Rodna: expoziția de pictură „Florian Aurelian Mureșianu” la Muzeul Etnografic si al Mineritului

Vineri, 17 septembrie 2021, sub egida Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud, la Muzeul Etnografic si al Mineritului Rodna, va avea loc deschiderea expoziției de pictură „Florian Aurelian Mureșianu”.

Expoziția își propune să aducă în atenția publicului câteva aspecte din viața și creația pictorului rodnean Florian Aurelian Mureșianu.

S-a născut la Rodna în data de 9 noiembrie 1878, fiind fiul învățătorului Silvestru Mureșianu, a urmat cursurile primare la Rodna cu învățătorii Iuliu Pop și tatăl său Silvestru Mureșianu.

Între anii 1889-1898 a frecventat gimnaziul din Năsăud. La absolvirea liceului, având aptitudini deosebite pentru arta plastică, a fost îndrumat de către profesorul său de specialitate Mazanek să urmeze Institutul de Arte Frumoase „Belle Arte” de la Budapesta, pe care l-a absolvit în 1902.

În anii studenției a fost membru activ al Societății Petru Maior de la Budapesta. Cu talentul său a ilustrat copertele unor reviste de seamă românești, cum au fost: Luceafărul, Cosânzeana, Bobârnacii, Albumul „Aurel Vlaicu” și numeroase calendare pentru popor care erau a doua scriptură a sătenilor noștri, folosind elemente picturale românești.

Prin întreaga activitate artistică și națională i-au fost dezvăluite adevăratele sentimente patriotice față de țară și poporul român, care au fost luate în vizorul conducătorilor din acele timpuri.

Din această cauză, după absolvirea institutului, nu i-a fost aprobată numirea pe un post de profesor rezervat la Liceul din Beiuș și nici la un alt liceu din teritoriul Transilvaniei.

În felul acesta a rămas liber profesionist timp de șase ani. În această perioadă a colaborat cu marele pictor Smigelschi, alături de care a lucrat un timp la pictarea unor biserici din Transilvania și Banat. În 1908 l-a întâlnit la Cluj pe profesorul Vardai de la institut care a insistat să accepte să fie numit ca profesor la un liceu din Nagysombat (Târnave, de lângă Bratislava din Cehoslovacia). Odată stabilit aici și neavând nici o speranță în revenirea ca profesor în ținutul transilvan, s-a căsătorit în 1911 cu o pictoriță de origine cehă, cu care a avut trei copiii (Teodora, Leontin și Maria). În 1914 a fost mobilizat și trimis pe frontul sârbesc în calitate de ofițer rezervist. În 1915 a fost grav rănit, cauză din care a avut mult de suferit alături de întreaga sa familie. La sfârșitul războiului, în 1918, prin Unirea Transilvaniei cu România, s-a înfăptuit marea scadență a istoriei, care a făcut să se împlinească visul atâtor generații de oameni și patrioți români.

După acest fericit eveniment, profesorul Florian Aurelian Mureșianu a solicitat Consiliului dirigent din Sibiu să-i aprobe repatrierea și numirea pe o catedră de profesor în țara lui. Astfel, în 1919 a venit și s-a stabilit la Arad, unde a fost numit și a lucrat ca profesor la Liceul Industrial „Aurel Vlaicu” până la pensionarea din 1 septembrie 1939.

El, indiferent unde s-a aflat cu serviciul, a împletit munca de predare la elevi cu activitatea picturală, realizând sute de lucrări. Din dragoste și respect pentru literatura română, încă de la Târnave, a început să ilustreze poeziile lui George Coșbuc, poveștile lui Ion Pop Reteganul, precum și baladele Miorița, Toma Alimoș, Meșterul Manole, Daniil Sihastrul, Muma lui Ștefan Cel Mare etc., pe care le-a finalizat la Arad. A pictat multe peisaje de la Rodna și Arad, precum și o serie de portrete. A colaborat cu mulți pictori de valoare și a participat cu lucrările lui la multe expoziții organizate de la Arad, Cluj și Timișoara, fiindu-i apreciată munca de publicul vizitator și de către specialiști.

După decesul său la 7 decembrie 1961, multe din lucrările sale i-au fost risipite. La dorința lui, o parte din acestea au fost aduse la Rodna și în prezent se găsesc în secția muzeului rodnean, unde sunt păstrate cu multă grijă.

În general, activitate artistică îl plasează pe Florian Aurelian Mureșianu printre ilustratorii de frunte ardeleni. A surprins în lucrări și aspecte ale vieții țăranului român din zona Năsăudului, care adaugă un fior artistic izvorât din patriotismul cel mai fierbinte și mai curat sentiment care i-a fertilizat mereu sensibilitatea.