Sinaia: OBIECTUL LUNII OCTOMBRIE 2022 la Muzeul Național Peleș – Ordinul „Ferdinand I”

Ordinul „Ferdinand I”

Atelier Joseph Resch Fils, București

Argint aurit; email

1929

Ferdinand I ,,Întregitorul”, regele tuturor românilor, al doilea fiu al prințului Leopold de Hohenzollern-Sigmaringen și al Infantei Antónia a Portugaliei, își găsește obștescul sfârșit la data de 20 iulie 1927, la castelul Pelișor din Sinaia, după numai 13 ani de domnie. El va fi succedat la tron de nepotul său, regele Mihai I, tutelat de un Consiliu de Regență compus din trei membri: Miron Cristea – Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Gheorghe Buzdugan – Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție și Principele Nicolae.

Ordinul a fost creat, din dorința de a onora memoria regelui întregitor de țară și a-i cinsti pe cei care contribuiseră la împlinirea visului de secole al românilor, prin Legea pentru instituirea Ordinului Ferdinand I şi a Medaliei Ferdinand I, promulgată prin Înaltul Decret Regal nr.1537/17 mai 1929 publicat în Monitorul Oficial nr. 107 din 18 Mai 1929. Regulamentul de punere în aplicare a legii a fost aprobat în Jurnalul Consiliului de Miniştri nr. 2533/30 iunie 1930. Conform Regulamentului, ordinul a fost limitat inițial la un număr de 200 de membri și apoi extins la aproape 300, fiind structurat în șase grade, după cum urmează: Cavaler – 100 de membri, Ofițer – 75 membri, Comandor – 60 membri, Mare Ofițer – 40 membri, Mare Cruce – 15 membri și Colan – 8 membri. Ca excepție de la această regulă, principii și principesele României nu erau încadrați în numărul stabilit de Regulament, primind decorația cu ocazia celebrării majoratului.

Primele trei grade ale ordinului beneficiau doar de însemnul prins la piept – în cazul gradelor de Cavaler și Ofițer – și respectiv la gât, pentru gradul de Comandor. Gradele următoare, alături de însemn, aveau în completare o stea, alăturată însemnului la piept.

Însemnul ordinului preia forma unei cruci emailate de culoare verde, cu brațele egale și cu vârfurile despicate, de forma a două litere „F” adosate. Crucea este surmontată de o coroană regală, de care este prinsă panglica printr-un anou.

Placa se prezintă sub forma unei stele rombice pe care este aplicată o cruce verde emailată. Reversul prezintă marca atelierului ,,Joseph Resch Fils, Bucarest” alături de mecanismul de prindere în agrafă. Placa are aceleași dimensiuni atât pentru gradul de Mare Ofițer, cât și pentru cel de Mare Cruce. Singura diferență o constituie metalul din care au fost confecționate: argint sau argint aurit.

Colanul, lucrat din argint aurit, este compus din 12 grupe a câte două cununi de laur fiecare, alternând cu 12 cruci, șase emailate – verde și șase emailate – albastru. Piesele colanului sunt prinse între ele cu trei lanțuri de dimensiuni diferite.

Panglica ordinului este confecționată din rips moarat albastru, cu dungi galbene și roșii.

Anul 1937 aduce cu el și ultima decernare a ordinului, considerându-se complet numărul celor care au contribuit la făurirea Marii Uniri.

Parte integrantă a colecției de medalistică a Muzeului Național Peleș, Ordinul „Ferdinand I” este expus în castelul Pelișor, în Cabinetul de lucru al Regelui Întregitor de neam și țară, pentru a sta mărturie trecutului și promisiune viitorului.

Mihaela-Georgiana DAN

Muzeograf