemul reprezintă o componentă indispensabilă a formării personalitatii în epoca daco-getă prin intermediul căruia se urmareşte dezvoltarea capacităţii de a recepta şi comunica cu supranaturalul prin intermediul strămoşilor ca intercesori între lumea concretă şi cea divină. Totemul răspunde unor nevoi reale pe care le simte societatea care l-a creat în scopul lămuririi unor idei pe care oamenii nu şi le puteau explica ştiinţific şi de a-şi motiva unele comportamente, de a-şi fundamenta unele atitudini, valorificând cultul lui Zamolxe.

Plecând de la conceptul de totemism, ansamblul pe care îl prezintă Silviu-Ioan Soare are la bază spiritul lui Zamolxe, ritualul mistic de venerare a strămoşilor, în cadrul unei întruniri imaginare în jurul instalaţiei. Obiecte de cult aflate pe un disc ce aminteşte de simbolul soarelui şi de altarul de la Sarmizegetusa Regia, vase de sacrificiu şi forme cu proeminenţe rotunde, sunt înconjurate de geometrii totemice descriind linia curbă a unui dragon şarpe cu cap de lup, care protejează spaţiul unde are loc sacrificul ritualic. Stindardul geto-dacic este sugerat de poziţia pieselor în jurul altarului. Acestea par personaje fantastice, având înălţimi diferite; ele asistă la ritual cu solemnitate, alături de noi. Rotundul este folosit preferenţial, dând căldură formelor. Ovoidele sugerează stadii iniţiatice ale creaţiei.

S-au ales ca materiale de realizare gresia, argila comună şi lemnul, elemente calde. Materiale ceramice au fost arse fie în cuptoare electrice la temperaturi de 1.000 grade Celsius, fie în cuptoare cu lemne la 900 grade Celsius, construite special de artist, adaptate la forma şi mărimea elementelor. În acest caz s-a folosit o metodă de ardere reducătoare cu deficit de oxigen, în scopul creării unor efecte cromatice şi decorative. În unele situaţii, a utilizat soluţii de clorură de sodiu şi sulfat de cupru, în acest scop utilizând şi metoda pit-firing.

Componente din ansamblu aşezate pe discul care joacă şi rol de altar conţin litere dabogete, fie scobite în materialul construit sub forma unor pietre, fie aplicate prin presare cu ştampile de ipsos, matriţe construite special.

În lucrarea sa, forma, prin contur şi profil, devine sinonimă cu figurile fantastice, care se derulează pe linia imaginară a stindardului sugerat de componentele lucrării, făcând să se simtă prezenţe fizice perceptibile. Pentru a pune în evidenţă raportul dintre idee şi formă, artistul a pornit de la arhetip, adică formă ideală iniţială şi l-a dezvoltat, ajungând la prototip, formă iniţială multiplicabilă, folosind aceleaşi materiale şi tehnici în diverşi parametri, operând estetic în distincţia dintre formă şi conţinut. Prelucrând materialul inert a creat structuri neînsufleţite care, în modul de asamblare, a creat impresia că ne aflăm în ipostaza de spectatori, că participăm cu adevărat la un ritual.

Ana Amelia Dincă – Critic de artă

 

Silviu- Ioan SOARE

  • Născut la data de 30 martie 1955, la Baia Mare;
  • 1978, absolvent al Institutul Politehnic din Bucureşti, Facultatea de Tehnologie Chimică Organică;
  • 2011-2012 se pregăteşte pentru admiterea la UNARTE cu Ion Atanasiu Delamare;
  • 2012, Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti, Facultatea de Arte Decorative şi Design, Secţia Ceramică-Sticlă-Metal, Specializarea Ceramică, clasa conf.univ.dr. Ilie Rusu; lucrarea de licenţă realizată sub îndrumarea lectorului univ. dr. Ionel Cojocariu;
  • 2014, masterat, Facultatea de Arte Plastice, Secţia de Sculptură a Universităţii Naţionale de Arte, Bucureşti, clasa conf.univ.dr. Adrian Pârvu;
  • În intervalul 1989-2009 a expus pictură de chevalet în România, Egipt, Spania, Bulgaria.

Expoziţii de grup:

  • 2009, Muzeul de Artă din Dobrich, Bulgaria;
  • 2010, 2011, 2012, 2013, 2014, Salonul de Toamnă şi Salonul de Primăvară al Uniunii Artiştilor Plastici din România, Filiala Slobozia-Ialomiţa;
  • 2010, Galeriile de Artă din Silistra, Bulgaria;
  • 2012, Foaierul Teatrului Maria Filotti, Brăila;
  • 2012, Protoieria Călăraşi;
  • 2012, Galeria Orizont, Bucureşti;
  • 2012, 2013, Salonul Anual de Arte Călăraşi;
  • 2012, Salonul Naţional de Ceramică „Costel Badea”, Constanţa;
  • 2013, Salonul Naţional de Ceramică „Costel Badea”, Constanţa; Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi, Bucureşti; Muzeul Militar Naţional Regele Ferdinand I, Bucureşti;
  • 2014, Sala Dalles, „UNARTE la 150 de ani”, Biblioteca Naţională a României, Bucureşti.

Expoziţii personale:

  • 2013, Centrul Cultural UNESCO Ionel Perlea Slobozia;
  • 2013, Hotel Monte Carlo, Piteşti;
  • 2013, Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Cultural Naţional Călăraşi; Centrul Cultural „Barbu Ştirbei” Călăraşi;
  • 2014, Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa din Olteniţa, Muzeul de Artă Constanţa.

Detalii

Dată:
1 martie, 2024
Oră:
16:40 EET
Categorie Eveniment:
Etichete Eveniment:
,