Slobozia: expoziţia TIMPUL ÎN PERCEPŢIA ŢĂRANULUI ROMÂN

Muzeul Agriculturii din Slobozia deschide miercuri, 12 iunie 2013, la ora 14,00, expoziţia TIMPUL ÎN PERCEPŢIA ŢĂRANULUI ROMÂN, în care este valorificată colecţia de ceasuri şi alte obiecte folosite de-a lungul timpului în exprimarea simbolică a curgerii vremii, fiind structurată pe trei secţiuni: timpul uman ca rezultat al reflexiei de-a lungul istoriei, timpul ca dimensiune sacră în percepţia ţăranului şi timpul ca valoare lucrativă la ţăranul român.

Posibilitatea analizei de percepere a timpului în lumea satului românesc arhaic nu este o problemă de rezolvat tocmai uşoară. Şi în acest caz avem de-a face cu o filosofie ţărănească, în care ordinea lucrurilor, a evenimentelor majore sau minore sunt înţelese diferit de lumea modernă, ţăranul nefiind tributar secundei sau clipei, aşa cum se exprimă el.

Mentalitatea gândirii locuitorilor satului este una mistică, activitatea magică şi religioasă fiind o amprentă bine definită, care conturează modul cum se raportează la reperele moştenite din negura timpului.

Timpul ţăranului este altceva decât putem înţelege în mod obişnuit, fiind un timp „organic”, plin de sens, ancorat în realităţile naturale. Existenţa în timp pentru ţăran îmbracă două faţete ale timpului. Clipa, din care este constituit veacul şi eternul. Ambele faţete ale timpului se contopesc armonios în existenţa sa şi în identitatea lui socială.

Pentru locuitorii satului tradiţional, timpul avea valoare lucrativă. El era intim legat de întâmplările şi evenimentele derulate în viaţa lor (ocupaţii, preocupări) sau în natură (bioritmurile plantelor, animalelor şi păsărilor). De aici derivă denumirea sărbătorilor, precum şi îndeletnicirile lor principale: agricultura şi păstoritul, din care s-au născut un calendar agrar şi unul pastoral. Celelalte activităţi rurale (pomicultura, viticultura, apicultura, pescuitul etc.) s-au suprapus, în general, peste cadrele de timp fixate de agricultori şi de crescătorii animalelor.

Director, Prof. dr. Gheorghe Petre

Muzeograf, Fideliu Rubinescu-Ostriceanu