Rodna: expoziţia de fotografie „Florian Porcius”, 5 august – 9 septembrie 2022

Vineri 5 august 2022, ora 17:00, sub egida Complexului Muzeal Bistriţa-Năsăud, la Muzeul Etnografic şi al Mineritului Rodna, va avea loc vernisajul expoziţiei de fotografie „Florian Porcius”.

Expoziţia îşi propune să aducă în atenţia publicului vizitator : fotografii, documente , cărţi şi obiecte personale care au aparţinut marelui academician Florian Porcius, care şi-a dedicat o mare parte din viaţă, studiului botanicii, cercetând în special flora din Munţii Rodnei, Bucovinei şi Cibinului.

Născut în comuna Rodna în data de 16 august 1816, ca fiu al unor ţărani săraci, crescut de bunicul său, preot, al cărui nume l-a moştenit prin adopţiune, învaţă primii ani în comuna natală. Absolvent al şcolii militare (normale ) de patru clase, elev iminent al gimnaziilor din Cluj şi Blaj, după ce urmează cursul preparandial , deschis de Ioan Marian la Năsăud, îl aflăm o vreme dascăl la Rodna, apoi student la Viena, la Institutul Pedagogic, unde studiază în paralel, cursuri de economie rurală şi de botanică (la Universitate).

După reîntoarcerea în ţară, numit învăţător la Şcoala Trivială din Zagra şi în toamna anului 1848, mutat la Şcoala Normală (militară) din Năsăud, Florian Porcius intră în serviciul administraţiei în anii următori. După înfiinţarea districtului năsăudean, cu o jurisdicţie independentă, în 1861 este ales pretor la Rodna, iar în 1867, este ales vicecăpitan districtual sau vicecomite (subprefect) al districtului , unde şi-a îndeplinit cu succes atribuţiile necesare până în toamna anului 1876 când are loc desfiinţarea acestuia.

Aici în străvechiul Rodnensis între anii 1865-1878 creează şi dă la iveală cea mai de seamă lucrare a sa „Flora Fanerogamă” scrisă în limba latină care cuprinde peste 1419 specii de plante, întocmind în acelaşi timp şi un vast ierbar cu numeroase exemplare din fiecare specie.

Prin activitatea depusă a devenit unul dintre cei mai de seamă creatori ai terminologiei botanice româneşti şi străine, descoperind plante noi care, în ştiinţa europeană îi poartă numele: Draba carinthiaca, var. Porciussi, festuca Porcii (o specie de păiuş din munţii Rodnei), Hieracium Porci (Vulturica), Saususurea Porcii şi Thymus Porcii (un soi de cimbrişor ) sau o specie nouă de trifoi Trifolium Rodnense Porcius şi altele precum Centaurea carpatică, Pulmonaria dacica (popular Crucea pământului ), etc.

A colaborat în permanenţă cu alţi cercetători şi oameni de ştiinţă din domeniul botanicii, atât români cât şi străini, publicând multe articole, studii şi lucrări de specialitate.

În 1896, cu prilejul jubileului de 80 de ani, a fost sărbătorit de toată obştea năsăudeană întocmindu-se o „Carte de aur”, semnată de toţi reprezentaţii comunelor grănicereşti .

Pentru meritele sale câştigate pe terenul vieţii publice şi al ştiinţei, pentru frumoasele şi înaltele sale calităţi personale , a fost răsplătit cu ordine și demnităţi :

• În 1871 a primit, prin hotărârea imperială din 15 ianuarie, Odinul coroana de fier clasa a III-a şi titlul de cavaler pentru meritele sale ştiinţifice;

• În 1882 a fost ales membru activ al Academiei Române din Bucureşti, secţia ştiinţifică;

• În 1905 regele Carol I al României i-a conferit medalia „Bene Merenti” clasa I;

La 30 mai 1906 Florian Porcius moare la Rodna fiind înmormântat în cimitirul din comună şi condus de întreaga suflare din Rodna la care s-au adăugat vechi prieteni sau colaboratori, dintre care remarcăm pe avocatul Gavril Tripon (prieten vechi, memorandist ) care spunea la mormântul lui Florian Porcius: „Plâng ierburile şi florile munţilor noştri că a plecat pe vecie dintre ele cel ce atât de mult le-a iubit”