Timișoara: Exponatul lunii februarie 2025 la Muzeul Național al Banatului: ORDINUL MEXICAN IMPERIAL „EL ORDEN IMPERIAL DE NUESTRA SEÑORA DE GUADALUPE” CONFERIT ÎN ANUL 1866 PREOTULUI ROMANO-CATOLIC BĂNĂȚEAN AUGUSTIN WEBER (1833-1909)

Prezentăm ca Exponatul lunii februarie una dintre cele mai frumoase decorații din colecţia de medalii și decoraţii a Muzeului Național al Banatului, având și o poveste fascinantă: un exemplar al Ordinului mexican imperial Maria de Guadalupe, ce datează din ultima perioadă de existenţă a acestui ordin (1865-1867), fiind vorba de varianta pentru civili. Este o piesă rară în colecţiile muzeale din România. Decorația, care i-a fost conferită preotului romano-catolic Augustin Weber în anul 1866 de către împăratul Maximilian al Mexicului, a intrat în colecția muzeului timișorean între 1912-1914, fiind lăsată de Weber prin testament muzeului timișorean.

El Orden Imperial de Nuestra Señora de Guadalupe

Ordinul, înfiinţat în 9 noiembrie 1821 cu titlul de Imperial Orden de Guadalupe de către primul împărat al Mexicului, Agustín de Iturbide, a avut mai multe perioade de existenţă. În timpul împăratului Maximilian, în 1865 ordinul a devenit El Orden Imperial de Nuestra Señora de Guadalupe, fiind acordat – pentru servicii deosebite aduse statului – în două variante, militară şi civilă. Însemnul ordinului în varianta militară avea pe revers inscripţia „Al patriotismo heroico”, în timp ce varianta civilă purta inscripţia „Al merito i virtudes”. Era împărţit în cinci clase: 1. „Gran Cruce” (Mare Cruce) – 30 buc.; 2. „Grande Oficial” (Mare Ofiţer) – 100 buc.; 3. „Comendador” (Comandor) – 200 buc.; 4. „Oficial” (Ofiţer) – 500 buc. şi 5. „Caballero”  (Cavaler) – nelimitat. Ordinul a dispărut definitiv în 1867, după moartea împăratului Maximilian şi căderea celui de-al doilea Imperiu mexican.

Însemnul se prezintă sub forma unei cruci cu patru braţe puternic evazate, din argint aurit şi email verde, alb şi roşu, cruce ce suprapune o cunună formată dintr-o ramură de măslin în stg. şi una de palmier în dr., legată în partea inferioară. Între braţele crucii se află câte un mănunchi de cinci raze aurite, iar la capetele braţelor crucii sunt plasate opt sfere mici din argint aurit. Însemnul este surmontat de vulturul mexican imperial, încoronat, cu aripile desfăcute, ţinând şarpele în cioc.

În medalionul central oval de pe avers se află imaginea în relief din email colorat a S. Maria de Guadalupe, ocrotitoarea Mexicului (sărbătorită anual în 12 decembrie), pe fond de email alb, înconjurată circular de inscripţia în lb. spaniolă: RELIGION INDEPENDENCIA UNION (Religie Independență Unire) ٭, cu litere aurii pe fond de email verde. Pe medalionul central de pe revers se află inscripţia în lb. spaniolă, pe 4 rânduri, cu litere aurii pe fond de email alb: AL / MERITO / Y / VIRTUDES (Pentru merit și virtuți).

Însemnul, surmontat de vultur, este ataşat de panglică printr-un inel de prindere cu diametrul de 12,4 mm. Panglica originală, lată de 37 mm, este albastră cu câte o bandă lila de 6,5 mm pe fiecare margine şi are aplicată o rozetă cu dimensiunile de 26 x 28 mm, având aceleaşi culori ca şi panglica. Decorația se purta pe partea stângă a pieptului, după cum se poate observa din fotografia lui Augustin Weber.

Argint aurit şi email colorat; L – 60 mm (incluzând şi vulturul); l – 35,5 mm; panglică originală cu rozetă; MNaB, colecția Medalii, nr. inv. 1316; stare de conservare foarte bună.

Augustin Weber (Sânpetru German, 6 septembrie 1833 – Săcălaz, 1 februarie 1909)

Cel care avea să fie cunoscut de către contemporani drept „capelan al împăratului Maximilian I al Mexicului”, a studiat teologia la Timişoara (1853-1857), fiind hirotonit preot romano-catolic în 27 aprilie 1857. Între 1857-1860 a activat la Jimbolia, dar în 1860 a intrat ca și capelan militar în armata austriacă, iniţial în Regimentul nr. 43, deplasându-se odată cu acesta pe coasta Dalmaţiei, la Split, Dubrovnik, Kotor, Šibenik și Zadar, apoi în Regimentul nr. 29, staţionat la Veneţia şi la Padova.

În 1864 a fost numit de către Maximilian von Habsburg (1832-1867), fratele împăratului Franz Joseph I, capelan de front al Corpului austriac de voluntari pentru Mexic şi prezentat Papei Pius al IX-lea. După proclamarea lui Maximilian în 10 aprilie 1864 împărat al Mexicului, Augustin Weber a plecat împreună cu Corpul austriac de voluntari, trecând prin oraşele Veracruz, Orizaba, Cordoba, Puebla şi Mexico, fiind martor al istoriei efemere a celui de-al doilea Imperiu mexican, terminată tragic prin execuția lui Maximilian în 1867.

Întors în Europa în 1867, Weber a continuat să fie capelan militar timp de trei ani în Zagreb, Petrovaradin (Novi Sad), Linz şi Cracovia, iar în 1870 a revenit definitiv în Banat, fiind în următoarele decenii preot administrator la Sântana Nouă (1870-1871), apoi preot la Pişchia (1871-1882) și Săcălaz (1882-1909).

Membru al Societăţii Muzeale de Istorie şi Arheologie timp de 37 ani, de la înfiinţarea acesteia în 25 iulie 1872 până la sfârşitul vieţii (februarie 1909), Weber a făcut de-a lungul timpului câteva donaţii deosebite muzeului timişorean. Prima donaţie importantă a constat în obiecte aduse de el din Mexic, care, prezentate în adunarea generală anuală a Societăţii din 1 iunie 1881, au stârnit senzaţie: tocul de scris din argint al fostului secretar al împăratului Maximilian, pater Augustin Fischer, primit ca amintire de Weber de la acesta; trei monede mexicane mici din argint, din Puebla, transformate în mărturii de botez; o ţigară de foi „puros” uriaşă din anul 1866; alte două monede din argint. Cu diverse ocazii Weber a mai donat Muzeului din Timişoara monede, bancnote şi medalii din sec. al XIX-lea, precum şi monede medievale descoperite de el în zona Pişchiei.

În 19 iunie 1907, la comemorarea a 40 de ani de la moartea împăratului Maximilian, a oficiat un Requiem solemn în Biserica Capucinilor din Viena. Decorat cu Ordinul mexican imperial „Maria de Guadalupe” şi cu decorația franceză a expediţiei din Mexic (1862-1863), a fost totodată membru al Academiei “Quiritum” din Roma.

S-a stins din viaţă la Săcălaz, la 76 de ani, după o lungă suferinţă, în urma unei pneumonii. A fost înmormântat în 4 februarie 1909 la Săcălaz, în prezenţa a numeroşi oameni care l-au cunoscut şi respectat.

Bibliografie

Nicoleta Toma-Demian, Augustin Weber (1833-1909), în Analele Banatului, S.N., Arheologie-Istorie, XVIII, 2010, pp. 227-240.

David A. Olvera Ayes, 100 Condecoraciones Militares Mexicanas. Heroismo y honor, México, 2017, pp. 284-286.

Anton Peter Petri, Biographisches Lexikon des Banater Deutschtums, Marquartstein, 1992, col. 2042.

Dr. Nicoleta Demian, cercetător ştiinţific, Secţia Istorie

Explicaţia fotografiilor

Preotul Augustin Weber (1833-1909), fotografie din colecția Episcopiei Romano-Catolice de Timișoara.

Ordinul mexican imperial „El Orden Imperial de Nuestra Señora de Guadalupe”: 1. avers. 2. revers (MNaB, colecția Medalii, nr. inv. 1316).