- This event has passed.
Tecuci: Exponatul luni ianuarie la Muzeul de Istorie „Teodor Cincu”: medalia „Azilul Elena Doamna”
12 ianuarie, 2021 - 31 ianuarie, 2021
Din seria „Exponatul lunii”, în ianuarie Muzeul de Istorie „Teodor Cincu” vă prezintă medalia „Azilul Elena Doamna”
Azilul Elena Doamna văzut prin medalii
Piatra de temelie a Azilului Elena Doamna (Azilul pentru fete orfane) a fost pusă la data de 29 iulie 1862, prin Decretul Domnesc cu numărul 303, arhitecţi fiind Giesel şi Liebitzer după proiectul arhitectului Oscar Benesch. Această lucrare este continuată de principesa Elisabeta care, în 1870 pune piatra de temelie a capelei azilului ce va fii pictată de cunoscutul artist Gheorghe Tătărărescu.
Momentul a fost reprezentat de o serie de medalii realizate sub îndrumarea gravorului Armand Auguste Caque în atelierele pariziene. Medalia – piesă din patrimoniul Muzeului de Istorie „Teodor Cincu” Tecuci este modelul realizat in anul 1862; pe avers are gravată fațada clădirii azilului, în câmpul vizual superior inscripția pe două rânduri ASILUL ELENA – DOMNA. La baza clădirii și în registrul inferior este gravat un text pe patru rânduri PENTRU COPİĬ GASİTİI SI ORPHANI urmată într-un câmp vizual inferior de o stea cu cinci colţuri. Semnătura modelatorului CAQUE GRAV. DE L’EMPEREUR a fost așezată în registrul din stânga la baza clădirii. Pe revers gravorul a ales să redea textul pe nouă rânduri FONDAT LA ANUL 1862 IULIE 29 DE M. S. DOMNA ELENA SOCİA DOMNİTORULUİ ROMANİEİ ALESSANDRU IOAN Io – FİİND MINISTRU DE INTERNE D. NICOLAE CREȚULESCU. În registrul inferior al piesei gravorul a plasat stema celor două principate unite Țara Românească și Moldova compusă dintr-un scut francez despicat cu două registre marcate de o coroană închisă având în primul registru acvila cruciată, iar în al doilea capul de bour cu stea. În exteriorul scutului, de o parte și de alta a acestuia, doi delfini afrontați cu cozile ridicate. Scutul este așezat pe un mantou de purpură cu ciucuri și franjuri marcat de o coroană închisă care se termină în partea de sus cu un glob crucifer (globus cruciger), simbolul creștin folosit ca însemn regal pentru încoronare.
Din istoria acestui azil de copii
Înainte de această perioadă exista în București un așezământ al copiilor orfani întemeiat de către doctor Carol Davila. În 1861 soția sa moare și rămânând văduv și profund afectat de situația copilului sau rămas fără mamă, adună în casa sa 30 – 40 de copii orfani, de prin mahalale Bucureștiului. Pentru ca acțiunea sa filantropică să aibă succes atrage de partea sa pe Doamna Elena Cuza care, în 1862 vizitează micul azil. În urma acestei vizite, pe 13 iulie 1862 îi scrie președintelui consiliului de miniștri de la acea vreme Nicolae Crețulescu:
«Am vizitat acest Azil de copii de la Cotroceni şi m’am încredinţat ocular de rezultatele dobândite într’această faptă atât de umană şi de ingenioasă. M’am convins de neapărata trebuinţă de a se da acestui stabiliment mijloacele trebuincioase pentru a se putea desvoltâ şi corespunde prin urmare cu adevăratul scop pentru care este creat». Şi mai departe: «Doresc cu tot dinadinsul, Domnule Preşedinte al Consiliului, ca fundamentele unui alt nou Azil să poată fi lângă acela ce există astăzi, ca anexul lui pe costiţa de lângă palatul Cotroceni, Cu chipul acesta voiu avea sub ochii mei tinerii copii deveniţi protejaţii mei, pe care-mi propun a-î vizită adesea, rezervându-mi supravegherea personală şi specială a acestui stabiliment, unde vor găsi îngrijirile părinteşti şi căldura sânului familiei, de care au fost atât de crud lipsiţi”
La 18 Iulie este publicat decretul pentru înfiinţarea Azilului cu numele Elena Doamna. şi la 29 Iulie se şi ţine solemnitatea punerii pietrei de temelie a edificiului. De faţa la această ceremonie au fost: Domnitorul Cuza şi Doamna Elena, toţi miniştrii, membrii Adunării legislative, Arhimandritul
mănăstirii Cotroceni, reprezentanți ai comunităților catolice și armene, reprezentanți ai armatei române, membrii misiunilor franceze militare şi o mulţime mare din populaţia mahalalelor Bucureştiului. Modul de desfășurare a acestei ceremonii a fost publicat în Monitorul oficial din 2 august 1862.
După 1866 stabilimentul intră sub protecția reginei Elisabeta, soția lui Carol I, care va dispune ridicarea unei capele pentru stabiliment.
Bibliografie: Lucia Borș „Azilul Elena Doamna” în revista „Boabe de grâu” mai 1932, pag. 147-165.
Muzeograf, Daniela Alecsă