Joi, 9 august 2018, de la ora 16.30 vă așteptăm în Sala Oglinzilor a fostului Palat Regal, la parterul Galeriei de Artă Europeană, pentru o nouă vizită ghidată organizată în expoziția Metamorfoze. Camee, geme și bijuterii din colecția MNAR. Alături de Carmen Tanasoiu, curatoarea expoziției, vom parcurge traseul și vom vorbi despre zei și zeițe - teme ce au stat la baza realizării unor bijuterii din expoziție. Circa o sută de bijuterii expuse, multe dintre ele prezentate publicului pentru prima oară, pun în valoare una dintre colecțiile mai puțin cunoscute ale muzeului, cea de gliptică și bijuterii: inele, sigilii, cercei și brățări pun în scenă investiția în imaginea personală de-a lungul diferitelor perioade istorice. *** Obiectele selecționate acoperă aproape două milenii, din antichitate până în perioada interbelică: străluciri de metale prețioase și scânteieri diamantine reverberează în imaginarul colectiv până în zilele noastre. Îndrăgostiții de modă vor recunoaște cu ușurință în recursul la metale și pietre prețioase a căror valoare financiară este ușor reperabilă, o modalitate mereu actuală de a atrage atenția asupra statutului social, un mesaj simbolic susținut și de imaginile redate în geme, camee și sigilii. Pentru a pune în valoare frumusețea pieselor, expoziția Metamorfoze. Camee, geme și bijuterii din colecția Muzeului Național de Artă al României este prezentată în Sala Oglinzilor din fostul palat regal a cărei somptuoasă decorație arhitecturală se face ecoul unor preocupări similare. Accesul se face în baza biletului de intrare în expoziție, iar vizita ghidată durează aproximtiv o oră. *** Muzeul Național de Artă al României Galeria de Artă Europeană - Sala Oglinzilor, spațiul pentru expoziții temporare 29 iunie – 28 octombrie 2018 Program de vizitare: miercuri – duminică, 10.00 – 18.00 Preț bilet: 10 lei Gratuit: prima miercuri din fiecare lună

Miercuri, 10 octombrie, la ora 16.30, vă invităm la Muzeul Colecțiilor de Artă la prima prezentare a Colecției Elisabeta și Moise Weinberg. Vom descoperi împreună cum o pasiune de tinerețe pentru cravate colorate se transformă pe parcursul vieții într-o pasiune pentru artă în general și pentru pictura lui Iosif Iser în particular. Universul plin de culoare al colecției Elisabeta și Moise Weinberg este dominat de lucrările lui Iosif Iser, prieten apropiat al celor doi. Stilul amplu și viguros al pictorului este vizibil atât în peisajele realizate în Spania, Franța sau la Balcic, cât și în redarea monumentală a figurilor umane, fie ele de odalisce, balerine sau țărani. Din colecție nu lipsesc tablouri semnate de Gheorghe Petrașcu, Theodor Pallady sau Alexandru Ciucurencu, pictori pe care Moise Weinberg a învățat să-i aprecieze și să-i cultive de la un alt colecționar pasionat, Leon Laserson, dar și de Nicolae Dărăscu, Iosif Rosenbluth sau mai tânăra Micaela Eleutheriade. Piese de mobilier francez și cloisonné-uri chinezești întregesc imaginea unei colecții tipice pentru spiritul și interesele artistice și culturale ce animau Bucureștiul interbelic. Participarea se face pe baza biletului de acces în muzeu, în limita locurilor disponibile. Sunteți rugați să veniți cu 15 minute înainte de ora începerii. Prezentarea face parte din programul aniversar al Muzeului Colecțiilor de Artă, cu ocazia împlinirii a 40 de ani de la înființare.

Sâmbătă, 27 octombrie, la ora 11.30, vă invităm la Muzeul Colecțiilor de Artă la a doua prezentare a Colecției Elisabeta și Moise Weinberg. Vom descoperi împreună cum o pasiune de tinerețe pentru cravate colorate se transformă pe parcursul vieții într-o pasiune pentru artă în general și pentru pictura lui Iosif Iser în particular. Universul plin de culoare al colecției Elisabeta și Moise Weinberg este dominat de lucrările lui Iosif Iser, prieten apropiat al celor doi. Stilul amplu și viguros al pictorului este vizibil atât în peisajele realizate în Spania, Franța sau la Balcic, cât și în redarea monumentală a figurilor umane, fie ele de odalisce, balerine sau țărani. Din colecție nu lipsesc tablouri semnate de Gheorghe Petrașcu, Theodor Pallady sau Alexandru Ciucurencu, pictori pe care Moise Weinberg a învățat să-i aprecieze și să-i cultive de la un alt colecționar pasionat, Leon Laserson, dar și de Nicolae Dărăscu, Iosif Rosenbluth sau mai tânăra Micaela Eleutheriade. Piese de mobilier francez și cloisonné-uri chinezești întregesc imaginea unei colecții tipice pentru spiritul și interesele artistice și culturale ce animau Bucureștiul interbelic. Participarea se face pe baza biletului de acces în muzeu, în limita locurilor disponibile. Sunteți rugați să veniți cu 15 minute înainte de ora începerii. Prezentarea face parte din programul aniversar al Muzeului Colecțiilor de Artă, cu ocazia împlinirii a 40 de ani de la înființare.

În luna noiembrie vă așteptăm la prezentarea colecției maestrului Corneliu Baba, susținută de conservatorul Ilinca Damian. Evoluția și cariera pictorului vor fi urmărite prin lucrările de referință păstrate în atelier sau dedicate soției sale. Pictorul Corneliu Baba (1906 – 1997), unul din maeștrii școlii românești de pictură, discipol al lui Nicolae Tonitza (1886-1940), a avut un parcurs artistic atipic, marcat, pe de o parte de schimbarea regimului politic, care l-a surprins matur fiind, format în ambianța interbelică, iar pe de altă parte, de incapacitatea artistului de a se asocia unui stil artistic anume. Chiar el spune în „Însemnări” că s-a strecurat cu paleta în mână printre stilurile fiecărei epoci, că a fost considerat „anacronic” și depășit, dar că îi place să creadă că este „un apărător al ultimului cap de pod al picturii mari”. Donația făcută muzeului în anul 2009 de către soția artistului, Constanța (Țuca) Baba, surprinde parcursul artistic al maestrului prin prisma serializărilor și recurențelor unor elemente compoziționale. Lucrările au un caracter intim. Chiar dacă fac parte din serii binecunoscute precum „Spaima”, „Pieta” sau „Regele Nebun”, în variantele din colecție sunt surprinși aproape fără excepție, artistul și soția sa. Prezentarea va urmări parcursul artistic al pictorului prin lucrările păstrate în colecția personală. În discursul său, în care sensibilitatea este o constanță, pictorul nu se teme să vorbească despre crime abominabile, de neimaginat, scuzate de războaie și revoluții. În cei 90 de ani de viață, artistul a fost martorul tuturor evenimentelor care au conturat România contemporană și a înțeles că pictura nu se supune experimentelor stilistice de factură estetică sau socială, ci conștiinței. Prima prezentare are loc miercuri, 7 noiembrie, ora 16.00 și va dura aproximativ o oră, iar participarea se face pe baza biletului de acces în muzeu, în limita locurilor disponibile. Sunteți rugați să veniți cu 15 minute înainte de ora începerii. Prezentarea face parte din programul aniversar al Muzeului Colecțiilor de Artă, cu ocazia împlinirii a 40 de ani de la înființare.

Proiectul Traseul Memoriei își propune realizarea unui traseu turistico-istoric de punere în valoare al clădirilor monument istoric din Iași în care au funcționat instituțiile Statului Român și principalele Misiuni Diplomatice în perioada 1916-1918. La Iași s-a păstrat nucleul statului în jurul căruia s-a împlinit România în granițele sale istorice. La Iași au venit delegații Basarabiei și Bucovinei pentru a înfăptui Unirea acestor provincii cu România. Acest proiect inclus în Programul Centenar al Primăriei Municipiului Iași pentru perioada 2017-2020 și finanțat de Guvernul României are scopul de a evidenția rolul pe care orașul Iași l-a avut, acum un secol, atât din perspectiva efortului de a menține stabilitatea instituțională a statului român, cât și din aceea a actelor premergătoare Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918. În 11 muzee și instituții de cultură din Iași vor fi organiza tururi ghidate gratuite cu tema Centenarul Marii Uniri. Program : 1. Sâmbătă, 17 noiembrie 2018, orele 13.00-19.00 2. Duminică, 25 noiembrie 2018, orele 13.00-19.00 3. Duminică, 2 decembrie 2018, orele 13.00-19.00 Punct de întâlnire cu ghidul proiectului – Sala Pașilor Pierduți, Palatul Universității, ora 13.00. Ghidul de oraș (de itinerar) va conduce grupul de la un obiectiv la altul și va face minim o oprire între obiective pentru a discuta despre locurile de memorie ale Centenarului. Întâlnirea la fiecare oră va avea loc în holul instituțiilor, la intrarea principală. Vizitatorii pot urmări întregul traseu sau se pot adăuga grupului la orice moment pe parcursul vizitelor. Ghizi: 17 noiembrie 2018: Silviu Teodor-Stanciu 25 noiembrie 2018: Cosmin Ceucă 2 decembrie 2018: Tiberiu Teodor Stanciu *** Traseul Memoriei: 1. Universitatea Iași – Aula Carmen Sylva și Biblioteca Veche În timpul Primului Război Mondial (1916-1918) în Aula Veche a Universității s-au desfășurat lucrările Senatului României. Palatul Universității a găzduit în acei ani Ministerul de Război și Ministerul Instrucțiunii Publice. 2. Turnul de Apă al Universității, str. Titu Maiorescu (în spatele Universității) - expoziție dedicată Centenarului Marii Uniri și Primului Război Mondial 3. Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I” Iași (Cercul Militar din Copou) Ministerul de Externe al Guvernului României, aflat în refugiu la Iași, a funcționat între anii 1916 și 1918 la etajul clădirii Cercului Militar (imobil ce a aparținut inițial boierilor Sturdza, Ciumara, Tudorache Balș și fostă casă a poetului Costache Conachi). Funcția de Ministru de Externe a fost asumată succesiv de Ion I.C. Brătianu, Take Ionescu, Generalul. C.A. Alexandru Averescu și Constantin C. Arion. 4. Palatul Copiilor Iași În timpul Primului Război Mondial (1916-1918) Casa Cantacuzino – Pașcanu a devenit reședința Familiei Regale a României. Regina Maria a făcut din acest palat „reduta speranței” împărtășind tuturor credința sa neclintită în victorie. 5. Muzeul Unirii, vizitare între orele 13.00-17.00 În acest palat a locuit Majestatea sa Regele Ferdinand I și Cartierul Său General, în timpul Marelui Război pentru înfăptuirea României întregite. Tot în acest palat s-au pecetluit atunci actele de integrare cu patria mamă a Basarbiei și Bucovinei. (textul acestei plăci memoriale a fost scris de Nicolae Iorga) 6. Teatrul Național Iași, vizitare între orele 13.00-17.00 În timpul Primului Război Mondial (1916-1918) în sala Teatrului Național s-au desfășurat lucrările Camerei Deputaților. Discursurile rostite aici le-au redat românilor speranța și încrederea în victorie. 7. Mitropolia Moldovei și Bucovinei, vizitarea gratuită a Muzeului Catedralei Mitropolitane Iași În timpul Primului Război Mondial (1916-1918), capul Marelui Voievod Mihai Viteazul a fost păstrat pentru un timp în altarul Catedralei Sfintei Mitropolii. „Sala Împroprietăririi” de la etajul Palatului Mitropolitan a găzduit, la 6 aprilie 1917, ședința prezidată de I.P.S. Mitropolit Pimen Georgescu, în cadrul căreia reprezentanții partidelor politice au căzut de acord să sprijine inițiativa Regelui Ferdinand de a li se da pământ țăranilor care au luptat pe front. În Palatul Mitropolitan au fost găzduiți președintele Camerei Deputaților, Vasile Morțun, și miniștrii Vintilă Brătianu și I.G. Duca, refugiați la Iași, iar în clădirile din curtea Mitropoliei au funcționat Casa Bisericii și Casa Școalelor. 8. Palatul Roznovanu, sediul Primăriei Municipiului Iași În timpul Primului Război Mondial (1916-1918) Palatul Rosetti-Roznovanu a găzduit Curte de Casație și Justiție, Arhiva și Servicii ale Ministerului de Justiție. Începând cu anul 1917, Misiunea Crucii Roșii Americane și-a avut sediul tot în Palatul Roznovanu. 9. Banca Națională a României, filiala Iași În acest loc s-a aflat primul sediu al sucursalei BNR Iași, unde s-a strămutat reședința Băncii Naționale a României în perioada 14 noiembrie 1916 – 30 noiembrie 1918, ca urmare a ingerințelor războiului. 10. Muzeul Municipal Iași – expoziție dedicată Centenarului Marii Uniri 11. Muzeul Institutului de Anatomie al Universității de Medicină „Grigore T. Popa” Iași - vizitare gratuită in zilele de 25 noiembrie si 2 decembrie 2018 În timpul Primului Război Mondial, clădirea rectoratului UMF (Vechea Universitate de la 1860) a adăpostit Ministerul Justiției. Piața Națiunii din față a fost amenajată în 1999 și cuprinde Flacăra Veșnică a Eroilor și Monumentul Marii Uniri de la 1918 (realizat inițial de principesa Olga I. Sturdza în 1927 și amplasat la baza Copoului, distrus în 1944). Acum monumentul este situat în centrul unei hărți a României Mari evidențiată prin pavele roșiatice.

Proiectul Traseul Memoriei își propune realizarea unui traseu turistico-istoric de punere în valoare al clădirilor monument istoric din Iași în care au funcționat instituțiile Statului Român și principalele Misiuni Diplomatice în perioada 1916-1918. La Iași s-a păstrat nucleul statului în jurul căruia s-a împlinit România în granițele sale istorice. La Iași au venit delegații Basarabiei și Bucovinei pentru a înfăptui Unirea acestor provincii cu România. Acest proiect inclus în Programul Centenar al Primăriei Municipiului Iași pentru perioada 2017-2020 și finanțat de Guvernul României are scopul de a evidenția rolul pe care orașul Iași l-a avut, acum un secol, atât din perspectiva efortului de a menține stabilitatea instituțională a statului român, cât și din aceea a actelor premergătoare Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918. În 11 muzee și instituții de cultură din Iași vor fi organiza tururi ghidate gratuite cu tema Centenarul Marii Uniri. Program : 1. Sâmbătă, 17 noiembrie 2018, orele 13.00-19.00 2. Duminică, 25 noiembrie 2018, orele 13.00-19.00 3. Duminică, 2 decembrie 2018, orele 13.00-19.00 Punct de întâlnire cu ghidul proiectului – Sala Pașilor Pierduți, Palatul Universității, ora 13.00. Ghidul de oraș (de itinerar) va conduce grupul de la un obiectiv la altul și va face minim o oprire între obiective pentru a discuta despre locurile de memorie ale Centenarului. Întâlnirea la fiecare oră va avea loc în holul instituțiilor, la intrarea principală. Vizitatorii pot urmări întregul traseu sau se pot adăuga grupului la orice moment pe parcursul vizitelor. Ghizi: 17 noiembrie 2018: Silviu Teodor-Stanciu 25 noiembrie 2018: Cosmin Ceucă 2 decembrie 2018: Tiberiu Teodor Stanciu *** Traseul Memoriei: 1. Universitatea Iași – Aula Carmen Sylva și Biblioteca Veche În timpul Primului Război Mondial (1916-1918) în Aula Veche a Universității s-au desfășurat lucrările Senatului României. Palatul Universității a găzduit în acei ani Ministerul de Război și Ministerul Instrucțiunii Publice. 2. Turnul de Apă al Universității, str. Titu Maiorescu (în spatele Universității) - expoziție dedicată Centenarului Marii Uniri și Primului Război Mondial 3. Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I” Iași (Cercul Militar din Copou) Ministerul de Externe al Guvernului României, aflat în refugiu la Iași, a funcționat între anii 1916 și 1918 la etajul clădirii Cercului Militar (imobil ce a aparținut inițial boierilor Sturdza, Ciumara, Tudorache Balș și fostă casă a poetului Costache Conachi). Funcția de Ministru de Externe a fost asumată succesiv de Ion I.C. Brătianu, Take Ionescu, Generalul. C.A. Alexandru Averescu și Constantin C. Arion. 4. Palatul Copiilor Iași În timpul Primului Război Mondial (1916-1918) Casa Cantacuzino – Pașcanu a devenit reședința Familiei Regale a României. Regina Maria a făcut din acest palat „reduta speranței” împărtășind tuturor credința sa neclintită în victorie. 5. Muzeul Unirii, vizitare între orele 13.00-17.00 În acest palat a locuit Majestatea sa Regele Ferdinand I și Cartierul Său General, în timpul Marelui Război pentru înfăptuirea României întregite. Tot în acest palat s-au pecetluit atunci actele de integrare cu patria mamă a Basarbiei și Bucovinei. (textul acestei plăci memoriale a fost scris de Nicolae Iorga) 6. Teatrul Național Iași, vizitare între orele 13.00-17.00 În timpul Primului Război Mondial (1916-1918) în sala Teatrului Național s-au desfășurat lucrările Camerei Deputaților. Discursurile rostite aici le-au redat românilor speranța și încrederea în victorie. 7. Mitropolia Moldovei și Bucovinei, vizitarea gratuită a Muzeului Catedralei Mitropolitane Iași În timpul Primului Război Mondial (1916-1918), capul Marelui Voievod Mihai Viteazul a fost păstrat pentru un timp în altarul Catedralei Sfintei Mitropolii. „Sala Împroprietăririi” de la etajul Palatului Mitropolitan a găzduit, la 6 aprilie 1917, ședința prezidată de I.P.S. Mitropolit Pimen Georgescu, în cadrul căreia reprezentanții partidelor politice au căzut de acord să sprijine inițiativa Regelui Ferdinand de a li se da pământ țăranilor care au luptat pe front. În Palatul Mitropolitan au fost găzduiți președintele Camerei Deputaților, Vasile Morțun, și miniștrii Vintilă Brătianu și I.G. Duca, refugiați la Iași, iar în clădirile din curtea Mitropoliei au funcționat Casa Bisericii și Casa Școalelor. 8. Palatul Roznovanu, sediul Primăriei Municipiului Iași În timpul Primului Război Mondial (1916-1918) Palatul Rosetti-Roznovanu a găzduit Curte de Casație și Justiție, Arhiva și Servicii ale Ministerului de Justiție. Începând cu anul 1917, Misiunea Crucii Roșii Americane și-a avut sediul tot în Palatul Roznovanu. 9. Banca Națională a României, filiala Iași În acest loc s-a aflat primul sediu al sucursalei BNR Iași, unde s-a strămutat reședința Băncii Naționale a României în perioada 14 noiembrie 1916 – 30 noiembrie 1918, ca urmare a ingerințelor războiului. 10. Muzeul Municipal Iași – expoziție dedicată Centenarului Marii Uniri 11. Muzeul Institutului de Anatomie al Universității de Medicină „Grigore T. Popa” Iași - vizitare gratuită in zilele de 25 noiembrie si 2 decembrie 2018 În timpul Primului Război Mondial, clădirea rectoratului UMF (Vechea Universitate de la 1860) a adăpostit Ministerul Justiției. Piața Națiunii din față a fost amenajată în 1999 și cuprinde Flacăra Veșnică a Eroilor și Monumentul Marii Uniri de la 1918 (realizat inițial de principesa Olga I. Sturdza în 1927 și amplasat la baza Copoului, distrus în 1944). Acum monumentul este situat în centrul unei hărți a României Mari evidențiată prin pavele roșiatice.

Duminică, 2 decembrie, la ora 11.30, vă invităm să descoperiți expoziția Corneliu Baba. Confesiuni. 1944 - 1965, prima deschisă la MNAR după retrospectiva din 1997, propunându-vă o prezentare care va avea ca punct de plecare o serie de însemnări și mărturisiri ale artistului incluse în volumul „Corneliu Baba-Confesiuni și Jurnale 1944-1965”, recent publicat prin grija doamnei Maria Muscalu Albani, executorul testamentar al lui Corneliu Baba. „Confesiunile” vor avea rolul unui catalizator pentru analiza lucrărilor din expoziție, alături de care pun în valoare evoluția creației artistului în anii 1944-1965. Expoziția „Corneliu Baba—Confesiuni 1944-1965”, ai cărei curatori sunt doamnele Monica Enache și Maria Muscalu Albani, reunește peste 70 de lucrări din patrimoniul MNAR și din colecția artistului, unele dintre ele inedite sau puțin cunoscute de public, precum câteva lucrări din copilărie și din anii de școală, și câteva fotografii din arhiva de familie. Accesul se face în baza biletului și în limita locurilor disponibile. Parterul Galeriei Naționale, Calea Victoriei 49-53

Proiectul Traseul Memoriei își propune realizarea unui traseu turistico-istoric de punere în valoare al clădirilor monument istoric din Iași în care au funcționat instituțiile Statului Român și principalele Misiuni Diplomatice în perioada 1916-1918. La Iași s-a păstrat nucleul statului în jurul căruia s-a împlinit România în granițele sale istorice. La Iași au venit delegații Basarabiei și Bucovinei pentru a înfăptui Unirea acestor provincii cu România. Acest proiect inclus în Programul Centenar al Primăriei Municipiului Iași pentru perioada 2017-2020 și finanțat de Guvernul României are scopul de a evidenția rolul pe care orașul Iași l-a avut, acum un secol, atât din perspectiva efortului de a menține stabilitatea instituțională a statului român, cât și din aceea a actelor premergătoare Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918. În 11 muzee și instituții de cultură din Iași vor fi organiza tururi ghidate gratuite cu tema Centenarul Marii Uniri. Program : 1. Sâmbătă, 17 noiembrie 2018, orele 13.00-19.00 2. Duminică, 25 noiembrie 2018, orele 13.00-19.00 3. Duminică, 2 decembrie 2018, orele 13.00-19.00 Punct de întâlnire cu ghidul proiectului – Sala Pașilor Pierduți, Palatul Universității, ora 13.00. Ghidul de oraș (de itinerar) va conduce grupul de la un obiectiv la altul și va face minim o oprire între obiective pentru a discuta despre locurile de memorie ale Centenarului. Întâlnirea la fiecare oră va avea loc în holul instituțiilor, la intrarea principală. Vizitatorii pot urmări întregul traseu sau se pot adăuga grupului la orice moment pe parcursul vizitelor. Ghizi: 17 noiembrie 2018: Silviu Teodor-Stanciu 25 noiembrie 2018: Cosmin Ceucă 2 decembrie 2018: Tiberiu Teodor Stanciu *** Traseul Memoriei: 1. Universitatea Iași – Aula Carmen Sylva și Biblioteca Veche În timpul Primului Război Mondial (1916-1918) în Aula Veche a Universității s-au desfășurat lucrările Senatului României. Palatul Universității a găzduit în acei ani Ministerul de Război și Ministerul Instrucțiunii Publice. 2. Turnul de Apă al Universității, str. Titu Maiorescu (în spatele Universității) - expoziție dedicată Centenarului Marii Uniri și Primului Război Mondial 3. Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I” Iași (Cercul Militar din Copou) Ministerul de Externe al Guvernului României, aflat în refugiu la Iași, a funcționat între anii 1916 și 1918 la etajul clădirii Cercului Militar (imobil ce a aparținut inițial boierilor Sturdza, Ciumara, Tudorache Balș și fostă casă a poetului Costache Conachi). Funcția de Ministru de Externe a fost asumată succesiv de Ion I.C. Brătianu, Take Ionescu, Generalul. C.A. Alexandru Averescu și Constantin C. Arion. 4. Palatul Copiilor Iași În timpul Primului Război Mondial (1916-1918) Casa Cantacuzino – Pașcanu a devenit reședința Familiei Regale a României. Regina Maria a făcut din acest palat „reduta speranței” împărtășind tuturor credința sa neclintită în victorie. 5. Muzeul Unirii, vizitare între orele 13.00-17.00 În acest palat a locuit Majestatea sa Regele Ferdinand I și Cartierul Său General, în timpul Marelui Război pentru înfăptuirea României întregite. Tot în acest palat s-au pecetluit atunci actele de integrare cu patria mamă a Basarbiei și Bucovinei. (textul acestei plăci memoriale a fost scris de Nicolae Iorga) 6. Teatrul Național Iași, vizitare între orele 13.00-17.00 În timpul Primului Război Mondial (1916-1918) în sala Teatrului Național s-au desfășurat lucrările Camerei Deputaților. Discursurile rostite aici le-au redat românilor speranța și încrederea în victorie. 7. Mitropolia Moldovei și Bucovinei, vizitarea gratuită a Muzeului Catedralei Mitropolitane Iași În timpul Primului Război Mondial (1916-1918), capul Marelui Voievod Mihai Viteazul a fost păstrat pentru un timp în altarul Catedralei Sfintei Mitropolii. „Sala Împroprietăririi” de la etajul Palatului Mitropolitan a găzduit, la 6 aprilie 1917, ședința prezidată de I.P.S. Mitropolit Pimen Georgescu, în cadrul căreia reprezentanții partidelor politice au căzut de acord să sprijine inițiativa Regelui Ferdinand de a li se da pământ țăranilor care au luptat pe front. În Palatul Mitropolitan au fost găzduiți președintele Camerei Deputaților, Vasile Morțun, și miniștrii Vintilă Brătianu și I.G. Duca, refugiați la Iași, iar în clădirile din curtea Mitropoliei au funcționat Casa Bisericii și Casa Școalelor. 8. Palatul Roznovanu, sediul Primăriei Municipiului Iași În timpul Primului Război Mondial (1916-1918) Palatul Rosetti-Roznovanu a găzduit Curte de Casație și Justiție, Arhiva și Servicii ale Ministerului de Justiție. Începând cu anul 1917, Misiunea Crucii Roșii Americane și-a avut sediul tot în Palatul Roznovanu. 9. Banca Națională a României, filiala Iași În acest loc s-a aflat primul sediu al sucursalei BNR Iași, unde s-a strămutat reședința Băncii Naționale a României în perioada 14 noiembrie 1916 – 30 noiembrie 1918, ca urmare a ingerințelor războiului. 10. Muzeul Municipal Iași – expoziție dedicată Centenarului Marii Uniri 11. Muzeul Institutului de Anatomie al Universității de Medicină „Grigore T. Popa” Iași - vizitare gratuită in zilele de 25 noiembrie si 2 decembrie 2018 În timpul Primului Război Mondial, clădirea rectoratului UMF (Vechea Universitate de la 1860) a adăpostit Ministerul Justiției. Piața Națiunii din față a fost amenajată în 1999 și cuprinde Flacăra Veșnică a Eroilor și Monumentul Marii Uniri de la 1918 (realizat inițial de principesa Olga I. Sturdza în 1927 și amplasat la baza Copoului, distrus în 1944). Acum monumentul este situat în centrul unei hărți a României Mari evidențiată prin pavele roșiatice.

Vizita ghidată programată pentru mâine, 10 ianuarie 2019, de la ora 16.00, în expoziția „Memoria chipului. Portretul în Europa secolelor XVI - XVIII” s-a reprogramat pentru data de 17 ianuarie, de la ora 16.00. Practicat încă din antichitate, portretul este legat inextricabil de unul dintre miturile fondatoare ale istoriei artei europene, istorisit de Pliniu în opera sa capitală „Naturalis Historia”. Potrivit acestuia, pictura - și sculptura deopotrivă - s-ar fi ivit din circumscrierea umbrei unui bărbat, în preziua despărțirii de iubita lui, care ar fi vrut să-i păstreze astfel, imprimat pe zid, conturul prezenței. Descoperim joi, de la ora 16.00, împreună cu Cosmin Ungureanu - istoric de artă și specialist MNAR - portretele și chipurile prezentate în expoziția Memoria chipului. Portretul în Europa sec.XVI-XVIII, în cadrul primei vizite ghidate din 2019. Cu această ocazie dăm startul noului an și sfidăm cele câteva grade cu minus de afară. Prezentarea durează aproximativ o oră, iar accesul se face în baza biletului de intrare în expoziție (10 lei).

fost Gorzo. A fost Gili. Joi va fi Ana... Ana Bănică Ați auzit de păretare? Vă mai amintiți de ele? Pânzele acelea subțiri, brodate de bunici și puse pe pereții caselor de la țară sau pe pereții apartamentelor de oraș ale oamenilor aduși de la țară... despre acele păretare vorbim. Ei bine Ana Bănică se pricepe la ele. Printre altele. Știe să le păstreze forma și spiritul, ideea și funcția, dar știe și să le actualizeze mesajul. Și ea, ca și Gorzo, recontextualizează elementele tradiționale în arta ei. Doar că prin serialitate, Ana introduce elementele tradiționale în logica societății de consum. La intersecția dintre neo-pop și post-conceptualism, alături de Vlad Nancă, Mircea Nicolae, Lea Rasovszky, Bănică realizează artefacte cu tehnici neconvenționale – desen cu ruj pe oglindă; pictură pe mușama, păretare – urmărind, în note feminine și feministe, evoluția unor mituri și ritualuri publice în spațiul contemporan urban, de la imaginea Fecioarei Maria cu Pruncul până la coruperea și dizolvarea ideii de cuplu. În centrul preocupărilor sale se află cuplul/relația de dragoste. Păretarele – carpete de inspirație Biedermeier, cusute manual, cu funcție decorativă și gnomică – conțin, în varianta propusă de artistă, imagini erotice, cu motive religioase, country sau orientale și cu mesaje căutat banal-provocatoare, brodate, conform cerințelor sale, de către bunica acesteia. Ana Bănică a realizat 10 păretare inițial, apoi a făcut încă trei, în 2011. Plus o sumă de batiste brodate în aceeași manieră. Avem și noi un păretar, în colecția permanentă, realizat în 2006: ”Ochii tăi, iubitule, mă aproprie de Dumnezeu”. Așa se numește. Dacă nu l-ați observat până acum, iată un excelent prilej să o faceți. E la etajul 1, aripa de nord, lângă lucrarea lui Florin Ciulache... Doar că nu despre acel păretar va fi vorba. Nici despre păretare în general. Ana Bănică va veni la MARe să vă fie ghid în tot muzeul. Va vorbi, așa cum au făcut-o și Gorzo și Gili, despre ce lucrări și artiști va dori, în ce ordine va dori și cum va dori. În fond, dacă ținem morțiș, mai toate lucrările sunt un soi de ”păretare” pe care noi, privitorii, brodăm de fiecare dată idei, concluzii, nedumeriri, certitudini. Uneori chiar certitudini pop. E bine de spus că Ana Bănică locuiește la Techirghiol. Acolo lucrează, acolo locuiește. Și de acolo vine să fie ghid la MARe pentru o singură seară. Noi zicem că merită întâmpinată. Așa că vă așteptăm să vă înscrieți la adresa de email: gift.shop@mare.ro În caz că vă întrebați: intrarea e 30 de lei de persoană. Este un eveniment care se desfășoară în muzeu, de la ora 19:00, DUPĂ ora închiderii. E ora aceea misterioasă în care, se pare, artiștii devin ghizi.

Duminică, 10 februarie 2019, la ora 11.30, vă invităm să descoperiți expoziția Corneliu Baba. Confesiuni. 1944 - 1965, prima deschisă la MNAR după retrospectiva din 1997. Prezentarea este organizată la cererea publicului și va avea ca punct de plecare o serie de însemnări și mărturisiri ale artistului incluse în volumul „Corneliu Baba-Confesiuni și Jurnale 1944-1965”, recent publicat prin grija doamnei Maria Muscalu Albani, executorul testamentar al lui Corneliu Baba. „Confesiunile” vor avea rolul unui catalizator pentru analiza lucrărilor din expoziție, alături de care pun în valoare evoluția creației artistului în anii 1944-1965. Expoziția „Corneliu Baba—Confesiuni 1944-1965”, ai cărei curatori sunt doamnele Monica Enache și Maria Muscalu Albani, reunește peste 70 de lucrări din patrimoniul MNAR și din colecția artistului, unele dintre ele inedite sau puțin cunoscute de public, precum câteva lucrări din copilărie și din anii de școală, și câteva fotografii din arhiva de familie. Accesul se face în baza biletului și în limita locurilor disponibile. Parterul Galeriei Naționale, Calea Victoriei 49-53

Spațiile Istorice ale fostului Palat Regal pot fi vizitate marți, 26 februarie 2019! Corpul central al fostului Palat Regal poate fi vizitat între orele 10-18, iar ultima intrare are loc la ora 17.30. Sala Tronului, Sufrageria Regală sau Scara Voievozilor au o puternică încărcătură istorică, simbolică și emoțională, reprezentând „centrul de comandă” al monarhiei în timpul domniilor regilor Carol al II-lea și Mihai I. În perioada interbelică, dar și după cel de-al Doilea Război Mondial, aceste spații erau folosite pentru recepții oficiale la care erau invitați înalți demnitari din țară și din străinătate. Picturile și basoreliefurile concepute special pentru decorarea lor contribuie vizual la conturarea unei identități naționale transmisă vizitatorilor peste generații. Celor două picturi monumentale care împodobesc tavanul Scării Voievozilor și al Sălii Tronului, opera lui Arthur Verona și respectiv a Ceciliei Cuțescu-Storck, li se adaugă lucrări de Nicolae Tonitza, Iosif Iser, Rudolf-Schweitzer-Cumpăna, Ștefan Popescu, Ion Theodorescu-Sion, pentru a-i numi doar pe cei mai cunoscuți dintre artiștii români care au contribuit la decorarea palatului regal. Tarife: -bilet de vizitare individual (fără ghid) - 10 lei (reduceri: 5 lei pensionari/ 2,5 lei elevi/ gratis preșcolari). La cerere se pot organiza vizite ghidate pentru grupuri de minimum 15 persoane, prin programare cu 10 zile înainte, la adresa de email: programari@art.museum.ro Tarif vizite ghidate: • limba română: 150 lei taxă de ghidaj + biletul de intrare; • limba engleză/franceză: 250 lei taxă de ghidaj + biletul de intrare; Durata unui tur ghidat: aproximativ o oră. Muzeul Național de Artă al României, Calea Victoriei 49-53, Corp central, Intrarea A3.

Încheiem iarna în forță. Cu nerv. Cu risc. Joi, 28 februarie, ora 19:00, unul dintre cei mai incomozi și mai controversați artiști români va fi ghid de-o zi, la MARe. Înscrieri la gift.shop@mare.ro Preț: 30 lei/persoană. Grup de maximum 50 persoane. A fost Gorzo. A fost Gili. A fost Ana Bănică. Urmează Tara! Sorin Tara! Tara von Neudorf! Admitem, Sorin Tara este extrem de incomod. Enervant, chiar. Este un rol pe care și l-a asumat chiar de la început, reușind să-și intrige chiar și profesorii de la Arte. A reușit să ia premii pentru a le pierde ulterior. A enervat și enervează deopotrivă activiștii progresiști și extremiștii de dreapta. A căzut în dizgrația multora, dar a fost și acuzat și condamnat cu ferocitate, public, de adepții lui Vadim Tudor. A fost etichetat în toate felurile: rasist, xenofob, antisemit, blasfemator, pornograf, antiromân… Exprimându-se nemilos, Sorin Tara și-a asumat – riscant, dar nu fără sens sau fără efect – rolul unui țap ispășitor. Părând că-și apropriază toate bolile societății, toate formele de ură și toate metehnele acesteia, Tara nu face decât să le expună, să le demaște, să le prezinte așa cum sunt ele: dure, grotești, iritante, insuportabile. Contondente. Vorbind la persoana I singular, Tara nu face, de fapt, decât să ne așeze în fața unor oglinzi. Își asumă la nivel personal să demaște cu voce tare, în numele lui, dar în locul nostru, fricile și animozitățile pe care mulți dintre noi le ascundem sau pe care pretindem că nu le avem. Purtând toate măștile urii, Tara ni le prezintă, de fapt, fără echivoc. Ne obligă să le vedem așa cum sunt și să le resimțim mușcătura în noi înșine, dacă, unde și când este cazul. În același timp nu se ferește defel să ironizeze și dogmatismul corectitudinii politice, acolo unde acesta cochetează cu cenzura. Unii, mulți, îl confundă când cu una dintre măști, când cu alta. Nici nu este greu. Dar este limpede că nimeni nu poate fi toate acele uri la un loc, mai ales când acestea sunt incompatibile între ele. Și cei care fac asta riscă serios să confunde ”actorul” cu rolul pe care acesta-l interpretează. Lucrările lui Tara von Neudorf sunt amăgitoare. Tocmai de aceea, așezându-i mesajul sub regula unei interpretări grăbite ne putem trezi că, de fapt, îi atribuim propriile noastre temeri. Căci, așa cum am precizat și în catalogul nostru (pag. 150): ”În fața acuzațiilor de blasfemie, pornografie, rasism, antisemitism și Nazism, Tara von Neudorf se înnobilează și se autointitulează Profesor de istorie incomodă, Ilustrator al îndoctrinărilor școlărești, Cartograf al ideologiilor necinstite.” Și poate că la acestea ar trebui adăugată o afirmație a artistului, pe care o făcea și în 2005: ”Îmi umplu timpul desenând ororile din jurul meu”! Tara von Neudorf e cel care strigă (strident și deranjant!): ”Împăratul e gol!”, acolo și atunci când toți au subscris conformiști și oportuniști la ”adevărul” fabricat și impus pe linie de obediență, al minciunii. Sau poate, el însuși, ne minte și se minte? Să aflăm împreună. Joi. De la 19:00. La MARe.

Vizită ghidată în expoziția Imagini ale lumii trecătoare - Hashira-e. Împreună cu Carmen Brad, istoric de artă și curatorul expoziției, descoperim mici comori ce singularizează cultura urbană japoneză din epoca Edo și o viziune plastică îndrăzneață, non-conformistă, a cărei modernitate i-a cucerit pe mulți artiști occidentali de la impresioniști încoace. Prezentarea va avea loc miercuri, 6 martie 2019, de la ora 17.00 și va dura aproximativ o oră. Accesul se face în baza biletului de intrare în expoziție (10 lei, cu reducerile aferente). *** Femei frumoase, perechi de îndrăgostiţi, curtezane din cartierul Yoshiwara, scene cu semnificaţii simbolice faste, parodii ale unor teme clasice ne întâmpină în noua expoziție de gravuri-stîlp din seria „Imaginilor lumii trecătoare” – ukiyo-e – prezentate în ultimii ani la Muzeul Național de Artă al României.

Vizită ghidată în expoziția Imagini ale lumii trecătoare - Hashira-e. Împreună cu Carmen Brad, istoric de artă și curator al expoziției, descoperim mici comori ce singularizează cultura urbană japoneză din epoca Edo și o viziune plastică îndrăzneață, non-conformistă, a cărei modernitate i-a cucerit pe mulți artiști occidentali de la impresioniști încoace. Prezentarea va avea loc miercuri, 6 martie 2019, de la ora 17.00 și va dura aproximativ o oră. Accesul este GRATUIT, în limita locurilor disponibile. *** Femei frumoase, perechi de îndrăgostiţi, curtezane din cartierul Yoshiwara, scene cu semnificaţii simbolice faste, parodii ale unor teme clasice ne întâmpină în noua expoziție de gravuri-stîlp din seria „Imaginilor lumii trecătoare” – ukiyo-e – prezentate în ultimii ani la Muzeul Național de Artă al României.

Please scroll down for English. /RO: Vizitează expoziția Apă, Hrană, Adăpost împreună cu artistul Dan Vezentan. Care sunt mecanismele de creștere ale animalelor domestice sau raportul hrană-consumator? Vino să descoperi perspectiva personală a unui univers cu care Dan Vezentan a dezvoltat din copilărie o relație emoțională. Lucrările sale explorează design-ul și mecanismele din gospodării, se inspiră din sistemele de transport sau de stocare a furajelor, interpretează proiecte de accesorii agricole și manuale de disecții veterinare, se joacă cu ideea hranei, a surplusului și deșeurilor biologice. Ironică, critică și autocritică, expoziția vorbește în mod egal despre lumea artistică și despre universul derizoriu al animalelor, care ne atinge azi, poate, prea puțin. Pentru acest tur nu se percepe o taxă de ghidaj. Participarea se face pe baza biletului de acces în muzeu. /EN: Visit the Water, Food, Shelter exhibition together with artist Dan Vezentan. Which are the mechanisms of breeding domestic animals, or the food-consumer relation? Come discover a personal perspective of a universe the artist grew close to since childhood. His works draw inspiration from the design and mechanisms of agricultural households, from the animal feeding and watering systems to livestock transportation, interpreting projects for agricultural devices or handbooks of veterinary dissections, dealing with issues such as excess or biological waste. Ironic, critical and self-critical the exhibition talks equally about the artistic world and references the zootechnical universe, which touches us perhaps too little today. For this tour, no extra guide taxes will apply. Join it on the base of the museum entrance ticket.

Sâmbătă, 13 aprilie 2019, ora 19:00, artista Bara Vioara va fi ghidul dumneavoastră la MARe/Muzeul de Artă Recentă. Acces: 30 lei/persoană. Da, Vioara Bara. Până acum au fost ”ghizi” ai muzeului: Gorzo, Gili, Ana Bănică, Tara von Neudorf și Nicolae Comănescu (în ordine cronologică). Au fost cu noi și cu dumneavoastră în MARe, au arătat cu degetul către, au trecut peste, au criticat, au apreciat, au glumit, au vorbit serios. Alături de ei, nu doar publicul, ci și noi, cei din echipa MARe, am descoperit un muzeu nou, inedit, plin de istorii, de secrete, de scăpări și de măreție. Urmează Vioara Bara, artista care, la momentul de față (și la cel la care vă va introduce în muzeu, dar în acel MARe pe care îl vede ea), te primește/înfruntă cu două lucrări de mari dimensiuni: ”Universul mare mănâncă universul cel mic” (1990), din Colecția Permanentă, și ”Totem pour moi” (2001), împrumutată dintr-o colecție privată pentru a figura (sau chiar pentru a domina) în expoziția temporară ”Fete de vis”. Tablourile semnate de Vioara Bara au ”plămâni”. Strigă! Sunt puternice, sonore, bubuitoare. Linii și tușe nervoase, ”zgâriate”, culori agresive, suprafețe mari, opulente, pline de agitație și de dinamică. Femeile din lucrările Vioarei Bara (cel puțin în cele expuse la MARe) sunt vii! Sunt monstruoase. Totemice. Mitologice. Sunt demoni și zeițe, fecunde și ucigătoare, au pântece doldora de universuri posibile, așteptând să țâșnească dintre și printre picioarele desfăcute larg. Erotice și deformate, ele mor pentru a trăi dincolo de moarte și trăiesc într-o permanentă întâlnire cu propriile coșmaruri. Căci Vioara Bara nu iubește ”rozul”, culoarea pastelată, nici seninătatea convingerilor de manual. Ea are tonul, mânia, dar și prospețimea mereu confirmată a unui prooroc care dezvăluie lumii grozăviile și mărețiile care se contopesc dincolo de dihotomia dintre un bine și un rău banal, mundan, de buletin de știri. Vioara Bara pictează ca și cum ar porunci, dar nu în numele ei, ci în numele a ceva ce o străbate fără ca ea să fi cerut asta. Un oracol? Poate. Un ghid? Sperăm. În lumea ei cu iz de infern care nu sfidează izbăvirea, Vioara Bara ne-ar putea fi o călăuză dantescă. Ne putem aștepta la orice. În fond, șamanii sunt destul de imprevizibili. Născută în 1957 la Tășad, Bihor, Vioara Bara a absolvit, în 1983, Institutul de Arte Plastice ”Nicolae Grigorescu” din București, secția Scenografie. Locuiește și lucrează la Oradea.

Vă invităm să descoperiți expoziția temporară "În jurul și împrejurul suprarealismului" printr-un un program de vizite ghidate, care vor pune în evidență inventivitatea, spiritul ludic și caracterul subversiv al acestei mișcări prin analizarea unor lucrări realizate de artiști precum Max Ernst, Juan Miró, Roland Topor, Pol Bury, Pierre Alechinsky. Vizitele ghidate vor avea loc în limba română şi în limba franceză. În cadrul expoziţiei sunt prezentate lucrări din colecţia Centrului Gravurii şi al Imaginii Imprimate din La Louvière, reprezentative pentru suprarealism, mişcare în cadrul căreia Belgia are numeroşi reprezentanţi. Programul vizitelor ghidate: 23 noiembrie: vizită ghidată în limba română 7 decembrie: vizită ghidată în limba franceză 25 ianuarie. vizită ghidată în limba română Accesul se face pe baza biletului de intrare în Galeria de Artă Europeană.