Sibiu: ASTRA – A ţese – Între locuire şi amintire în sudul Transilvaniei

A ţese

între locuire şi amintire în sudul Transilvaniei

În ziua de 24 februarie – când biserica ortodoxă sărbătoreşte Aflarea Capului Sfântului Ioan şi calendarul popular, Dragobetele, Complexul Naţional Muzeal „ASTRA” vernisează expoziţia A ţese…între locuire şi amintire în sudul Transilvaniei.

Organizat în vechea Hală a măcelarilor, actualmente „Casa Artelor”, evenimentul are ca obiectiv valorificarea colecţiei de textile din Sudul Transilvaniei aflată în patrimoniul secţiei Muzeului Civilizaţiei Transilvane „ASTRA”.

Interiorul casei ţărăneşti din spaţiul sud transilvănean, dezvoltat pe fondul unei îndelungate tradiţii de ordin funcţional şi estetic, reflectă importante aspecte din concepţia, ocupaţiile şi modul de viaţă al localnicilor.

În organizarea acestuia, ţesăturile de interior deţin rolul principal, atât ca valoare utilitară, cât mai ales decorativă, motiv pentru care am considerat că o expoziţie de păretare, ţoluri, straie.. ardeleneşti poate oferi rara ocazie de a vedea desfăşurându-se sub ochii privitorului o amintire…retrăire…din copilărie…poate de mult uitată…sau o veche scenă de viaţă abia acum descoperită.

Colecţia muzeului sibian deţine un număr de 210 bunuri textile de diferite dimensiuni, de la cele înguste şi foarte lungi plasate la grindă, pe pereţi, sub ferestre, până la cele mari, dreptunghiulare care îmbracă peretele aferent patului sau cel din dreapta acestuia, patul şi masa. Nu lipsesc nici preşurile sau carpetele de factură modernă.

Vă invităm miercuri 24 februarie, la orele 13, la Casa Artelor, nr. 21, să pătrundeţi în atmosfera intimă a amintirilor de o viaţă, generate de frumoasele piese ţesute de mamele, bunicile şi străbunicile noastre.

Expoziţia va putea fi vizitată până în 18 mai 2010.

Muzeograf,

Elena Găvan

––

Ovidiu Baron
Serviciul Marketing-PR
Complexul National Muzeal „Astra”
Sibiu, Piata Mica Nr. 11
Tel. 0269 21 80 40
http://www.muzeulastra.ro
http://www.muzeulastra.com
http://jurnalvirtual.muzeulastra.com

Prezentarea muzeului în evidenţa CIMEC

Sărbătoarea dragostei la români – Dragobetele

Încă din vremuri străvechi, Dragobetele este sărbătoarea dragostei la români. Respectată cu sfinţenie în comunităţile româneşti tradiţionale, ziua de Dragobete a fost promovată, în ultimii ani, şi de Muzeul ASTRA. La fel se întâmplă şi anul acesta, pe data de 24 februarie CNM ASTRA marcând sărbătoarea de Dragobete.

Tinerii îndrăgostiţi sunt invitaţi să-şi exprime sentimentele de dragoste în Muzeul din aer liber din Dumbrava Sibiului. Intrarea cuplurilor este gratuită cu o singură condiţie: aceştia să-şi declare dragostea, reciproc. Cele mai frumoase declaraţii de dragoste vor fi răsplătite prin plimbări cu trăsura şi publicaţii CNM ASTRA.

Ziua de 24 februarie fiind prin excelenţă o sărbătoare a fertilităţii, pusă sub semnul unei zeităţi mitice, Dragobetele este ziua constituirii perechilor, atât pentru păsări, cât şi pentru oameni. Asemenea occidentalului Sfânt Valentin, amplasat în aceeaşi lună, dar puţin mai devreme (14 februarie), sărbătoarea trebuia să asigure tranziţia către un an mai prosper.

Pe lângă valenţele de divinitate protectoare a păsărilor, strâns legată de fecunditate, de renaşterea naturii, Dragobetele face parte, alături de majoritatea sărbătorilor populare care continuă şi în luna martie, dintr-un posibil cult al unei mari zeiţe a fecundităţii. Păstrată în credinţele populare sub numele de Dochia, baba Marta, sau, pur şi simplu, făcându-se referire la ea ca la o “femeie bătrână”, ea apare în strânsă legătură cu miticul personaj Dragobetele. Alte credinţe populare sugerează, legat de Dragobete, accentul pregnant pus pe personajele feminine, şi nu neapărat pe acel mitic personaj enigmatic, patron al păsărilor. În această zi, bărbaţilor li se atrage atenţia să nu se certe cu soţiile sau cu alte femei, pentru că nu le va merge bine. Bărbaţii, şi nu neapărat fetele, trebuie să-şi găsescă partenere pentru anul ce vine, în acest sens este şi expresia “Dragobetele sărută fetele” – fetele sunt căutate pentru a fi sărutate, pentru a permite bărbaţilor “contaminarea” cu forţele faste.

Conform tradiţiei, de Dragobete, băieţii şi fetele trebuie să glumească, să respecte sărbătoarea, pentru a fi îndrăgostiţi tot timpul anului. Iar dacă în această zi o fată nu întâlneşte nici un băiat, se crede că tot anul nu va fi iubită de nici un băiat, şi viceversa. Dragobetele mai poartă şi denumirea de Cap de primăvară iar în ziua în care se ţine sărbătoarea, se aprinde în casă rădăcină de iarbă-mare pentru a apăra de rele şi durere. Alte denumiri a acestei sărbători mai sunt „Ioan Dragobete”, „Drăgostitele”, „Santion de primăvară”, „Cap de vara întâi”, dar si „Dragomiru-Florea” sau „Granguru”.

Cristian Prisăcean