Tecuci: Exponatul luni iunie 2022 la Muzeul de Istorie „Teodor Cincu”: ia, FLORI PE IE Artă, tradiție și măiestrie

FLORI PE IE

Artă, tradiție și măiestrie

Ia românească este principala piesă din componenta portului popular românesc. În jurul ei, într-un mod estetic deosebit, plin de culoare și semnificații imagistice, se conturează celelalte elemente ale acestuia, toate alcătuind unicitatea costumului popular românesc.

Ia nu trebuie privită ca o simplă piesă vestimentară. Prin toate elementele ce o definesc, ia românească este simbolul unei națiuni, un element de evidențiere a existenței și continuității noastre ca popor.

Primul tip de ie avea o formă mai apropiată de cea a cămășii, croită dintr-o bucată de pânză (bumbac, borangic) în formă de cruce, adăugându-se și poale. Apoi apare ia cu altiță fără poale și ia cu platcă ( în anumite zone etnografice ale României). Modele broderiilor și a cusăturilor întâlnite pe ia românească diferă de la o zonă etnografică la alta. Cusăturile de pe altiță, râurile de pe pieptul și mânecile iei, încrețiturile de la baza gâtului, cheițele de legătură dintre componentele iei (ajur) toate acestea definesc tradiția și obiceiurile din fiecare zonă dar și imaginația fără limite a artistei care, într-un mod unic, a pictat pe pânză cu acul. Toate aceste elemente ne vorbesc despre soare și stele despre pământ, apă, flori dar și despre anumite etape din existența umană (naștere, copilărie, maturitate, moarte), succesiunea anotimpurilor, despre iubire, respect, lupta dintre bine și rău.

Ia prezentată ca exponat al lunii iunie a ajuns în colecția muzeală prin colaborarea muzeului în cadrul Proiectului Educațional „Euroscola – 2017” inițiat de Colegiul Național „Calistrat Hogaș” Tecuci. Provine din satul Dumbrava, comuna Vadul Morii, jud. Bacău. Este croită din borangic iar motivele florale și vegetale sunt cusute cu fir de mătase. După forma croiului și dispunerea materialului este posibil să fi fost croită dintr-o maramă de dimensiuni mai mari, pentru un copil, s-au a fost transformată o ie de adult în ie pentru copil. După croiul cămășii, modul în care au fost executate cheițele de legătură (ajurul) și încrețul de la baza gâtului, am datat ia ca având o vechime de peste 80 de ani. Informațiile primite din partea donatorului, încadrează vechimea piesei ca fiind de peste 100 ani. Probabil materialul – borangic, a fost țesut în jurul anilor 1900.

Unicitatea acestui element din portul popular, valoarea artistică a elementelor ce o compun și interpretarea lor a fascinat pictori, fotografi, personalități din țară și de peste hotare. Să ne uităm la costumele populare purtate de membri ai casei regale din România: Regina Maria, Principesele Elena și Ileana. Pictorul francez Henri Matisse pictează în 1940 „La blouse roumaine” inspirat fiind de reprezentarea iei în lucrările de artă ale lui Theodor Palladi.

Prin artă, măiestrie și eleganță, ia autentică românească se înscrie în codul valorilor poporului român. De la apariția ei și până în prezent ia românească a fost și va rămâne un element definitoriu al artei populare românești.

Și pentru a nu uita această valoare națională, perpetuarea și dăinuirea tradiției, i s-a oferit iei o zi din calendar – 24 iunie Ziua Internațională a Iei. Astfel promovăm ia românească ca element definitoriu în cultura românească. Păstrând tradiția acestei zile vom reuși să redobândim arta tradițională și obiceiurile pierdute pe alocuri.

Muzeograf,

Daniela Alecsa