Sibiu: Expoziția „Muzeul Național Brukenthal 2011-2021. Un deceniu de cercetări arheologice preventive” 13-31.12.2021
Muzeul Național Brukenthal - Sibiu Piața Mare, Nr. 5, Sibiu, Sibiu, RomaniaExpoziția: Muzeul Național Brukenthal 2011-2021. Un deceniu de cercetări arheologice preventive Loc de desfășurare: Casa albastră, Sala multimedia Durata: 13-31.12.2021 Curator: Adrian Georgescu Colaboratori: Florentin Perianu, Răzvan Malanca, Alexandra Gălăbuț, Cristina Mihu, Text: În ultimii 10 ani, Muzeul Naţional Brukenthal a coordonat cel puţin 20 de cercetări arheologice preventive de mare amploare, pe traiectul lucrărilor de infrastructură rutieră şi feroviară din Transilvania. Date fiind rezultatele și impactul pe care aceste cercetări l-au avut în rândul specialiştilor, al mass-media şi al publicului vizitator, continuarea proiectului expozițional început în anul 2012 – cu prima expoziție dedicată descoperirilor arheologice de această natură deschisă de muzeu – este un pas firesc. În această etapă, instituția noastră scoate în evidență siturile arheologice de la Turdaș-Luncă (jud. Hunedoara), Cristian I, Cristian III și Miercurea Sibiului IV (jud. Sibiu) și Sebeș-Turda, situl 8 (jud. Alba), prin panouri de dimensiuni mari, dublate de piese valoroase, precum vase, unelte, plastică zoomorfă și antropomorfă, altărațe/opaițe etc. Exhibition: Muzeul Național Brukenthal 2011-2021. Un deceniu de cercetări arheologice preventive Location: Casa albastră, Sala multimedia Duration: 13-31.12.2021 Curator: Adrian Georgescu Colaborators: Florentin Perianu, Răzvan Malanca, Alexandra Gălăbuț, Cristina Mihu, Brukenthal National Museum has coordinated at least 20 large-scale preventive archaeological research on major road infrastructure works. Given the extensive experience in conducting extensive preventive archaeological research among specialists, the media and the visiting public, the continuation of the exhibition project started in 2012 with the first exhibition dedicated to the spectacular archaeological discoveries of the museum, it is a natural step. At this stage, celebrating 10 years of activity in archaeological research determined by extensive infrastructure works in Romania, we highlight the archaeological sites of Turdaș-Luncă, Cristian I, Cristian III, Miercurea Sibiului IV, Sebeș-Turda, site 8, through large panels, doubled. by impresive vessels, tools, zoomorphic and anthropomorphic plastics discovered in the above mentioned sites.
Online: Conferințele Arheologia pentru toți, Ediția #10: Joi, 19 ianuarie, ora 16:00, Castrul roman de la Brețcu din SE Transilvaniei. Rezultate și perspective ale cercetărilor interdisciplinare de pe segmentul de est al Frontierelor Daciei Romane
Castrul roman de la Brețcu din SE Transilvaniei. Rezultate și perspective ale cercetărilor interdisciplinare de pe segmentul de est al Frontierelor Daciei Romane Vino alături de noi la prima întâlnire „Arheologia pentru toți” a anului 2022! Miercuri, 19 ianuarie, de la ora 16:00, continuăm seria de conferințe dedicate prezentării monumentelor arheologice de pe granița fostului Imperiu Roman (Limes), pentru care România pregătește dosarul de candidatură pentru înscrierea pe lista Patrimoniului Cultural Mondial (UNESCO). Vom vorbi despre castrul de trupe auxiliare Angustia, cunoscut drept unul dintre cele mai reprezentative centre de putere din estul Daciei Romane, al cărui nume este menționat în epocă de către geograful antic Claudiu Ptolemeu. Aflat în zona sudică a Carpaților Orientali, în raza localității Brecțu de astăzi, în apropierea pasului Oituz, castrul avea un rol-cheie în supravegherea unui important punct de graniță al Imperiului Roman. Rezultatele cercetărilor bazate doar pe săpăturile arheologice, inițiate în a doua jumătate a secolului XIX și reluate în 1925 și apoi în 1950, au generat informații insuficiente pentru o interpretare istorică și culturală detaliată a castrului. Începând cu anul 2008, noi cercetări au fost inițiate de Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, folosind tehnologii și tehnici moderne de investigații non-invazive, care au generat scanări topografice cu ajutorul laserului, planuri magnetometrice și fotografii aeriene din dronă. Vino alături de noi la întâlnirea Arheologia pentru Toți, ediția a 10-a, pentru a afla despre rezultatele noilor cercetări și contribuția acestora la înțelegerea istoriei castrului Angustia. Ghid în această călătorie ne va fi dr. habil. Alexandru Popa, cercetător la Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni din Sfântu Gheorghe și profesor de arheologie pre- şi protoistorică la Universitatea Regensburg din Germania. Moderatorul întâlnirii noastre este Marius Streinu, șeful secției Documentare Muzeală și Arheologică din cadrul Institutului Național al Patrimoniului. ---- De ce această inițiativă? Arheologia este o disciplină care folosește instrumente, metode și reguli proprii, putând fi practicată doar de către specialiști recunoscuți de comunitatea arheologică și Ministerul Culturii. Cercetarea arheologică ține cont de caracterul distructiv al metodelor și de caracterul fragil și perisabil al monumentelor și artefactelor arheologice. Așadar, dorim ca prin aceste conferințe să facem cunoscute metoda și rezultatele cercetărilor arheologice și să atragem atenția asupra faptului că patrimoniul arheologic capătă valoare culturală doar în contextul în care a fost descoperit, iar protejarea acestuia este responsabilitatea noastră, a tuturor. Conferințele „Arheologia pentru toți” vor aduce în atenția tuturor situri arheologice de pe teritoriul României care aparțin epocilor preistorice și istorice, în cadrul a cca 30 de prelegeri susținute pe parcursul a 24 de luni. Fiecare sit arheologic va fi prezentat de către coordonatorul științific al monumentului într-un limbaj cât mai accesibil publicului larg. --------------------------------------- Evenimentul este organizat de Institutul Național al Patrimoniului sub egida proiectului In-Herit - Centrul Național de informare și promovare a patrimoniului cultural, finanțat prin Granturile SEE 2014-2021 în cadrul Programului RO-CULTURA
Online: conferința „Seniorii războiului în lumea dacică”, dr. Cătălin Borangic, joi, 31 martie 2022
Direcția Județeană pentru Cultură Timiș reia unul dintre proiectele sale de succes: „Serile patrimoniului”. Prima întâlnire din anul 2022 are loc joi, 31 martie, de la ora 18.00, în Sala Studio a Casei Artelor. Tema acesteia este una pe cât de provocatoare, pe atât de tentantă: „Seniorii războiului în lumea dacică”, subiect prezentat de dr. Cătălin Borangic. „Adesea citim despre daci și Dacia texte și lucrări lipsite de nuanțe, îngrijorător de pline de stereotipii rostogolite atât de mult, încât au devenit ele însele modele fizice și morale. Este însă tot mai evident că istoria Daciei era mult mai dinamică și mai plină de culoare. Ce atrage atenția, în tot acest peisaj, este evoluția subită, aproape de neînțeles, repeziciunea cu care o constelație de familii, clanuri și triburi diverse s-au coagulat social și politic. Chiar faptul că acest proces s-a desfășurat manu militari repune în normal lucrurile, civilizația dacică, chiar regatul dac având la bază și sprijinindu-se întreaga existența pe elitele războinice. În contrasens cu acest firesc, de fapt, întreaga lor istorie suferă din capul locului de povara originalității, căci regatul dac a fost o altfel de arhetipală simbioză între organizarea de tip elenistic și cea de factură tribală, traco-celtică. Numele celor care au fost în miezul acestei fascinante povești, până la urmă, a fost cel de daci, chiar dacă în istorie li s-a spus, uneori, în multe alte feluri. Despre acești daci și despre armele cu care și-au făurit istoria trebuie să vorbim, căci este timpul să dărâmăm clișee și imagini greșite sau răuvoitoare. Putem face asta împărțind ceea ce știm fiecare despre regii, despre aristocrații, războinicii, preoții, zeii, cetățile, armatele și armele lor. Despre lumea lor, în definitiv. Așa cum a fost.” – spune dr. Cătălin Borangic Înscrierile pentru participarea la acest eveniment se fac pe adresa de email: arheologie@culturatimis.ro, până în 29 martie, ora 16.00. Evenimentul va fi transmis live pe pagina de facebook https://www.facebook.com/djctimis. În interiorul Casei Artelor este recomandată purtarea măștii de protecție.
Centrul de Cercetare a Limesului Roman din cadrul Muzeului Județean Mureș, cu sprijinul Asociației Milites Marisensis prezintă a doua ediție a evenimentul anual „Ludi Megalenses”
Parcul Arheologic de la Călugăreni, Mureș Călugăreni, Mureș, RomaniaCentrul de Cercetare a Limesului Roman din cadrul Muzeului Județean Mureș, cu sprijinul Asociației Milites Marisensis prezintă a doua ediție a evenimentul anual „Ludi Megalenses” Cu prilejul redeschiderii Parcului Arheologic de la Călugăreni și cu ocazia Zilei Internaționale a Monumentelor și Siturilor, Muzeul Județean Mureș vă invită, ca în fiecare început de primăvară, la evenimentul Ludi Megalenses. Vă așteptăm să petreceți alături de noi sâmbătă, 9 aprilie 2022, între orele 10:00-16:00, în Parcul Arheologic de la Călugăreni. Am pregătit ghidaje în pavilioanele expoziționale TIME BOX, ateliere interactive de pedagogie muzeală destinate familiilor în Parcul Arheologic, parade ale soldaților romani, demonstrații militare romane și multe alte surprize. Accesul este gratuit. Evenimentul de sâmbătă este inspirat din festivalul Romei Antice cu același nume - Ludi Megalenses (cunoscut și ca Megalesia sau Megalensia) care avea loc în perioada 4 - 10 aprilie, în onoarea zeiței Cybele, cunoscută de romani sub numele de Magna Mater. Structura festivalului este neclară, dar includea ludi scaenici - respectiv piese de teatru și alte activități pe teme religioase, unele din piese fiind comandate special de la dramaturgii cunoscuți. Sclavii nu aveau voie să fie prezenți la jocuri, iar magistrații apăreau îmbrăcați în togă purpurie, de unde și proverbul, purpura Megalensis. *** Situl roman de la Călugăreni face parte din vastul sistem defensiv al Imperiului Roman cunoscut sub termenul de limes și a jucat un rol strategic în apărarea Văii Nirajului și a provinciei Dacia. Cunoscut în legendele locale sub numele de „Cetatea și palatul Sânzienei”, existența sa a fost consemnată încă de la începutul secolului al XVIII-lea. Primele săpături arheologice, realizate la sfârșitul secolului al XIX-lea au dus la localizarea exactă a castrului. Potrivit ștampilelor cu textul CPAI de pe materialul tegular, unitatea militară staționată aici a fost o trupă auxiliară de infanterie și anume c(ohors) p(rima) A(ugusta) I(turaeorum) sagittarium. În cursul cercetărilor recente, situl a fost cartat cu ajutorul măsurătorilor geofizice și prin periegheze intensive. Săpăturile arheologice au avut în vedere cercetarea clădirii comandamentului și a turnului de colț din castru, a băilor și a unor locuințe din așezarea civilă. În 2015 a fost înființat Parcul arheologic de la Călugăreni care este administrat de Centrul de Cercetare a Limesului Roman, din cadrul Muzeului Județean Mureș. Parcul se extinde pe o suprafață de peste 5 ha și are ca scop protejarea și valorificarea sitului arheologic. Cum se poate ajunge la Parcul arheologic de la Călugăreni? Cu mașina - pe ruta Târgu Mureș - Miercurea Nirajului - Călugăreni, 36 km. Durata traseului: 40 de minute. Parcarea este gratuită. Cu autocarul - firmă privată, pe ruta Târgu-Mureș - Sfântu Gheorghe, plecări din Autogara de pe strada Bega, Târgu Mureș, de la orele: 10:30 și 15:30. Durata traseului: aprox. 60 min. *** Cu deosebită considerație, Liliana LIRCA Muzeograf Relații Publice MUZEUL JUDEȚEAN MUREȘ Str. Mărăști, 8A, Tg Mureș, Mureș Website: www.muzeulmures.ro Facebook: muzeul.mures.maros.muzeum Instagram: @mures_county_museum Tel. 0749 912 992 E-mail: pr@muzeulmures.ro / lircaliliana@gmail.com
Târgu Neamț: expoziția „Cercetările arheologice preventive de la Mănăstirea Văratec (2021)’’, rezultatele săpăturilor efectuate la Biserica „Nașterea Sf. loan Botezătorul” din cadrul Mănăstirii Văratec
Muzeul de Istorie și Etnografie Târgu Neamț - Complexul Muzeal Județean Neamț Str. Ştefan cel Mare, nr. 37, Târgu Neamț, Neamț, RomaniaÎn perioada 16 aprilie - 31 iulie 2022, la Muzeul de Istorie și Etnografie Târgu Neamț poate fi vizitata expoziția temporara „Cercetările arheologice preventive de la Mănăstirea Văratec (2021)’’, care valorifică rezultatele săpăturilor efectuate anul trecut la Biserica „Nașterea Sf. loan Botezătorul” din cadrul Mănăstirii Văratec. Investigațiile au evidențiat urmele #primului cimitir al mănăstirii, din care au fost cercetate 72 de complexe mortuare, fiind recuperată o bogată informație științifică și un inventar arheologic valoros.
Slatina: Muzeul Județean Olt invită reprezentanții presei la o conferință care va fi organizată în data de 10 mai 2022 (marți), ora 11:00
Muzeul Județean Olt - Slatina Str. Ana Ipătescu nr. 1, Slatina, Olt, RomaniaMuzeul Județean Olt invită reprezentanții presei la o conferință care va fi organizată în data de 10 mai 2022 (marți), ora 11:00, la sediul instituției din str. Ana Ipătescu, nr. 1, Slatina. Pe ordinea de zi se află prezentarea tezaurului monetar roman republican descoperit cu detectorul de metale în localitatea Verguleasa, județul Olt, și prezentarea evenimentelor care urmează să fie realizate în intervalul 13-18 mai, cu prilejul sărbătoririi a 70 de ani de la înființarea muzeului din Slatina. În speranța unei bune colaborări, vă asigurăm de toată considerația noastră!
Ministerul Culturii, în parteneriat cu Muzeul Țării Crișurilor – Complex Muzeal, anunță organizarea Sesiunii Naționale de Rapoarte Arheologice, ediția a 56-a. Evenimentul se va desfășura în perioada 26-28 mai 2022, la Oradea.
Muzeul Țării Crișurilor - Oradea Str. Armatei Române nr.1/A, Oradea, Bihor, RomaniaMinisterul Culturii, în parteneriat cu Muzeul Țării Crișurilor – Complex Muzeal, anunță organizarea Sesiunii Naționale de Rapoarte Arheologice, ediția a 56-a. Evenimentul se va desfășura în perioada 26-28 mai 2022, la Oradea. Sesiunea Națională de Rapoarte Arheologice, din acest an, oferă prilejul prezentării celor mai recente rezultate ale cercetărilor arheologice din România desfășurate în campania 2021, în cadrul a patru secţiuni: Preistorie, Perioada La Tène, Antichitatea greco-romană şi Perioada medievală. Pentru a avea posibilitatea de a participa la Sesiunea Națională de Rapoarte Arheologice, ediția a 56-a, este obligatoriu a se completa, în prealabil, un formular de îscriere la eveniment. Formularul de înscriere va fi trimis, până la data de 16 mai 2022, exclusiv, la următoarea adresă de e-mail: snrarh2022@gmail.com. Pentru detalii și informații suplimentare referitoare la organizarea sesiunii, vă puteți adresa echipei de organizare a evenimentului la adresa de e-mail: snrarh2022@gmail.com sau direct partenerilor noştri: Muzeul Țării Crișurilor – Complex Muzeal Cod poștal: 410087 Oradea, jud. Bihor Tel.: 0259/706101 Fax: (+4)0259 479 858 E-mail: contact@mtariicrisurilor.ro
Online: Cetățile dacice din Munții Orăștiei. Vechi și noi descoperiri – Conferința ApT ediția # 11, Institutul Național al Patrimoniului, 17 iunie 2022
Institutul Național al Patrimoniului str. Ienăchiță Văcărescu nr. 16, București, București, RomaniaDe Zilele Europene ale Arheologiei, Institutul Național al Patrimoniului vă invită la o nouă întâlnire din seria Arheologia Pentru Toți. În cea de-a 11-a ediție a prelegerilor destinate promovării patrimoniului arheologic vom afla despre istoria cercetărilor desfășurate în cetățile dacice din Munții Orăștiei, dar și despre cele mai recente descoperiri arheologice de aici. Cercetătorul care ne va prezenta rezultatele săpăturilor arheologie în siturile din zona Munților Orăștiei este Răzvan Mateescu, doctor în istorie al Universității Babeș-Bolyai, muzeograf la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, arheolog expert, cu experineță de lucru de 15 ani în studiul siturilor dacice, inclusiv în calitate de responsabil al șantierului arheologic Grădiștea de Munte-Sarmizegetusa Regia din județul Hunedoara. Numărul mare de ruine din această zonă montană a fost remarcat încă din secolul al XIX-lea, când descoperirea unor tezaure a atras atenţia autorităţilor, dar şi a căutătorilor de comori. Încă de atunci unii dintre observatorii direcţi ai vestigiilor au intuit că aici s-ar fi aflat capitala ultimului rege dac, Decebal. Cercetarea arheologică a „burgurilor dace” a început în perioada interbelică, după întregirea României, prin activitatea profesorului clujean D.M. Teodorescu. Săpăturile au continuat timp de aproape un secol la Grădiştea de Munte – Sarmizegetusa Regia, Costeşti – Cetăţuie, Costeşti – Blidaru, Luncani – Piatra Roşie, Băniţa, Căpâlna, Feţele Albe, Pustiosul, Rudele, Meleia, pentru a enumera cele mai importante situri. Ele au avut ca rezultat descoperiri esenţiale pentru cunoaşterea civilizaţiei dacice: construcţii cu rol militar (fortificaţiile propriu-zise cu planuri şi zidărie de influenţă elenistică, turnuri izolate, valuri din pământ şi piatră), temple, locuinţe, edificii poligonale şi rotunde, instalaţii de captare şi distribuire a apei (cisterne, conducte din tuburi de teracotă, canale din piatră) și ateliere metalurgice. În perioada recentă, cercetările arheologice s-au desfăşurat în sanctuarul şi fortificaţia de la Sarmizegetusa Regia, cu precădere, şi în alte trei cetăţi (Costeşti - Blidaru, Costeşti - Cetăţuie, Luncani – Piatra Roşie). Vino alături de noi la întâlnirea Arheologia pentru Toți, ediția a 11-a, pentru o nouă incursiune în lumea descoperirilor arheologice. Moderatorul întâlnirii va fi Marius Streinu, șeful secției Documentare Muzeală și Arheologică din cadrul Institutului Național al Patrimoniului.
În perioada 17 – 19 iunie 2022, la Cetatea Noviodunum, situată în proximitatea orașului Isaccea, județul Tulcea, se vor desfășura o serie de evenimente cu participare gratuită, organizate în cadrul ZILELOR EUROPENE ALE ARHEOLOGIEI.
Cetatea Noviodunum - Isaccea Isaccea, Tulcea, RomaniaÎn perioada 17 - 19 iunie 2022, la Cetatea Noviodunum, situată în proximitatea orașului Isaccea, județul Tulcea, se vor desfășura o serie de evenimente cu participare gratuită, organizate în cadrul ZILELOR EUROPENE ALE ARHEOLOGIEI. Organizatorii oferă publicului de toate vârstele următorul program: ”Vineri, 17 iunie 10.00 – 16.00 – Atelier de restaurare ceramică. Invităm pe toți cei care ne vor trece pragul să învețe cum se restaureze un vas ceramic, în cadrul unui atelier tematic. De asemenea, colegii noștri vor prezenta etapele restaurării unor obiecte arheologice descoperite în cadrul săpăturilor arheologice sistematice de la Cetatea Noviodunum. 10.00 – 16.00 – Arheolog pentru o zi. Colegii noștri de astăzi, micii arheologi vor participa la diferite activități, care se vor desfășura sub forma unor jocuri didactice pentru a învăța prin descoperire ce înseamnă arheologia, restaurarea unui vas ceramic, reconstituirea unei secvențe stratigrafice și desenarea unui obiect 10.00 – 18.00 – ”La pas prin cetate”. Vizite ghidate la principalele obiective investigate arheologic la Cetatea Noviodunum 14.00 – 18.00 – Echipa de specialiști ai sitului arheologic va prezenta rezultatele investigațiilor arheologice de la Noviodunum în cadrul unei conferințe publice “Proiectul de cercetare Noviodunum – Prezent și perspective”. 18.00 – 20.00 – Tabăra de Arheologie (Liceul Teoretic “Constantin Brătescu” Isaccea). Suntem extrem de entuziasmați să împărtășim tematica Taberelor de Arheologie! Anul acesta pornim într-o expediție care ne va cuceri indiferent de vârstă! Ne vom întoarce în Trecut pentru o expediție în lumea cercetătorilor, ne vom face noi prieteni, vom construi orașe, vom ridica un laborator pentru cercetare, vom avea un Muzeu pentru a studia evoluția și istoria din Triasic și până în prezent, învățăm tehnici de supraviețuire, reguli de campare, dar cel mai important vom socializa și distra! Sâmbătă, 18 iunie 10.00 – 18.00 – ”La pas prin cetate”. Vizite ghidate la principalele obiective investigate arheologic la Cetatea Noviodunum 10.00 – 21.00 – “Picnic la cetate”. Acțiunea prin care abordăm promovarea patrimoniului cultural local, de îmbunătățire a accesului și participării comunității locale la cunoașterea patrimoniului arheologic. Pentru acest an, evenimentul "Picnic la Cetate" poate fi organizat și gândit, ca o modalitate de apreciere și mulțumire pentru mobilizarea exemplară a comunității locale în evenimentele recente. #Cetatea care ne unește. #Isaccea #CetateaNoviodunum #ProNoviodunum #AmazingIsaccea 14.00 – 18.00 – Echipa de specialiști ai sitului arheologic va prezenta rezultatele investigațiilor arheologice de la Noviodunum în cadrul unei conferințe publice “Proiectul de cercetare Noviodunum – Prezent și perspective”. 21.00 – Foc de tabără Duminică, 19 iunie 10.00 – 18.00 – ”La pas prin cetate”. Vizite ghidate la principalele obiective investigate arheologic la Cetatea Noviodunum 14.00 – 16.00 – Echipa de specialiști ai sitului arheologic va prezenta rezultatele investigațiilor arheologice de la Noviodunum în cadrul unei conferințe publice “Proiectul de cercetare Noviodunum – Prezent și perspective”. – 15.00 – Prezentare proiect ,,Restaurare şi punere în valoare a monumentului istoric Cetatea Noviodunum”, cod LMI TL-l-s-A-05804 finanțat prin programul Timbrul Monumentelor Istorice (TMI), gestionat de Institutul Național al Patrimoniului, a desfășurat o serie de activități în cadrul subprogramului Elaborare a documentațiilor tehnico – economice pentru investiții asupra monumentelor istorice – faza
În zilele de 17, 18 și 19 iunie, Muzeul Universității „Alexandru Ioan Cuza”vă invită să sărbătorim împreună Zilele Europene ale Arheologiei.
Muzeul Universităţii "Al. I. Cuza” - Iași str. Titu Maiorescu, nr. 12, Iași, Iași, RomaniaÎn zilele de 17, 18 și 19 iunie, Muzeul Universității vă invită să sărbătorim împreună Zilele Europene ale Arheologiei. Desfășurat în România sub egida INP (Institutul Național al Patrimoniului), acesta vizează atât celebrarea domeniului arheologic, cât și promovarea sa, deschiderea și explicarea acestuia către public. În cadrul acestei inițiative, Muzeul Universității se adresează cu precădere publicului tânăr, studenților și mediului academic, dar și altor categorii de vizitatori, interesate de universul fascinant al arheologiei. Urmărim abordarea deschisă, cu interacțiune la standuri, dar și cu prezentări media edificatoare. Cei prezenți se pot bucura de tururi ghidate, prezentări ale unor investigații de teren, ateliere cu și despre argilă, ceramică și documentarea modernă a patrimoniului, explicații detaliate despre aspecte diverse ale arheologiei și investigațiilor conexe. În abordarea directă a vizitatorilor, Muzeul va beneficia de asistența robotului umanoid Pepper, grației colaborării cu Iris Robotics. Mai jos se regăsește întregul program. Vă așteptăm cu drag!
Zilele Europene ale Arheologiei celebrate în premieră la Muzeul Național de Istorie a României, 17 – 18 iunie 2022
Muzeul Național de Istorie a României - București Calea Victoriei nr. 12, sector 3, București, București, RomaniaZilele Europene ale Arheologiei celebrate în premieră la Muzeul Național de Istorie a României Vă invităm să sărbătorim împreună Zilele Europene ale Arheologiei, vineri, 17 iunie, și sâmbătă, 18 iunie, în cadrul unei noi serii de conferințe marca #MNIR. Evenimentul propune o perspectivă inedită asupra domeniului arheologiei publice, fiind abordate teme deosebite ce aduc în atenție aspecte mai puțin cunoscute despre grafica arheologico-istorică, reconstituirea istorică și arheologia aeriană. Accesul este gratuit, în limita locurilor disponibile (50 de locuri). Programul conferințelor: Vineri 17 IUNIE 2022 ora 14ꓽ00 - Radu OLTEAN – Despre ilustrația arheologică și istorică. De la obiect sau ruină la reconstituire ora 15ꓽ30 - Victor MARIN (Terra Dacica Aeterna) – Popularizarea arheologiei prin reconstituire istorică Sâmbătă 18 IUNIE 2022 ora 11ꓽ00 - Carmen MIU – Despre arheologie altfel. Situri și monumente arheologice văzute din văzduh #ZileleEuropenealeArheologiei sunt un prilej de sărbătorire și promovare a patrimoniului arheologic. În colecțiile Muzeului Național de Istorie a României se păstrează numeroase artefacte arheologice excepționale, iar în egală măsură instituția participă – de peste jumătate de secol – la derularea unor importante cercetări arheologice sistematice și preventive, la organizarea unor expoziții cu tematică arheologică în țară și străinătate, precum și la desfășurarea unor proiecte cu tematică arheologică (finanțate cu fonduri naționale sau europene). În acest context, muzeul cooperează în mod divers pentru cercetarea, protejarea, promovarea și valorizarea patrimoniului arheologic. Zilele Europene ale Arheologiei sunt sărbătorite începând din anul 2010, la inițiativa Ministerului Culturii din Franța prin Institutului Național de Cercetări Arheologice Preventive. Demersul a fost treptat preluat de numeroase alte instituții și organizații din diverse țări ale Europei, inclusiv din România. Acesta este un prilej deosebit pentru toți cei implicați în domeniul arheologiei pentru a prezenta publicului valorile acestei categorii de patrimoniu (situri, monumente, artefacte) și diverse aspecte ale profesiunilor legate de arheologie (arheologi, cercetători, desenatori, graficieni, muzeografi, restauratori etc.), dar și a celor pasionați de arheologie și care realizează reconstituiri istorice (activități de tip reenactment). Pentru alte informații generale privind Zilele Europene ale Arheologiei veziꓽ https://journees-archeologie.fr/c-2022/lg-en/romania/Home Vă așteptăm cu drag!
Cu ocazia Zilei Europene a Arheologiei, Muzeul Județean Mureș, în parteneriat cu Asociația Milites Marisensis și Asociația Amicii Muzeului, vă invită sâmbătă, 18 iunie 2022, în intervalul orar 11:00–17:00, la o întâlnire cu arcașii romani din Parcul Arheologic de la Călugăreni, comuna Eremitu, județul Mureș.
Parcul Arheologic de la Călugăreni, Mureș Călugăreni, Mureș, RomaniaCu ocazia Zilei Europene a Arheologiei, Muzeul Județean Mureș, în parteneriat cu Asociația Milites Marisensis și Asociația Amicii Muzeului, vă invită sâmbătă, 18 iunie 2022, în intervalul orar 11:00–17:00, la o întâlnire cu arcașii romani din Parcul Arheologic de la Călugăreni, comuna Eremitu, județul Mureș. Știați că în epoca romană staționa la Călugăreni o trupă de arcași orientali? Oare de ce tocmai arcași? Oare de ce tocmai orientali? Oare de ce tocmai la Călugăreni? Cei interesați pot afla răspunsul doar dacă acceptă provocarea noastră de a participa la acest eveniment special. Totodată, vizitatorii pot participa la un concurs de tir cu arcul, exerciții militare romane, ghidaje de specialitate în pavilioanele TIME BOX, expoziție temporară și activități de pedagogie muzeală pentru toată familia. Castrul și așezarea romană de la Călugăreni este unul din cele mai bine cercetate situri arheologice din regiune. Situl a făcut parte din provincia Dacia și a avut ca scop apărarea frontierei estice a provinciei. Castrul este recunoscut încă din secolul al XVIII-lea, iar din 2011, Muzeul Județean Mureș organizează anual săpături în interiorul castrului și al așezării civile din jurul acestuia. În fiecare an, în luna august, Centrul de CeSettingsrcetare a Limesului Roman organizează la Călugăreni unul dintre cele mai mari evenimente culturale din regiune: Festivalul Roman. Pe lângă acesta, în Parcul Arheologic au loc și evenimente tematice toate având ca scop promovarea și valorificarea muncii de cercetare a sitului, atât în rândul specialiștilor, cât și pentru publicul larg. *** Accesul la eveniment se face pe bază de bilet de vizitare a pavilioanelor. Biletele se pot achiziționa doar de la fața locului. Tarif de vizitare: 4 lei (adulți), 2 lei (pensionari) și 1 leu (elevi, studenți). Zilele Europene ale Arheologiei se desfășoară în perioada 17-19 iunie 2022 și este un eveniment coordonat la nivel național de către Institutul Național al Patrimoniului. La nivel local, evenimentul este coordonat de către Centrul de Cercetare a Limesului Roman, din cadrul Muzeului Județean Mureș. // A Maros Megyei Múzeum a Milites Marisensis Egyesülettel és a Múzeum Barátai Egyesülettel közreműködve meghívja önöket a június 18-án, a Mikházi Régészeti Parkban, 11:00 és 17:00 óra között tartott aq római íjászat bemutató rendezvényére. Az esemény a június 17–19. között tartott Európai Régészet Napjai című programsorozat részét képezi. Ön tudta, hogy Mikházán a római korban keleti íjászok állomásoztak? Miért éppen íjászok? Miért éppen keletiek? Miért éppen Mikházán? A kérdéseket az eseményen próbáljuk majd megválaszolni. A nap folyamán íjászversennyel, római katonai bemutatókkal, idegenvezetésekkel, időszaki kiállításokkal és múzeumpedagógiai tevekénységekkel várjuk a látogatókat. A mikházi római kori tábor és település egyike a régió legjobban kutatott régészeti lelőhelyeinek. Az itt található erődítmény Dacia tartomány keleti határát védelmezte. A lelőhelyről már a 18. századból vannak adatok, 2011 óta pedig a Maros Megyei Múzeum évente régészeti ásatásokat folytat a tábor és az azt kiszolgáló település területén. Minden év augusztusában Mikházán kerül megrendezésre a régió egyik legnagyobb kulturális eseménye, a Római Fesztivál, melyet a Római Limeskutató Központ szervez. Az év során tematikus rendezvényeknek is helyt ad a Mikházi Régészeti Park, melyeknek célja a lelőhely és az itt folyó kutatások eredményeinek népszerűsítése. *** A rendezvényen a helyszínen megvásárolt belépőjeggyel lehet résztvenni, ezek ára: 4 lei (felnőtt), 2 lei (nyugdíjas) és 1 lei (diák). Az Európai Régészet Napjai programsorozat koordinátora a Nemzeti Örökség Intézete, míg Maros megyében a Maros Megyei Múzeumhoz tartozó Római Limeskutató Központ.
SUCIDAVA, ZIUA PORTILOR DESCHISE, Editia I, miercuri 06 iulie 2022
Sucidava Corabia, OltSUCIDAVA, ZIUA PORTILOR DESCHISE, Editia I, Miercuri 06 iulie 2022. Primăria Orașului Corabia – Muzeul de Arheologie și Etnografie Corabia și Universitatea din Craiova - Facultatea de Stiinte Sociale vă invită să vizitați Șantierul arheologic Cetatea romano-bizantină Sucidava, unde în perioada 27 iunie 2022 – 08 iulie 2022 își desfășoara practica arheologică studenții de la Programul de studii de licență Istorie. Fântâna Secretă aflată la 18 m sub pământ, cu apă potabilă și azi, basilica creștină din secolul al VI-lea, clădirea cu hypocaust și zidurile cetății restaurate, la care se adaugă și un pilon al celui mai lung pod din Europa în perioada romană, construit in vremea imparatului Constantin cel Mare (inaugurat in anul 328 d.Hr.), sunt tot atâtea motive pentru a vizita acest sit arheologic și monument istoric relevant pentru istoria spațiului nord-dunărean. Denumirea antică Sucidava a fost dată după numele tribului suci și toponimul dava, ceea ce indică prezența unei fortificații getice înainte de așezarea romană Situl arheologic Cetatea romano-bizantină de la Celei-Sucidava cuprinde mai multe fortificații: una preistorică indentificată în jurul tell-ului din partea de sud-vest, una getică, cu elemente de fortificare șanț și val de apărare în partea de nord, fortificația romană cu zid de incintă din piatră din perioada aureliană, restaurată în ulterior, respectiv o fortificație medievală din secolele XIV-XVI. Din anul 1982, situl arheologic, aflat în proprietatea Primăriei Orașului Corabia, este șantier arheologic școală pentru studenții Universității din Craiova, cele două institutții colaborând în cercetarea și promovarea sa. In anul 2022 a fost deschis un nou sector de cercetare in partea de sud-est a cetății, unde anterior au fost efectuate investigatii geofizice. Va asteptam! Date de contact: Mirela Trandafir, Primaria Orasului Corabia, Sef Serviciu Cultural, email: cultura@corabia.ro Conf. univ. dr. Mircea Negru, Responsabil stiintific de santier, email: mircea.negru@ucv.ro
ZIUA PORȚILOR DESCHISE la Rezervația Arheologică Târgșoru Vechi, miercuri, 27 iulie 2022
Rezervația Arheologică Târgșoru Vechi Târgșoru Vechi, Prahova, RomaniaZIUA PORȚILOR DESCHISE la Rezervația Arheologică Târgșoru Vechi. Miercuri, 27 iulie 2022, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova în colaborare cu Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române organizează ZIUA PORȚILOR DESCHISE la Rezervația Arheologică Târgșoru Vechi – ediţia a XI-a. Iubitorii de istorie și arheologie sunt așteptați la baza Rezervației Arheologice Târgșoru Vechi, situată la aproximativ 8 km vest de municipiul Ploiești, pe partea dreaptă a șoselei Ploiești - Târgșor, județul Prahova, pentru a afla mai multe informații cu privire la istoricul și cercetările întreprinse în acest important sit arheologic. Cercetarea arheologică în perimetrul actual al rezervaţiei a fost demarată în anul 1956. Săpăturile arheologice, efectuate în vara anului 1956 pe teritoriul fostului târg medieval de la Târgşor, au fost planificate de Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române şi realizate cu fondurile Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova (atunci Muzeul de Istorie al Regiunii Ploiești). Colaborarea de peste 60 de ani dintre cele două instituţii a generat acumularea unei cantități importante de informații şi artefacte, contribuind la rescrierea istoriei locului. Cercetările arheologice întreprinse pe malurile pârâului Leaota au scos la lumină urme de locuire ce definesc toate epocile din paleoliticul superior şi până în secolul al XIX-lea. Această ediţie se va desfăşura în intervalul orar 11.00 – 16.00 şi cuprinde omagierea arheologilor Gheorghe Diaconu și Dan Lichiardopol, urmată de vizitarea expoziției de sit „Târgșor – un sit milenar” care prezintă istoricul cercetărilor și monumentelor arheologice identificate și cercetate la Târgșoru Vechi. dr. Bogdan Ciupercă
Slatina: conferință de presă opganizată de Muzeul Județean Olt, joi, 28 iulie 2022
Muzeul Județean Olt - Slatina Str. Ana Ipătescu nr. 1, Slatina, Olt, RomaniaConferință de presă Joi, 28 iulie 2022, la ora 10, vă învitâm să participați la conferința de presă pe care o vom organiza la sediul Muzeului Județean Olt din str. Ana Ipătescu nr. 1, Slatina. În cadrul conferinţei se va discuta despre activităţile pe care le va organiza muzeul pe parcursul lunii august: ateliere de creație, redarea circuitului expozițional a Casei Memoriale „Gunka și Spiru Vergulescu”. De asemenea, vor fi prezentate informații referitoare la expoziția „Achiziții muzeale” organizată în colaborare cu Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, expoziție al cărei vernisaj va avea loc vineri, 29 august 2022. Și nu în ultimul rând, se va vorbi despre deschiderea sezonului de săpături arheologice sistematice la situl arheologic Romula – Reșca. Înterlocutori vă vor fi dl. Gheorghe Smarandache, Managerul Muzeului Județean Olt, dna Claudia Balaș, Șef Secție Etnografie , dl. Florin Ciulavu, arheolog. Vă așteptăm cu drag. MANAGER, Gheorghe Smarandache
Grădiştea de Munte: Sarmizegetusa Regia Ziua porţilor deschise, 20 august 2022
Sarmizegetusa Sarmizegetusa, Hunedoara, Romania
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța și Centrul Cultural Județean Constanța „Teodor T. Burada” organizeză în perioada 20 – 21 august a.c., în situl arheologic Capidava, proiectul – pilot „VinSToria. Experiențe culturale cu arheologie, istorie și vin”.
Situl arheologic Capidava Capidava, Topalu, Constanţa, RomaniaConsiliul Județean Constanța prin Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța și Centrul Cultural Județean Constanța „Teodor T. Burada” organizeză în perioada 20 – 21 august a.c., în situl arheologic Capidava, proiectul – pilot „VinSToria. Experiențe culturale cu arheologie, istorie și vin”. Evenimentul își propune să conecteze și să prezinte publicului vizitator (localnici, turiști, tineri, seniori, specialiști sau nespecialiști) două dintre bogățiile permanente ale Dobrogei, respectiv vinul și istoria. Programul va fi unul detaliat, cuprinzând vizite ghidate în cetate, prezentări și degustări de vinuri și produse locale, prezentări de carte tematică, expoziție de artă, expoziție de hărți medievale ale Mării Negre, ateliere de creație și proiecție de film istoric. Vinul este martorul tăcut, dar aromat al adevărurilor trecute, prezente, dar și catalizator, al celor viitoare, a tot ceea ce se poate crea, a tot ceea ce se poate visa. In vino veritas! Istoria ... și da, istoria ne amintește mereu că suntem și devenim istorie cu fiecare minut care trece. Suntem trecut, prezent și viitor, viața însăși, ISTORIA. Vinul și Istoria. O poveste născută din aceeași rădăcină vie și fecundă, pământul peste care, o suflare a respirat viață și totul a prins viață. Ascultă Vinul, citește Istoria, scrie Povestea În cadrul evenimentului va fi difuzat filmul „The Secret of Santa Vittoria” ! Proiecția va fi difuzată pe un ecran gonflabil. „Secretul Santa Vittoria” este un film american din 1969 distribuit de United Artists. A fost produs și regizat de Stanley Kramer și coprodus de George Glass dintr-un scenariu de Ben Maddow și William Rose. A fost bazat pe cel mai bine vândut roman din 1966 al lui Robert Crichton. Vă așteptăm cu drag
Com. Voinești. jud. Covasna: Ziua Cetății Zânelor, 21 august 2022
Cetatea Zânelor Voinești, Covasna, RomaniaAsociația Culturală „Cetatea Dacică-Valea Zânelor” are plăcerea de a vă invita să participați în data de 21.08.2022(duminică), începând cu ora 10:00, la cea de-a cincea ediție a evenimentului cultural „Ziua Cetății Zânelor”, organizat cu sprijinul financiar al Primăriei Orașului Covasna, Consiliului Local Covasna și Casei Orășenești de Cultură Covasna, la Poiana Zânelor din Voinești – orașul Covasna. Parteneri în organizarea evenimentului sunt: Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Asociația Cultural-Creștină „Justinian Teculescu” și Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni. Programul evenimentului va fi următorul: Ora 10:00: Loc de întâlnire la Casa Nedeii din Poiana Zânelor, Voinești-Covasna; Ora 10:30: Excursie cu ghidaj de specialitate la Cetatea Zânelor⃰; Ora 11:30-14.30: Expoziția foto-documentară ”Dacii din estul Transilvaniei”; Ora 11:30-14.30: Atelierul de desen (la care participanții pot colora fișe cu îmbrăcămintea dacilor și romanilor, pot completa fișa ”Găsește drumul cel bun către Cetatea Zânelor" etc.). Ora 15:00: Închiderea evenimentului ⃰Activitățile din cadrul evenimentului vor avea loc la Cetatea Zânelor, în aer liber, astfel încât rugăm publicul să vină pregătit corespunzător. Pentru excursia la Cetatea Zânelor, vă recomandăm să aveți încălțăminte potrivită pentru drumeții la munte și apă. Primii participanți la ateliere vor beneficia de premii surpriză oferite de organizatori. Participarea publicului este gratuită. Organizatorii își rezervă dreptul de face modificări în programul evenimentului în caz de vreme nefavorabilă. Ziua Cetății Zânelor este un proiect cultural prioritar realizat cu sprijinul financiar al Primăriei Orașului Covasna. Mai multe detalii vor fi oferite de organizatorii evenimentului la Poiana Nedeii din Covasna. Vă așteptăm cu drag alături de noi!
Dobrosloveni, judetul Olt: Ziua porților deschise pe șantierul arheologic de la Resca-Romula
Situl arheologic de la Reşca - Romula Dobrosloveni, Olt, RomaniaZIUA PORTILOR DESCHISEPE ȘANTIERUL ARHEOLOGIC REȘCA-ROMULA, EDIȚIA A V-A, MIERCURI, 31 AUGUST 2022 Muzeul Județean Olt în parteneriat cu Institutul de Arheologie Vasile Pârvan din București, Universitatea Spiru Haret Bucuresti, Universitatea din Craiova și Direcțiile pentru Cultură Olt și Dolj, cu sprijinul Consiliului Județean Olt și al Primăriei Comunei Dobrolosoveni, vă invită la Ziua Porților Deschise pe Santierul arheologic Reșca-Romula, din Comuna Dobrosloveni, Judetul Olt, care va avea loc Miercuri 31 august 2022, între orele 8,00-16,00. Cercetările arheologice din acest an confirmă rezultatele măsurătorilor geofizice din anii 2019, 2021-2022, în sensul descoperirii unor clădiri din cărămidă, care aveau o curte interioară realizată cu pietriș, peste care era, probabil, un pavaj din cărămidă. În cursul cercetărilor din acest an, pe lângă mesteșugul prelucrării sticlei, anterior cunoscut, au fost descoperite indicii privind prelucrarea bronzului și osului, lărgindu-se sfera ocupațiilor meșteșugărești identificate în acest oraș roman. Materialele arheologice sunt foarte numeroase (peste 3000 de inregistrari în inventarul de șantier) și diverse, de la monede din bronz și argint, obiecte din sticlă, os, bronz și fier la cărămizi cu amprente ale unor animale (mai ales câini). Acestea au fost înregistrate și trimise spre procesare și restaurare la Institutul de Arheologie Vasile Pârvan din București. Campania arheologică din anul 2022 reconfirmă importanța economica și culturală a acestui oraș roman, cel mai întins din provincia romană Dacia Inferior (Malvensis), unde a fost și sediul guvernatorului acestei provincii romane. Mulțumim colaboratorilor noștri Ilinca Artene de la Colegiul National Ion Creangă, Bucuresti, Alin Pană, absolvent al Universității din Pitești, Maria Cadea, Dan Anastasescu, Liviu Trache și Ștefan Badoi Adrian, studenți la Universitatea din Craiova. Vă așteptăm cu drag! Colectivul de cercetare: Conf. univ. dr. Mircea Negru, Universitatea Spiru Haret Bucuresti/Universitatea din Craiova Dr. Mihaela Bleoancă, Arheolog I la Muzeul Județean Olt Dr. Florin Ciulavu, Arheolog IA la Muzeul Județean Olt Dr. Dan Bălteanu, Direcția pentru Cultură Dolj Drd. Laurențiu Comănescu, Direcția pentru Cultura Olt
90 de ani de la înființarea Corpului Arhitecților din România (1932-2022)
90 de ani de la înființarea Corpului Arhitecților din România (1932-2022) Proiectul de cercetare ”Arhiva de arhitectură: Corpul Arhitecților” inițiat de Asociația Istoria Artei în 2021 și-a propus să prezinte istoria Corpului/Colegiului Arhitecților din România și a personalităților care au fost înscrise în el. Acesta a fost un organism profesional din perioada interbelică, de la a cărui înființare se împlinesc anul acesta 90 de ani. El acorda în baza documentației depuse calitatea de arhitecți diplomați, arhitecți recunoscuți sau doar cea de profesioniști cu drepturi limitate (conductori desenatori, maeștri constructori, constructori). Galeria arhitecților interbelici a fost completată pe http://arhivadearhitectura.ro/galerie-arhitecti/ cu peste 100 de fișe, de la Savu Abramovici (A) la Ludovic Zumino (Z). Fișele prezintă nume binecunoscute astăzi, precum Horia Creangă, Henrieta Delavrancea, Toma T. Socolescu, Jean Monda dar și nume cvasinecunoscute, dar prolifice în domeniu, de exemplu Marcel Krainik, Jean Melun, Iosif Rosintal, Franz Em. Appel. Pe https://arhivadearhitectura.blogspot.com/ veți putea parcurge dosarele fotografiate pentru fiecare arhitect, documentația fiind destul de variată, de la cererile de înscriere, acte de stare civilă, diplome de studii, formalități de echivalare a studiilor, certificate de naționalitate, certificate fiscale, dovezi ale activității profesionale, date despre familie în cazul dobîndirii cetățeniei, scrisori de recomandare, fotografii, liste cu construcțiile proiectate, jurăminte, livrete militare, adrese de domiciliu și de sediu profesional. În lunile de vară am publicat o serie de articole și pe https://adevarul.ro/blogs/oana.marinache, materiale care au dus la o mai bună popularizare a activității unor arhitecți necunoscuți: Franz Emil Appel, Carol Wiener, Ioan Fonescu, Alexandrina Călugăreanu, Juste Vernouillet și am completat cele cunoscute despre arhitectul Alexandru Baucher. Vineri, 16 septembrie, ora 18:30, vă așteptăm la ultimul tur ghidat avînd ca temă ”Parcelări interbelice în estul capitalei”. Va fi o plimbare pe Bulevardul Pake Protopopescu, apoi în zona străzilor Sf. Ștefan și Olari, în căutarea intrărilor din parcelările private realizate în anii ’30. În perioada următoare pregătim tipărirea și distribuirea catalogului ”Arhiva de arhitectură: Corpul Arhitecților” care a rezultat ca produs final al cercetării noastre, urmând ca de el să beneficieze finanțatorul, instituțiile partenere, bibliotecile facultăților de specialitate, alte instituții de cultură și specialiști din domeniu. Parteneri: Arhivele Naționale ale României, Uniunea Arhitecților din România, Muzeul Național Peleș, Casa de cultură Friedrich Schiller, Universitatea Tehnică de Construcții - Facultatea de Inginerie în Limbi Străine Proiectul ”Arhiva de arhitectură: Corpul Arhitecților” a fost inițiat de Asociația Istoria Artei și este susținut de Ordinul Arhitecților din România din timbrul de arhitectură.
Muzeul Județean ”Ștefan cel Mare” Vaslui vă invită să vizitați expoziția outdoor „Situl Arheologic Tăcuta – Dealul Miclea/Paic. Cercetările arheologice din campaniile 2011 – 2022”
În cadrul Festivalului de tineret TinFest.eu, Muzeul Județean ”Ștefan cel Mare” Vaslui vă invită să vizitați expoziția outdoor „Situl Arheologic Tăcuta – Dealul Miclea/Paic. Cercetările arheologice din campaniile 2011 – 2022”, care va fi vernisată sâmbătă, 10 septembrie 2022, ora 10:00, pe esplanada muzeului. Expoziția dedicată patrimoniului arheologic descoperit la Tăcuta-Dealul Miclea/Paic reprezintă și o ocazie de a sărbători Zilele Europene ale Patrimoniului, zi în care patrimoniul cultural este sărbătorit în întreaga Europă. Prin intermediul acestei expoziții publicul va avea ocazia să cunoască „Universul Arheologiei”, prin descoperirea etapelor unei cercetări arheologice desfășurate în situl arheologic de la Tăcuta – Dealul Miclea/Paic. La vernisaj vor participa membri ai colectivului de cercetare, dr. Lazanu Ciprian-Cătălin și dr. Enea Sergiu-Constantin, care vor împărtăși publicului experiențe din minunata lume a arheologiei, de la cercetarea de teren (periegheză), la măsurătorile topografice, scanări magnetometrice și determinarea perimetrului zonei destinate cercetărilor arheologice desfășurate pe parcursul mai multor campanii. Cu această ocazie, membrii echipei de cercetare vor prezenta publicului prezent și rezultatele preliminare ale campaniilor desfășurate, mărturiile materiale: ceramică, plastică antropomorfă, complexe de locuire, morminte etc. Vă așteptăm cu drag!
Timișoara: Expoziția „Mănăstirea cisterciană de la Igriș, 1179 – 1500, din perspectiva cercetărilor arheologice” va prezenta cercetările arheologice sistematice (2016 – 2017 și 2019-2021)
Muzeul Național al Banatului - Timișoara Piaţa Iancu Huniade nr. 1, Timișoara, Timiș, Romania„MĂNĂSTIREA CISTERCIANĂ DE LA IGRIȘ, 1179 – 1500, DIN PERSPECTIVA CERCETĂRILOR ARHEOLOGICE” Muzeul Național al Banatului, cu sprijinul Consiliului Județean Timiș, aduce în fața vizitatorilor parte din măreţia a ceea ce a fost odinioară mănăstirea cisterciană Egres. Situat pe raza comunei Sânpetru Mare, județul Timiș, situl arheologic este unul dintre cele mai importante din epoca medievală și unul dintre cele mai însemnate la nivel național. Mănăstirea de la Igriș a fost reprezentativă pentru Regatul Maghiar medieval, aici fiind înhumați regele Andrei al II-lea (1205-1235) şi soţia sa, Yolanda de Courtenay, după cum indică sursele documentare. Expoziția „Mănăstirea cisterciană de la Igriș, 1179 – 1500, din perspectiva cercetărilor arheologice” va prezenta cercetările arheologice sistematice (2016 – 2017 și 2019-2021) realizate de arheologii Muzeului Național al Banatului în colaborare cu Institutul de Arheologie al Universității Catolice ”Pázmány Péter” din Budapesta, precum și cu alte instituții academice din România (Institutul de Arheologie “Vasile Pârvan” al Academiei Române din Bucureşti (2016-până azi), Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău (doar în 2016). Prin intermediul artefactelor și imaginilor, expoziția prezintă principalele momente din istoria mănăstirii, cu accent pe secolul al XIII-lea, perioada sa de apogeu, dar va fi înfățișată și perioada de după abandonarea sa, când a funcționat pentru câțiva ani ca fortăreață. Cuprinde obiecte găsite în timpul cercetărilor arheologice de la Igriş. Vor fi prezentate fragmente arhitecturale provenite de la ancadramente de fereastră, ancadramente de portal, fragmente de chei de boltă şi segmente de coloane şi capiteluri, precum şi elemente decorative din piatră care au înfrumuseţat edificiul mănăstiresc. De asemenea, vor fi expuse fragmente arhitecturale din marmură roşie care provin de la sarcofagele regale. La acestea se adaugă obiecte din metal și os găsite în inventarul mormintelor cercetate, precum şi într-o groapă care poate fi pusă în legătură cu invazia mongolă de la 1241, în care au fost depuse fragmente de schelete umane şi diverse piese de ceramică şi metal. Vernisajul este programat joi, 15 septembrie, de la ora 18.00, în mansarda B1 a Bastionului Theresia. Vor participa arheologii Muzeului Național al Banatului, în frunte cu dr. Daniela Tănase, responsabilă de cercetările arheologice, precum și managerul instituției, Claudiu Ilaș. Expoziția va putea fi vizitată până în 16 octombrie. Vă așteptăm!
București: Ziua Porților Deschise pe șantierul arheologic Biserica Manea Brutarii, marți, 20 septembrie 2022
Cimitirul medieval de sub Biserica Manea Brutaru se deschide publicului în ziua de marți, 20 septembrie 2022, între orele 10.00 și 13.00, în cadrul seriei de evenimente dedicate Zilelor Bucureștiului. În ultimii doi ani a fost cercetat complet interiorul bisericii unde au fost descoperite 117 de morminte de inhumație, plus 57 de reînhumări. Totodată, au fost identificate etapele de refaceri și reparații ale bisericii, elemente noi din structura arhitecturală a monumentului, plus alte descoperiri inedite, precum o lespede funerară și fragmente dintr-o piatră de moară folosită ca treaptă la intrarea în biserică, obiect care se leagă de ctitorul Bisericii, starostele breslei brutarilor, Manea Brutaru. La acest moment ne găsim în ce-a de-a doua etapă a cercetărilor arheologice ce vizează exteriorul Bisericii. Până acum au fost identificate alte 40 de morminte, reînhumări, cât și mai multe fragmente de cruci. Evenimentul este organizat de Muzeul Municipiului București și se adresează tuturor pasionaților de istorie și arheologie. Va fi o ocazie de a descoperi o parte din rezultatele cercetării unui cimitir medieval târziu din București, dar și de a vedea „pe viu” cum se derulează o cercetare arheologică ce are drept scop deslușirea istoriei seculare creată în jurul unui lăcaș de cult, importantă pentru bucureșteni și pentru comunitatea care gravitează în jurul acesteia. Biserica Manea Brutaru este situată pe strada General Constantin Budișteanu, nr. 4-6, Sector 1, București. Intrarea este liberă: https://fb.me/e/5ofJxX5AX
Simpozionul „Cercetări Arheologice și Numismatice”, ediția a VIII-a, Oltenița, 29-30 septembrie 2022
Direcția de Cultură Oltenița Str. Argeșului nr 6A, Oltenița, Călărași, RomaniaSimpozionul „Cercetări Arheologice și Numismatice”, ediția a VIII-a, Oltenița, 29-30 septembrie 2022 Muzeul Municipiului Bucureşti, în parteneriat cu Direcția de Cultură Oltenița/Muzeul Civilizației Gumelnița și Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române, organizează, în perioada 29-30 septembrie 2022, SIMPOZIONUL „CERCETĂRI ARHEOLOGICE ŞI NUMISMATICE”, ediţia a VIII-a. Lucrările acestei manifestări ştiinţifice se vor desfăşura la Direcția de Cultură Oltenița, str. Argeșului nr. 6A, mun. Oltenița, jud. Călărași. Prin intermediul acestui simpozion anual realizat în parteneriat cu alte instituţii, Muzeul Municipiului Bucureşti îşi propune să susţină schimburile de experienţă şi mobilitatea specialiştilor în arheologie și numismatică, la nivel naţional dar şi internaţional, precum şi să ofere publicului interesat prilejul de a fi la curent cu ultimele descoperiri şi cercetări din domeniu. PROGRAM* Direcția de Cultură Oltenița (Muzeul Civilizației Gumelnița) Joi, 29.09.2022 13.00-14.00: Înscrierea participanților (Foaier) 14.00-14.30: Deschiderea Simpozionului (Sala de spectacole) Theodor Zavalaș, Manager, Direcția de Cultură Oltenița Adrian Majuru, Director, Muzeul Municipiului București Eugen Nicolae, Director, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române Comunicări Secţiunea Arheologie Joi, 29.09.2022 Sala de spectacole 14.40-16.20: Moderator Vasile Opriș Monica Mărgărit, Adina Boroneanț, Adrian Bălășescu, Industria materiilor dure animale în așezarea Vinča de la Rast (jud. Dolj). Radu-Alexandru Dragoman, Vasile Opriș, O reconsiderare a vaselor neolitice de la Vădastra: aspecte funcționale și tehnologice. Cătălin Lazăr, Vasile Opriș, Adelina Darie, Theodor Ignat, Vlad Bîndea, Mădălina Dimache, Cristina Covătaru, Bogdan Manea, Cristian Roth, Marian Voicu, Ana García-Vásquez, Aurelien Tafani, Andreea Toma, Gabriel Popescu, Valentin Radu, Valentin Parnic, Tiberiu Sava, Adrian Bălășescu, Mihaela Golea, Gabriel Vasile, Mihaela Iacob, Adrian Șerbănescu, Silviu Cristache, Theodor Zavalaș, Gumelnița 2022. Rezultate preliminare. Andreea Toma, Bogdan Manea, Theodor Ignat, Robert Hofmann, Johannes Mueller, Petra Coman, Cristina Covătaru, Cătălin Lazăr, Mormintele din Sectorul off-tell de la Sultana-Malu Roșu. Cătălin Lazăr, Johannes Mueller, Theodor Ignat, Robert Hofmann, Adelina Darie, Cornelis Stal, Valentin Parnic, Cristina Covătaru, Bogdan Manea, Adrian Șerbănescu, Cristian Roth, Vlad Bîndea, Marian Voicu, Aurelien Tafani, Andreea Toma, Gabriel Popescu, Valentin Radu, Carol Căpită, Vasile Opriș, Adrian Bălășescu, Mihaela Golea, David Baciu, Petra Coman, Mihaela Iacob, Sebastian Dumitrescu, George Gănescu, Tell-ul de la Chiselet: Rezultatele investigațiilor multidisciplinare din vara anului 2022. 16.40-18.40: Moderator Theodor Ignat Ana Ilie, Note despre o construcție inedită din așezarea culturii Gumelnița de la Geangoești-Hulă, jud. Dâmbovița. Vlad Bîndea, Analiza tehno-tipologică a materialului litic cioplit provenit din vechile săpături de la Vidra, Măgura Jilavei și Chitila-Fermă. Senica Țurcanu, Zornăitoare în Europa preistorică. Studiu de caz: universul Cucuteni-Tripolye. Adela Kovács, Carsten Mischka, Informații noi în situri vechi. Cercetări geofizice asupra așezărilor Culturii Cucuteni, desfășurate pe teritoriul județului Botoșani. Anca-Diana Popescu, Rodica Oanţă-Marghitu, Gheorghe Niculescu, Inele de buclă bimetalice din mileniul al III-lea a.Chr. Studiu de caz: Glăvăneştii Vechi. Dragoș-Alexandru Mirea, Sorin Ailincăi, Adrian Adamescu, Tudor Mandache, Studiul razelor X caracteristice asupra unui lot de brățări funerare din situl Vânători, Galați. Vineri, 30.09.2022 10.00-11.40: Moderator Eugen Nicolae Despina Măgureanu, Cătălin Cristescu, Date noi privind peisajul funerar din sud - vestul Transilvaniei în a doua epocă a fierului. Sorin Cleșiu, Rezultatele cercetărilor arheologice preventive de la Snagov-Tâncăbești desfășurate în anul 2021. Ioana Manea, Diana Sonu, Vlad Bîndea, Theodor Ignat, Toma Bucuroiu, Principalele rezultate ale săpăturii din situl Lacul Tei-Debarcader (Tuzla 50) în anul 2021. Camelia-Mirela Vintilă, Despina Măgureanu, Theodor Ignat, Radu Nicolae, București-Străulești Măicănești. Descoperiri din sec. al III-lea p.Chr. Eugen Nicolae, Un disc divinatoriu oriental descoperit în Basarabia (sec. XIII-XIV). 14.00-15.20: Moderator Mădălina Dimache Andrei Măgureanu, Mădălina Dimache, Cosmin Moise, Radu Văcălie, Gabriel Vasile, David Baciu, Meda Toderaș, Habitatul medieval pe malul lacului Pasărea (jud.Călărași). Radu Nicolae, Toma Bucuroiu, Noi descoperiri arheologice în situl București-Dealul Piscului. Campania 2020. Adelina Darie, Diana Sonu, Theodor Ignat, Vlad Bîndea, Rezultatele cercetărilor arheologice preventive derulate în curtea Palatului Nifon (2022). Raluca Moței, Teritoriul Curții Vechi în secolul al XIX-lea. Casele de pe Strada Franceză. Comunicări Secţiunea Numismatică Joi, 29.09.2022 Biblioteca municipală Oltenița 14.40-17.20: Moderator Aurel Vîlcu Aurel Vîlcu, Dan Pîrvulescu, Monede de aur cipriote și siciliene din secolele V-III a. Chr. aflate în colecția Maria și dr. George Severeanu. Steluța Marin, Despre monedele contramarcate de la Histria din prima jumătate a sec. III a.Chr. Theodor Isvoranu, Sebastian Matei, Tezaurul de monede celtice descoperit la Spătaru, jud. Buzău. Mihai Dima, Dan Elefterescu, Monede romane descoperite recent la Durostorum. Theodor Isvoranu, Descoperiri monetare la Romula. Campania 2021. Mihaela Iacob, Vestigii antice pe Valea Slavei: 1. Teritoriul comunei Slava Cercheză. Aurel Vîlcu, Repertoriul descoperirilor monetare din zona de curbură a Carpaților (secolele XIV-XVII). Vineri, 30.09.2022 10.00-12.00: Moderator Emanuel Petac Irina Cîrstina, Un tezaur de groși moldovenești descoperit la Târgoviște. Dan Pîrvulescu, Alina Pîrvulescu, Valentin Parnic, Considerații preliminare asupra tezaurului medieval descoperit la Piua Petrii, jud. Ialomița. Marius Blasko, Campania otomană din 1595 în Țara Românească în lumina descoperirilor monetare. Raoul M. Septilici, Dorel Micle, Un tezaur monetar medieval descoperit pe șantierul arheologic de la Ciacova (jud. Timiș). Emanuel Petac, Nicoleta Demian, Colecții și colecționari. Date noi despre sursele unor donații numismatice ale lui D.A. Sturdza. Adriana Roșca, Medalii din colecția Maria și dr. George Severeanu. *Timpul alocat fiecărei lucrări, incluzând discuţiile, este de 20 minute. Colectivul de organizare al Simpozionului este alcătuit din Dan PÎRVULESCU, Director adjunct (Muzeul Municipiului Bucureşti), Theodor ZAVALAȘ, Manager, (Direcția de Cultură Oltenița/Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa), Aurel VÎLCU, Secretar științific (Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române), Vasile OPRIŞ, Şef Secţia Istorie, și Theodor IGNAT, Şef Birou Arheologie Preventivă și Sistematică (Muzeul Municipiului Bucureşti).
Drobeta-Turnu Severin: conferința „Podul lui Traian de la Drobeta – Istorie. Arhitectură. Restaurare” Florian Matei-Popescu, Călin Doru Bîrzu – 29 noiembrie
Muzeul Regiunii Porților de Fier - Drobeta Turnu-Severin Str. Independenţei nr. 2, Drobeta Turnu-Severin, Mehedinți, RomaniaIn data de 29 noiembrie, ora 16, vă invităm la Muzeul Regiunii Porților de Fier, la Conferințele Patrimonium Drobetense. Podul lui Traian de la Drobeta - Istorie. Arhitectură. Restaurare Florian Matei-Popescu arheolog expert, Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" București. Călin Doru Bîrzu, specialist restaurare piatră Conferința va prezenta în detaliu istoria și importanța podului de la Drobeta pentru zona Dunării de Jos, dar și pentru Imperiul Roman în general, precum și detaliile constructive observate în timpul lucrărilor de conservare ale pilelor păstrate pe malul românesc al Dunării. „Traian construi peste Istru (Dunăre) pod de piatră, pentru care nu ştiu cum să-l admir îndeajuns. Minunate sunt şi celelalte construcţii ale lui Traian, dar acesta este mai presus de toate acelea. Stâlpii, din piatră în patru muchii, sunt în număr de douăzeci; înălţimea este de o sută cincizeci de picioare, în afară de temelie (50 m), iar lăţimea de şaizeci (18-19 m). Ei se află, unul faţă de altul, la o distanţă de o sută şaptezeci de picioare (56,70 m) şi sunt uniţi printr-o boltă. Cum să nu ne mirăm de cheltuiala făcută pentru aceşti stâlpi? Nu trebuie oare să ne uimească şi felul meşteşugit în care a fost aşezat în mijlocul fluviului fiecare stâlp, într-o apă plină de vârtejuri, într-un pământ nămolos, de vreme ce cursul apei nu putea fi abătut?.... Astăzi însă podul nu foloseşte la nimic, căci nu mai există decât stâlpii, iar pe deasupra lor nu se mai poate trece: ai zice că au fost făcuţi numai ca să facă dovada că firii omeneşti nimic nu-i este cu neputinţă. Traian se temea că, după ce îngheaţă Istrul, să nu se pornească război împotriva romanilor rămaşi dincolo şi construi acest pod, pentru ca transporturile să se facă cu uşurinţă peste el. Dimpotrivă, lui Hadrian îi fu teamă că barbarii vor birui străjile şi vor avea trecerea lesnicioasă spre Moesia; de aceea distruse partea de deasupra”. Dio Cassius, Istoria romană (68, 13, 1-6) Dumitru Tudor, Podurile romane de la Dunărea de Jos.