1. Events
  2. Evocare

Views Navigation

Event Views Navigation

Today

Brasov: 8 Martie cultural – Femei din istoria Braşovului

Muzeul „Casa Mureșenilor” Brașov Piața Sfatului, nr. 25, Brașov, Brașov

Vineri 7.03.2008 orele 13.00-15.00 va avea loc la BRASOV a cincea editie a evenimentului 8 MARTIE CULTURAL O evocare publica a femeilor din istoria Brasovului, prin povesti si imagini de epoca inedite. Organizator: Asociatia GIL CORONA Partener: Muzeul Casa Muresenilor Din program: • dr. Ruxandra Nazare: Bianca Helen Podea - î ntre Braşov şi New York • dir.Valer Rus, dir. onorific Lucia Bunaciu: Lumea femeilor în expoziţia permanentă a Muzeului "Casa Mureşenilor" • prof. Viorica Oprea, prof. Carmen Manaţe: Reprezentante ale Comunităţii Evreieşti braşovene: între valorile familiei şi implicare civică • Angela Dobrescu, sociolog: Imaginea femeii prin prisma practicilor educationale si muzeale actuale. • prof. Roxana Făgărăşanu: Din i storia comunei Vulcan (Wolkendorf) sau ce ar fi povestit Maria Croitoru la vârsta de 109 ani. Pentru alte detalii ne puteţi contacta la info@coronabv.ro sau la telefon 0723 503037

Iași: In memoriam Margareta Poni, 1889-1973

Muzeul Memorial "Poni - Cernătescu" Str. Mihail Kogălniceanu nr. 7 B, Iași, Iași

Complexul Muzeal Național "Moldova" – Muzeul Memorial "Poni-Cernătescu" Iași, în parteneriat cu Direcția Județeană Iași a Arhivelor Naționale și Liceul Teoretic "Vasile Alecsandri", organizează miercuri, 11 martie 2009, cu începere de la ora 12.30, manifestarea intitulată In memoriam Margareta Poni, 1889-1973. În acest context, Muzeul Memorial "Poni-Cernătescu" vă propune vernisajul expoziției In memoriam Margareta Poni, realizate în parteneriat cu Direcția Județeană Iași a Arhivelor Naționale, precum și concursul Chimiști din familia Poni, care se va desfășura cu participarea elevilor din clasele a IX-a și a X-a, sub îndrumarea doamnelor profesoare Mihaela Cucoș și Tamara Slătineanu, de la Liceul Teoretic Muzeul Memorial "Vasile Alecsandri". Director General, Dr. Lăcrămioara Stratulat Coralia Costas sef birou relatii publice Complex Muzeal National "Moldova" Iasi

Timişoara – invitaţie la Noaptea Demnitarilor

Muzeul Presei "Sever Bocu" Jimbolia Str. Lorena, nr. 35, Jimbolia, Timiș

Cu prilejul aniversării a 60 de ani de la momentul arestării foştilor membri ai guvernelor de până la 6 martie 1945, Muzeul Presei „Sever Bocu” din Jimbolia, în colaborare cu Muzeul de Artă din Timişoara, va organiza manifestarea intitulată NOAPTEA DEMNITARILOR Evenimentul - programat miercuri, 5 mai 2010, la ora 19 , la Muzeul de Artă din Timişoara, Piaţa Unirii nr. 1 – va include o expoziţie şi o evocare a patru mari personalităţi timişorene arestate în noaptea de 5/6 mai 1950: Sever Bocu (1874-1951), Coriolan Băran (1896-1979), Dimitrie Nistor (1890-1963) şi Aurel Baciu (1886-1953). Primii trei au decedat în temniţele comuniste de la Sighet şi Botoşani. Prezentarea muzeului în evidenţa CIMEC

Bucureşti: Invitaţie expoziţie Centenar Aeronautic Românesc – 15 iunie

Muzeul Militar Național "Regele Ferdinand I" - București Str. Mircea Vulcănescu nr. 125 - 127, București, București

  VĂ INVITĂM, MARŢI, 15 IUNIE 2010, ORELE 13,00 LA MUZEUL MILITAR NAŢIONAL “REGELE FERDINAND I”, SECŢIA AVIAŢIE, PENTRU A REMEMORA ÎMPREUNĂ ACESTE MOMENTE DE ÎNCEPUT ALE AERONAUTICII ROMÂNE LA VERNISAJUL EXPOZIŢIEI ORGANIZATE CU SPRIJINUL ASOCIAŢIEI NAŢIONALE A CAVALERILOR ORDINULUI VIRTUTEA AERONAUTICĂ (ANCOVA), AL ASOCIAŢIEI ATHENEUM-PRIETENII MONUMENTELOR ŞI AL UNUI GRUP DE MACHETIŞTI. Vineri, 17 iunie 1910, pe câmpul Companiei de Aerostaţie de la Cotroceni (acolo unde se află acum AFI PALACE COTROCENI, în spatele fostei Fabrici de Confecţii APACA), inginerul Aurel Vlaicu (1882-1913) a efectuat primul zbor cu avionul proiectat, construit şi pilotat de el situând România pe locul trei în lume (după Statele Unite ale Americii şi Franţa) în care s-a realizat un asemenea eveniment. La 26 septembrie 1910 Aurel Vlaicu a dus, pe calea aerului, un ordin de operaţii de la Slatina la Piatra Olt, România devenind a doua ţară din lume (după Franţa, august 1910) care a folosit avionul şi în scopuri militare. Între 23-30 iunie 1912, după ce a obţinut brevetul de pilot internaţional nr. 52, Aurel Vlaicu a participat cu avionul său la Concursul Internaţional de Aviaţie organizat la Aspern-Viena, obţinând cinci premii şi clasând România pe locul trei, după Franţa şi Austro-Ungaria. Sâmbătă, 13 septembrie 1913, încercând să traverseze munţii Carpaţi în zbor, Aurel Vlaicu s-a prăbuşit la Băneşti, lângă Câmpina. Neculai Moghior Prezentarea Muzeului Militar Național "Regele Ferdinand I" în Ghidul muzeelor de la CIMEC

Bucov: Deschiderea Muzeului memorial “Constantin și Ion Stere” sâmbată, 26 iunie 2010, ora 12.00

Prahova Prahova

Consiliul Județean Prahova și Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova în colaborare cu Primăria municipiului Ploiești, Primăria comunei Bucov, Administrația Parcului memorial ”Constantin Stere”, Societatea cultural-istorică ”Mihai Viteazul” Ploiești și Fundația „Constantin Stere” Ploiești vă invită să participați la ceremoniile dedicate comemorării a 74 de ani de la trecerea în eternitate a patriotului român Constantin Stere. Programul manifestărilor : Conferință de presă, vineri, 25 iunie 2010, ora 11:00, Sala de 200 locuri a Consiliului Județean Prahova, privind deschiderea Muzeului memorial ”Constantin și Ion Stere” și dezvelirea statuilor Mihai Viteazul și Constantin Stere. Sâmbătă, 26 iunie 2010 Ora 930 , Primăria comunei Bucov - gardă de onoare; ceremonial militar; intonarea Imnului de Stat al României și Uniunii Europene; - ceremonia de dezvelire a statuii voievodului Mihai Viteazul; - slujba de sfințire; - alocuțiuni și depuneri de flori. Ora 1100, Aleea Scriitorilor din Parcul ”Constantin Stere”, Bucov - gardă de onoare; ceremonial militar; intonarea Imnului de Stat al României și al Uniunii Europene; înălțarea drapelelor de stat; - Societatea cultural-istorică ”Mihai Viteazul” acordă oficialităților din Republica Moldova și România Trofeul ”Constantin Stere”; - depunere de coroane de flori la statuia lui Constantin Stere și buchete de flori la celelalte statui. Ora 1200, Muzeul memorial ”Constantin și Ion Stere” -ceremonia de dezvelire a statuii marelui patriot român Constantin Stere; -tăierea panglicii și deschiderea oficială a muzeului; -slujba de pomenire: comemorarea a 74 de ani de la trecerea în eternitate a patriotului român Constantin Stere; slujbă de sfințire a statuii și muzeului; -alocuțiuni, vizitarea muzeului; -lansări de carte. Ora 1300, Teatrul de vară din Parcul memorial ”Constantin Stere” -program de muzică și dansuri populare interpretate de soliști și formații de dansuri populare prahovene. Biroul de Relații cu Publicul referent Amalia Nicoară Prezentarea Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova în Ghidul muzeelor de la CIMEC

Ipoteşti: Eminescu, Luchian. Evocări

Eminescu. Luchian. Evocări Memorialul Ipoteşti - Centrul Naţional de Studii „Mihai Eminescu” în colaborare cu Fundaţia Ştefan Luchian – Botoşani, Liceul de Artă „Ştefan Luchian” - Botoşani şi Şcoala nr.6 „Grigore Antipa” - Botoşani organizează în ziua de vineri, 28 ianuarie 2011, ora 10,30 la Casa Ceomac-Cantemir din Botoşani cea de-a doua parte a activităţii culturale Eminescu, Luchian. Evocări. Programul manifestărilor se va desfăşura după cum urmează: ora 10:30 -Depunerea jerbei de flori la statuia pictorului - Flori pentru Luchian -alocuţiunea preşedintei Fundaţiei Ştefan Luchian , prof Aglaia Corneanu , coord. - Evocare - prezintă prof. Adriana Jurma de la Colegiul Naţional “Mihai Eminescu” - Eminescu în viziunea lui Ştefan Luchian şi - Toposul cromaticii în creaţia eminesciană - prezintă muzeograf Maria M. Cassian, coord. - Program artistic susţinut de elevii Şcolii Generale nr. 6, “Grigore Antipa”, Botoşani - coord. prof. Georgeta Iulia Popa, bibliotecar Liliana Dupir, învăţător Rodica Stanciu, institutor Luminiţa Corman - Spectacol (muzică şi poezie) al elevilor de la Liceul de Artă “Ştefan Luchian”, Botoşani - coord. prof. Luminiţa Pârvu. La final se va putea vizita camera-atelier a pictorului Ştefan Luchian şi expoziţia de artă plastică Detalii realizată de Maria M. Cassian. Intrarea este liberă iar pentru detalii suplimentare puteţi suna la tel. 0231/517602, persoană de contact muzeograf Maria Cassian. Întocmit, Muzeograf - relaţii publice, Zaharescu Gianina

Bacău: “Iulian Antonescu. 20 de ani de postumitate”, joi, 10 februarie 2011, ora 12,00

Muzeul de Artă Contemporană "George Apostu" - Bacău Str. Crângului nr. 18, Bacău, Bacău

Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău şi Fundaţia Cultural Ştiinţifică „Iulian Antonescu” organizează joi, 10 februarie 2011, ora 12,00, la Galeria de Artă Contemporană (sediul Complexului din str. 9 Mai, nr. 7, manifestarea cu tema „Iulian Antonescu. 20 de ani de postumitate”. Cu această ocazie, vor lua cuvântul prof.dr. Ioan Mitrea, cu tema Postumitatea lui Iulian Antonescu, şi Eugenia Antonescu, Passiunea lui Iulian Antonescu pentru poezia medievală. Vor fi lansate volumele Nelinişti medievale (traduceri de Iulian Antonescu din poezia medievală – prezintă istoricul literar prof.univ.dr. Constantin Călin) şi Carpica, XXXIX/2010 (prezintă prof.dr. Ioan Mitrea). Manifestarea se va încheia cu recitarea unor poeme din volumul prezentat de către actorii Constanţa Zmeu-Pelin, Stelian Preda şi Geo Popa. La organizarea activităţii au mai colaborat Colegiul Naţional „Gh. Vrănceanu” şi Liceul cu Program Sportiv din Bacău. Şef secţie Logistică, Informatizare, Relaţii Publice, Dr. Marius Alexandru Istina

Iaşi: evenimentul cultural intitulat “Baladă pentru chiriaşul grăbit”

Casa Memorială „George Topîrceanu” sat Nămăeşti, comuna Valea Mare Pravăţ, Argeș

Muzeul Literaturii Române Iaşi şi Societatea Culturală „Junimea’90” organizează duminică, 20 martie 2011, ora 11.00, la Muzeul „George Topîrceanu” evenimentul cultural intitulat „Baladă pentru chiriaşul grăbit” – 125 de ani de la naşterea poetului. Din program: Momente artistice realizate de - elevii Şcolii „Gh. Mîrzescu”, coordonator institutor Elena NUŢĂ; - copiii de la Grădiniţa nr. 2 cu program prelungit coordonaţi de Cătălina CURELARIU. Invitaţi: Anaida RADOŞI (fosta gazdă a poetului de pe strada Bunavestire), Gabriela HURDUC. Moderator: Iulia Mihalache __________________________________________________________________________ DIRECTOR, C.s. dr. Dan JUMARĂ Şef serviciu muzee, Prof. drd. Anca - Maria Buzea

Iași: manifestarea culturală “Matilda Cugler-Poni, o poetă în pragul uitării – 130 de ani de la naștere”

Muzeul Memorial "Poni - Cernătescu" Str. Mihail Kogălniceanu nr. 7 B, Iași, Iași

Muzeul Memorial „Poni-Cernătescu“ din cadrul Complexului Muzeal Național "Moldova" Iași, în colaborare cu Muzeul Literaturii Române Iași, Direcția Județeană a Arhivelor Naționale Iași și Colegiul de Artă "Octav Băncilă" Iași, organizează manifestarea culturală "Matilda Cugler-Poni, o poetă în pragul uitării - 130 de ani de la naștere”. Evenimentul va avea loc marți, 5 aprilie 2011, ora 17, la Galeriile "Pod Pogor" - Muzeul Literaturii Române . Invitați: Ion Mitican, dir. adj. Daniel Corbu - Muzeul Literaturii Române Iași, asist. univ. drd. Iuliana Crețu - Universitatea de Arte "George Enescu" Iași. Momentele artistice vor fi susținute de artiști lirici de la Filarmonica Moldova, precum și de elevi și profesori de la Colegiul Național de Artă "Octav Băncilă". Vor recita din creația Matildei Cugler-Poni: Alexandra Paftala și Alexandru Grigoriu, elevi la clasa de teatru a domnului profesor Lucian Comănescu. Momentele muzicale vor fi susținute de artiștii lirici Mirela Diaconu - soprana și Liviu Muntean - tenor, acompaniați la pian de Carmen Zaharia-Danicov. Director General, Dr. Lăcrămioara Stratulat Șef Departament Relații Publice, Dr. Coralia Costaș

Iaşi: “Când te-am văzut, Veren… ” – 161 de ani de la naşterea Veronicăi Micle

Muzeul „Mihai Eminescu” Bulevardul Carol I, nr. 31, Iași

Muzeul Literaturii Române Iaşi şi Societatea Culturală „Junimea’90” organizează joi, 21 aprilie 2011, ora 10.00, la Muzeul „Mihai Eminescu” (Parcul Copou), evenimentul cultural intitulat „Când te-am văzut, Verena…” – 161 de ani de la naşterea Veronicăi Micle. Invitat de onoare: poetul Horia ZILIERU. Participă: -elevii claselor a II-a B, a III-a B şi A V-a C de la Şcoala „D. D. Pătrăşcanu”, Iaşi. Îndrumători prof.: Elena MANEA, Georgeta MURĂRAŞU, Felicia IACOBACHE şi Ion IACOBACHE; -elevii claselor a IX-a şi a X-a de la Liceul Teoretic „Al. I. Cuza”. Îndrumători prof.: Speranţa DOBOŞ, Monica BOTOIU, Ştefănica Ţugui. Sponsor: S. C. VEL PITAR Coordonator program: prof. Corina NEGURĂ Director, c.s. dr. Dan JUMARĂ Şef serviciu muzee, prof. drd. Anca-Maria Buze

Brașov: Evocare Mircea Gherman

Muzeul „Casa Mureșenilor” Brașov Piața Sfatului, nr. 25, Brașov, Brașov

20 de ani fără Mircea Gherman   Muzeul „Casa Mureșenilor” Brașov vă invită sâmbătă, 24 septembrie 2011, ora 16.00 la evocarea celui care a fost Mircea Gherman (1927-1991), fondatorul instituției noastre. La eveniment și-au anunțat participarea Lucia Bunaciu, Florea Costea, Laurian Taus, Doru Munteanu, Mircea Brenciu. În cadrul evenimentului vor avea loc recitaluri muzicale susținute de Elena Cristian (vioară), Paul Cristian (pian), Ruxandra Oancea (pian) și corul „Credo” dirijat de Mihail Gorbonov. La realizarea acestui eveniment a colaborat Ioana Gherman. Vă așteptăm! Muzeul "Casa Muresenilor" Brasov Piata Sfatului nr. 25 Tel./Fax: (40)268-477864 www.muzeulmuresenilor.ro casa_muresenilor@yahoo.com

Slatina: “UN DAC LIBER COBORÂT ÎN VIAŢA NOASTRĂ DE PE COLUMNĂ: NICOLAE M. NICA LA 95 DE ANI”

Muzeul Județean Olt - Slatina Str. Ana Ipătescu nr. 1, Slatina, Olt

CONSILIUL JUDEŢEAN OLT CENTRUL JUDEŢEAN PENTRU CONSERVAREA ŞI PROMOVAREA CULTURII TRADIŢIONALE OLT MUZEUL JUDEŢEAN OLT „UN DAC LIBER COBORÂT ÎN VIAŢA NOASTRĂ DE PE COLUMNĂ: NICOLAE M. NICA LA 95 DE ANI“   Marţi, 7 februarie 2012, creatorul popular Nicolae M. Nica împlineşte 95 (nouăzecişicinci) de ani. Este un prilej extraordinar de a fi aproape de acest OM care, prin tot cea a făcut şi face, dovedeşte că viaţa nu poate fi trăită decât pentru a sprijini pe aproapele tău, pentru a face şi lăsa ceva în urma ta, pentru a te dărui cu totul împlinirii ideilor şi idealurilor. Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Olt împreună cu Muzeul Judeţean Olt vă invită în această zi importantă pentru cultura şi arta judeţului Olt în localitatea Chilia din comuna Făgeţelu pentru a participa la omagierea lui Nicolae M. Nica la împlinirea celor 95 de ani de viaţă. Programul acţiunii este următorul: - Ora 10,30 – Plecarea de la Slatina (microbuz); - Ora 12,00 – Primirea oficialităţilor judeţene şi a invitaţilor de către primarul localităţii Făgeţelu, domnul Popescu Constantin; - Ora 12,15 – Vizitarea muzeului sătesc Nicolae M. Nica; - Ora 12,30 – Lansarea volumului autobiografic „Ciochia fermecată“, autor Nicolae M. Nica, volum apărut la Editura traditiioltene.ro a Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Olt; - Ora 13,00 – Moment aniversar Nicolae M. Nica 95 de ani: mesaje de felicitare, urări, tortul aniversar etc. - Ora 14,00 – Plecarea spre Slatina. IMPORTANT! Rugăm reprezentanţii presei locale, regionale sau naţionale să îşi rezerve locuri în microbuz la telefon 0742065379, persoană de contact Ciurea Valeru până luni 6 februarie 2012 ora 10,00. CJCPCTC OLT, Florian Dumitrescu MUZEUL JUDEŢEAN OLT, Laurenţiu Guţică Florescu Un dac liber coborât în viaţa noastră de pe Columnă: Nicolae M. Nica la 95 de ani Grea misiune să scrii despre meşterul Nicolae M. Nica atunci când trebuie să prefaţezi o carte ce îl are ca autor... Cu atât mai dificilă este alegerea unui titlu care să sintetizeze dimensiunea acestui român autentic. Alegem până la urmă sintagma unui dac liber coborât în viaţa noastră de pe Columnă, motivat fiind de ceea ce îmi scria la 22 iunie 2009: „Vin cu o propunere, şi vă rog să mă ajutaţi. Vreau să facem la Chilia o revistă pe care să o numim Dacii Liberi, în care vom publica tot ce aparţine de muzeu, şi cât mai patriotic...” A fost voia Domnului ca dintr-un neam de daci liberi să se nască la 7 februarie 1917 în Chilia din Făgeţelu Oltului, Nicolae Nica, într-o familie de ţărani harnici, părinţii săi Marin şi Floarea oferindu-i ca repere în viaţă cinstea, omenia şi cultul muncii. „Tatăl meu, tot aşa, două clase primare a avut, că nu se învăţa înainte. Era cizmar şi dogar şi rotar şi tot... Mama n-a ştiut deloc carte. El c-o bardă la brâu când ajungea s-apuca şi-şi făcea ce-i trebuia pentru plug, pentru căruţă... Asta e bună pentru cutare, asta e bună pentru cutare... De aicea s-a născut pe urmă ideea ca tata să nu mă dea la meserie pe mine, că i-a dat pe ăilalţi. A dat pe cel mare rotar, pe al doilea fierar, pe al treilea cântăreţ la biserică. Eu sunt al patrulea. Mai avea după mine o soră, care, tot aşa, a dat-o la croitorie la Piteşti şi un frate pe care l-a dat la un cofetar. L-a dat întâi la cojocărie şi a fugit, că era mizerie. Înainte la meşteri nu era ca acuma... (...) Tata a zis că pe mine nu mă mai dă la meserie. Eu eram bun la gospodărie, la sapă, la casă, la toate şi la munca de atelier, că fraţii mei aveau atelier acasă acolo şi eu dădeam fuga acasă la ei, ca să-i ajut să mă alipesc de ei şi mă atrăgea... Dar tata nu mă lăsa şi-atunci am fugit de acasă la Brăila ...” Copil fiind a auzit pentru prima dată cântecul neasemuit al ciocârliei, înălţându-se spre infinit, în pădurile Ciorâcăi şi în lunca Vezii. A lăcrimat ascultând întâmplări povestite de înţelepţii satului său natal şi a făgăduit să îndeplinească în existenţa sa testamentele străbunilor săi. Întărit de atingerea aspră a vremurilor şi-a dorit să nu lase scânteia din vatra părintescă să se stingă şi a primit harul dumnezeiesc al înveşnicirii ca „cioplitor de gânduri” în lemn şi os. Destinul l-a avut mereu în cumpănă însă niciodată nu s-a trădat pe sine. A fost încorporat pentru efectuarea stagiului militar în martie 1939. Calvarul războiului celui de al doilea război mondial a determinat mobilizarea sa pentru luptă la 29 iunie 1940. A participat direct la Campania din Est având gradul militar de sergent. A lăcrimat de emoţie la trecerea Prutului şi eliberarea Basarabiei. La 24 noiembrie 1943, cu ocazia luptelor de la Melitopol a fost declarat dispărut de război. Realitatea amară a fost că a căzut prizonier şi a trebuit să lupte pentru viaţă şi demnitate umană în iadul lagărelor ruseşti. Despre această Golgotă personală, Nicolae M. Nica, mi-a scris atunci când îl felicitam la aniversarea a 86 de ani, în următorii termeni: „Vă fac contestaţie! Din cei 86 să scoateţi 5 ani de prizonier, adică 1943-1948. Apoi mai scoateţi 3 ani de război, 1941-1943, şi rămâne 76. Trec de la mine 2 ani de armată şi alţi ani premilitara (1936-1939). Ce ziceţi îmi acordaţi contestaţia?! Ne jucăm cu anii. Doresc ca nimeni să nu mai petreacă aşa timpuri cum le-am petrecut eu şi mulţi din generaţia mea.” La 25 mai 1948 a fost eliberat din prizonierat şi a revenit în ţară. Între 1959-1962 a urmat cursurile Şcolii Populare de Artă din Piteşti, specializarea sculptură. După 1965 s-a dedicat activităţii de cercetare şi colecţionare a unor vestigii istorice din satul natal, fiind cel care a înfiinţat la 1 iunie 1979 Muzeul Sătesc din Chilia, contribuind în mod direct la salvarea patrimoniului istoric şi etnografic din nordul judeţului Olt. Sfinxul de la Chilia mărturisea cândva cu emoţie: „De tânăr am vrut să fac în satul meu muzeu. Mi-am dat seama cât de important este ca lucrurile să se păstreze ca martori tăcuţi ai vremurilor. Eu am citit mult ca să-mi dau seama de când datează localitatea noastră, iar prin probele pe care le-am descoperit şi care se afla aici, în muzeu (cinci topoare de piatră cu orificiu, silexuri, pumnale, cruci de morminte) şi prin alte dovezi ştiinţifice, pot dovedi că localitatea noastră este mai veche decât o atestă documentele. Când am venit aici, în ’48, m-au primit ca pe un comunist; au vrut să-mi dea servicii pe care eu nu am putut să le accept: fie să iau declaraţiile de la oamenii de prin sat, fie să spun care sunt cei care vorbesc împotriva colectivizării. După ce le-am spus că nu pot să fac aşa ceva, am zis ca vreau să fac un muzeu, la care mi-au răspuns în batjocură: «Măi prăpăditule, te-ai născut tu să faci muzeu?». Apoi, tot în 1948, am hotărât plecarea de aici. Am luat două zăvelci ale mamei, o ladă de zestre, o masă rotundă dintr-un lemn şi ceva mărunţişuri. Cu ele am umblat din toamna lui ’48 în Piteşti, apoi la Ştefăneşti, iar în 1979 am revenit la Chilia şi am deschis o expoziţie cu tot felul de lucruri. În perioada amintită până la întoarcerea mea aici am făcut şcoala populară de artă pentru a-mi îmbogăţi cunoştinţele despre artă, am studiat tratate de istorie pentru a şti mai multe despre Chilia şi m-am gândit să fac totuşi muzeul aici, nu la Goleşti, unde am fost chemat să-l fac, pentru că la Goleşti erau Brătienii, fraţii Goleşti, Liviu Rebreanu, iar eu am zis că nu puteam fi pe lângă ei…” În perioada 1994-2003 şi-a desfăşurat activitatea în cadrul Muzeului Judeţean Olt, îndeplinind funcţia de custode al filialei de la Chilia-Făgeţelu. A participat de-a lungul timpului la numeroase manifestări cultural-artistice (expoziţii personale, de grup, simpozioane, colocvii, târguri ale meşterilor populari) judeţene, naţionale şi internaţionale, de fiecare dată reprezentând cu onoare judeţul Olt. Premiile obţinute, originalitatea şi valoarea creaţiei sale artistice au determinat alegerea sa ca membru de onoare al Academiei de Arte Tradiţionale „ASTRA” din Sibiu. Pasiunea pentru desluşirea tainelor meşteşugului lemnului l-au situat întotdeauna în atenţia mass-mediei, numeroase documentare de televiziune imortalizând pentru posteritate existenţa sa ca personalitate inconfundabilă a meleagurilor oltene. Este fondatorul Fundaţiei Culturale „Nicolae M. Nica”, organism ce s-a preocupat de înfiinţarea unei biblioteci şcolare şi organizarea unor cursuri de arte şi meserii (sculptură în lemn, ţesut-cusut) pentru tineri, în comuna Făgeţelu, judeţul Olt. Am avut privilegiul de a mă întâlni şi a vorbi cu mulţi dintre „robii frumosului”, cum inspirat i-a numit cineva pe marii noştri creatori populari. Nicolae M. Nica are în sufletul meu un loc aparte. Dacă mi-ar cere cineva să definesc într-o frază personalitatea sa, aş afirma cu toată convingerea că nu am mai cunoscut un om care respiră cu atâta energie aerul pur al nemuririi, care cu un altruism împins la extreme, în tot ce face, vrea să pună sub pază cerească, povestea satului în care s-a născut. Cine doreşte să păşească pragul muzeului din comuna Făgeţelu rămâne cu amintiri pe care timpul nu le poate estompa uşor. Având conştiinţa posterităţii, împărtăşind filosofia pământului şi avându-l deasupra frunţii sale pe Dumnezeu, Nenea Nica, cum îi place să îi spună copiii satului natal, aşteaptă clipa în care să vă deschidă uşa Muzeului Satului din comuna Făgeţelu. Mai lucid decât oricând, sfidând prin creaţia sa abisul non-identităţii, meşterul ştie că rădăcinile puternice asigură trăinicia pomului vieţii. El ciopleşte în lemn metafore dorind să ne reamintească taina unuia dintre cele mai semnificative mituri ale neamului românesc, cel al „tinereţii fără bătrâneţe şi al vieţii fără de moarte”. Cu sufletul în mâinile-i măiastre, făcându-ne părtaşi la unul dintre cele mai frumoase testamente pe care mi-a fost dat să le percep, prin ceea ce creează Nicolae M. Nica ne vorbeşte - adunând laolaltă omul, filosoful popular, cuvântul, pământul - de armonia şi inestimabila valoare eposului satului de odinioară, de binecuvântatul simţ al frumuseţii poporului nostru. Dacă ne gândim că primul obiect pe care l-a făurit meşterul nostru drag, „un butoiaş”, pe care l-a lucrat înainte să plece la război, dar pe care ulterior l-a adus în muzeul inimii sale, putem afirma că o mâna divină a aşezat lucrurile în matca firească. Astăzi, când timpul i-a aşternut pe tâmple albul imaculat al portului românesc pe care îl poartă cu mândrie, când mâinile-i de aur iscodesc cu ritmicitatea ceasornicului carnea lemnului sau a fragmentelor de os se cuvine să-i mulţumim mai mult ca oricând pentru că ne învaţă copiii ceea ce însemnă perenitatea valorii. Una dintre lucrările sale intitulată „Lecţia vieţii” are în opinia sa următorul mesaj: „Părintele şi învăţătorul spun copilului că viaţa omului e ca o scară, pe care trebuie să o urce, cât mai sus. Treptele sunt mai grele, dar când cobori, drumul este mai lin şi ajungi uşor la pâine. Dacă nu înveţi toată viaţa ta, urci greu şi greu vei ajunge la pâine”. Mă simt onorat să reproduc o scrisoare pe care mi-a trimis-o la 10 mai 2009, document edificator asupra universului spiritual al artistului şi românului Nicolae M. Nica: „Mă simt dator să Vă scriu datorită discuţiilor despre frumoasa călătorie pe care aţi făcut-o în Apus. Faptul că mi-aţi spus că în parcursul drumului erau foarte multe lucrări de Artă. Eu ştiu acest lucru de foarte mult timp dar nu am calitatea de a spune. Dovadă vă dau activitatea mea de zeci de ani în care am pus peste 15 (cincisprezece) lucrări pe raza localităţii Chilia-Făgeţelu la privirea trecătorilor care le admiră mult şi le fotografiază. Dar nimeni nu mi-a spus că e bine sau e rău şi nimeni nu mi-a dat o cană cu apă. Nu voi cere niciodată nimic de la nimeni, pentru mine dar măcar să mai fi venit cineva cu o idee alături. Tot aşa asemănătoare cu o lucrare care educă fără cuvinte de laudă. Deci avem şi noi. Eu am la Chilia ce Dumneavoastră aţi văzut la Budapesta (şi poate mai de...

Galaţi: evocarea cu tema Arc peste timp: Unirea Principatelor Române

Muzeul "Casa Cuza Vodă" - Galați Str. Al. I. Cuza nr. 80, Galați, Galați

  Muzeul de Istorie Galaţi vă invită marţi, 22 ianuarie 2013, ora 13 00să luaţi parte la evocarea cu tema Arc peste timp: Unirea Principatelor Române . În cadrul evenimentului vor fi susţinute expunerile ştiinţifice: Unirea Principatelor Române între Orient şi Occident (muzeograf Elena-Ingrid Bahamat) şi Personalităţile Unirii din 1859 (muzeograf Maria Magdalena Tuluş). La acţiune participă profesori şi elevi de la Liceul Teoretic „Sfânta Maria” şi de la Şcoala Gimnazială Nr. 16 din Galaţi. Manifestarea culturală va avea loc la Muzeul „Casa Cuza Vodă”, str. Al. I. Cuza, nr. 80, Galaţi. Biroul Relaţii publice Gheorghe Nicoleta Muzeul de Istorie Galaţi Str. Domneasca, nr. 25, Galaţi Telefon: (40)236/414228 E-mail: muzeuistoriegalati@yahoo.com, muzeografi.migl@gmail.com Site: http://migl.ro/ ; http://www.facebook.com/muzeuldeistorie.galati

Iași: sărbătorirea a 140 de ani de la naşterea academicianului ieșean Petru Bogdan

Muzeul Memorial "Poni - Cernătescu" Str. Mihail Kogălniceanu nr. 7 B, Iași, Iași

  Muzeul ”Poni-Cernătescu” din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași vă invită la manifestările prilejuite de sărbătorirea a 140 de ani de la naşterea academicianului ieșean Petru Bogdan. Evenimentul va avea loc miercuri, 30 ianuarie 2013, ora 12.00, la Muzeul ”Poni-Cernătescu”, pe str. Mihail Kogălniceanu Nr. 7B, și va include următoarele momente: -    ora 12.00: Vernisajul expoziției Petru Bogdan.Evocări, organizate de Direcţia Judeţeană Iaşi a Arhivelor Naţionale și Muzeul ”Poni-Cernătescu”; - ora 13.00: Concurs cu tema: Chimistul Petru Bogdan. Viața și opera. Participă elevi din clasele a X-a îndrumaţi de prof. Viorica Ciobanu de la Colegiul Economic Administrativ Iași. Personalitatea renumitului om de știință va fi evocată de prof.univ.dr.ing. Savel Ifrim, prof.dr. Florin Cântic, prof.univ.dr. Ion Sandu. Vă așteptăm la acest eveniment!   Director General, Dr. Lăcrămioara Stratulat Şef Birou Relaţii Publice, Dr. Coralia Costaş

Galaţi: proiectul cultural „Muzeul şi şcoala. Ora de istorie la muzeu”

Muzeul de Istorie "Paul Păltănea" Galați str. Al. I. Cuza, nr. 80, Galați, Galați

SĂ NU UITĂM ISTORIA ŞI EROII EI!   Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” Galaţi derulează în acest an, în cadrul programului educaţional,  proiectul cultural „Muzeul şi şcoala. Ora de istorie la muzeu”, proiect care vizează completarea programei şcolare prin organizarea de evocări, lecţii de istorie, expuneri ştiinţifice, mese rotunde la muzeu. În cadrul acestui proiect, Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” Galaţi organizează joi, 9 mai 2013, ora 10.00, evocarea dedicată proclamării Independenţei de Stat a României sub genericul: SĂ NU UITĂM ISTORIA ŞI EROII EI!   Cu acest prilej, profesori şi elevi de la Şcoala Gimnazială Nr. 5, Şcoala Gimnazială Nr. 16, Şcoala Gimnazială Nr. 22, Şcoala Gimnazială Nr. 28, Şcoala Gimnazială Nr. 42 şi Liceul Teoretic „Sf. Maria” din Galaţi vor aduce în atenţia auditorului, eroi care au luptat şi au contribuit la câştigarea Independenţei de Stat a României, proclamată la 9 mai 1877, deschizând astfel drumul spre recunoaşterea internaţională a dreptului naţiunii române de a-şi decide singură soarta. Evenimentul va avea loc la Muzeul Casa „Cuza Vodă”, str. Al. I. Cuza, nr. 80, Galaţi. Biroul Relaţii publice Nicoleta Gheorghe Muzeul de Istorie "Paul Păltănea" Galaţi Str. Domneasca, nr. 25, Galaţi Telefon: (40)236/414228 E-mail: muzeuistoriegalati@yahoo.com, muzeografi.migl@gmail.com Site: http://www.migl.ro/index.html;  http://www.facebook.com/muzeuldeistorie.galati

Călărași: Personalitatea lunii februarie 2018 la Muzeul Dunării de Jos: MARIA CUTZARIDA-CRĂTUNESCU Prima femeie medic din România

Muzeul Dunării de Jos - Călărași Str. Progresului nr. 4, Călărași, Călărași

Personalitatea lunii februarie 2018 la Muzeul Dunării de Jos: MARIA CUTZARIDA-CRĂTUNESCU Prima femeie medic din România           Muzeul Dunării de Jos, instituție de cultură aflată în subordinea Consiliului Județean Călărași, iniţiază în cadrul Programului Centenar, proiectul cultural “Mari personalităţi călărăşene”. Astfel, începând cu luna februarie, la Sediul din str. Progresului 4, veţi putea afla informaţii despre biografia şi activitatea unora dintre cele mai importante personalităţi ale României, care s-au născut sau şi-au desfăşurat activitatea în Judeţul Călăraşi. Prima femeie medic din România s-a născut la 1 februarie 1857 în Călăraşi și a încetat din viață la 16 noiembrie 1919, la Bucureşti. A urmat clasele primare în localitatea natală, studiile secundare la Bucureşti, după care Liceul la Zürich, unde susţine bacalaureatul. După absolvirea liceului intră la Facultatea de Medicină din Zürich. În 1879 s-a transferat în Franța unde şi-a continuat studiile la Facultatea de Medicină a Universităţii din Montpellier, în calitate de bursieră a statului român. Este prima femeie din ţară care a beneficiat de o bursă peste hotare. În anul 1884 îşi ia doctoratul în medicină la Paris cu teza: ”Despre hidroreea şi valoarea ei semiologică cancerul corpului uterin”. Cu această înaltă calificare a fost printre cele dintâi femei din lume care a obținut titlul de doctor în medicină. Pentru a obţine liberă practică în ţară, şi-a echivalat diploma din Franţa trecând examenul cu cel mai mare calificativ, ”magna cum laude”. În vara anului 1884 este numită medic primar al consultaţiilor gratuite de la Spitalul Filantropia din Bucureşti; în activitatea sa de medic s-a distins şi prin opere sociale înrudite cu medicina înfiinţând primele leagăne de copii de la noi: ”Leagănul”, ”Societatea Maternă” (1897). A participat la congrese internaţionale medicale sau feministe: Paris (1900), Bruxelles (1907), Copenhaga (1910). În timpul primului război mondial a fost mobilizată ca medic primar la Institutul şi internatul Evanghelic (Spitalul Militar temporar nr. 134). Soţul Mariei Crătunescu, inginer constructor şi antreprenor, a condus lucrările de construcţie a Cazărmii Infanteriei din Călăraşi. Bibliografie selectivă: Personalităţi ale ştiinţei. Mic dicţionar, Bucureşti, Editura ştiinţifică şi Enciclopedică, 1977, p. 78; Mic dicţionar enciclopedic, Ediţia a 3-a, Bucureşti, Editura ştiinţifică şi Enciclopedică, 1986, p. 481; Mitulescu, Constantin, Valori călărăşene, Maria Cutzarida Crătunescu, în: Evenimentul de Călăraşi, Nr. 100, 2007, p. 11.   Biroul de presă Muzeul Dunarii de Jos Calarasi  tel:040242313161 fax 0242311974 e-mail: coslogeni@yahoo.com www.mdjcalarasi.ro foto: adevarul.ro

București: evenimentul „Un ungher de afecțiune”, o evocare Amita Bhose

Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR) - București Calea Griviței nr. 64-66, București, București

Muzeul Național al Literaturii Române și Editura Cununi de stele vă invită la evenimentul „Un ungher de afecțiune”, o evocare Amita Bhose, reputată scriitoare, traducătoare şi profesoară, mesager al schimbului de valori culturale între România şi India. Participă Carmen Mușat Coman, director al Editurii Cununi de stele, foști studenți ai Amitei Bhose, prieteni, colaboratori, admiratori. La finalul evocării va avea loc o reprezentaţie de dans clasic indian oferită de Centrul de Artă Euterpe, coregrafia fiind semnată Carmen Coţovanu Pesantez. Gândea, vorbea şi chiar visa în română. Venită pentru prima oară în România în 1959, Amita Bhose s-a îndrăgostit de această ţară care avea să-i devină al doilea cămin. S-a născut la Calcutta, la 9 februarie 1933 (în același an cu Nichita Stănescu), într-o familie cu bogată activitate culturală. La 20 de ani absolvă facultatea de chimie, fizică şi matematică, iar în 1965 facultatea de bengali-engleză a Universităţii din Calcutta. Anul 1969 va fi anul publicării poeziilor lui Eminescu în India, prima traducere a poetului în India şi a doua în Asia. Caragiale, Sadoveanu, Mihail Sebastian, Marin Sorescu au putut fi cunoscuţi în ţara lui Tagore graţie iubirii Amitei Bhose pentru literatura română. Peste ani, avea să publice primul Dicţionar bengali-român - cele 850 pagini ale dicţionarului au fost scrise de mână, cu ajutorul câtorva studenţi - şi primul Manual de limba bengali. Din 1972 s-a stabilit în România, după moartea tatălui său: „M-am întors în România ca să caut un ungher de afecţiune în mijlocul poporului român”. „În lunga, foarte lunga mea carieră universitară, întâlnirea cu mult regretata Amita Bhose a constituit un moment cu totul singular” – avea să noteze Zoe Dumitrescu Buşulenga în prefaţa cărţii Eminescu, apărută postum. „Începând de la prezenţa ei uşor exotică, de la silueta graţioasă şi mişcările delicate, dar sigure, până la ochii vii, pătrunzători, şi glasul cu modulaţii muzicale întrerupte din când în când de un hohot de râs care avea şi o imperceptibilă ironie, Amita sugera de la început o personalitate puternică, în ciuda fragilităţii ei.” Amita Bhose avea o rară distincţie, cucerea prin prezenţă şi erudiţie. Cursurile sale de cultură şi civilizaţie indiană, deşi aveau statut facultativ, se ţineau cu sălile pline. În inima sa, Amita Bhose l-a aşezat pe Eminescu alături de Tagore. În „Eminescu şi India”, Amita Bhose afirma: „Mihai Eminescu e singurul poet european care a făcut India nemuritoare în ţara sa”. Fiindcă timp de 30 de ani a slujit cultura română în calitate de traducător din şi în limba română, publicist, cercetător şi pedagog, se poate spune despre Amita Bhose că este singurul scriitor indian care l-a făcut nemuritor pe Eminescu în ţara sa. Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile. Vă așteptăm cu drag!

Vălenii de Munte, jud. Prahova: Simpozionul „Miron Radu Paraschivescu – Inedit”

Muzeul Memorial "Nicolae Iorga” Vălenii de Munte - Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova George Enescu nr. 1, Vãlenii de Munte, Prahova

Centrul Cultural Vălenii de Munte şi Muzeul Memorial ”Nicolae Iorga” Vălenii de Munte, secţie a Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova, organizează luni, 19 februarie 2018, începând cu ora 11.00, Simpozionul „Miron Radu Paraschivescu – Inedit”. Evenimentul, moderat de doamnele Florina Ene - manager al Centrului Cultural Vălenii de Munte și Claudia Giannotti - șef secție Muzeul Memorial ”Nicolae Iorga” Vălenii de Munte, se va desfăşura la Centrul Cultural Vălenii de Munte, strada Berevoiești nr. 9. Cu această ocazie va avea loc vernisajul expoziției permanente „Miron Radu Paraschivescu – Omul și Opera”, găzduită în incinta Bibliotecii Orășenești care poartă numele poetului, unde publicul va putea vedea fotografii, obiecte personale, volume de opere care au aparținut scriitorului. La această manifestare culturală vor susține alocațiuni: prof. Petruța Stan, prof. Emil Mușat, prof. Ion Bocioacă, prof. Maria Visoschi și prof. Camelia Neagu. În cadru evenimentului elevi ai Școlii Gimnaziale Speciale Vălenii de Munte, coordonați de prof. Monica Ene vor susține un moment artistic.

Călărași: Personalitatea lunii martie 2018 la Muzeul Dunării de Jos: VASILE CULICĂ

Muzeul Dunării de Jos - Călărași Str. Progresului nr. 4, Călărași, Călărași

Personalitatea lunii martie 2018 la Muzeul Dunării de Jos: VASILE CULICĂ Muzeul Dunării de Jos, instituție de cultură aflată în subordinea Consiliului Județean Călărași, prezintă publicului, în cadrul proiectului “Mari personalităţi călărăşene”, parte a Programului “Centenarul Marii Uniri”, miniexpoziţia "Personalitatea lunii martie - Vasile Culică" Cei interesaţi pot consulta pe tot parcursul lunii martie, bibliografia, articole de presă, interviuri, prelegeri la radio şi manuscrisele juristului, poetului, arheologului şi istoricului Vasile Culică, la sediul muzeului din str. Progresului, 4.   Vasile Culică s-a născut în Călăraşi la 26 aprilie 1916. Şcoala primară a făcut-o în oraşul său natal, iar cursurile liceale la Călăraşi, Galaţi şi Odorhei. Apoi s-a înscris la Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti. După obţinerea licenţei a revenit în urbea de pe malul Borcei, punându-se în slujba jurisprudenţei ca avocat, magistrat sau jurisconsult. Încă de pe băncile liceului, atras de farmecul poeziei, Vasile Culică a compus versuri, pe care le-a publicat în revistele Pământul, Năzuinţa (Călăraşi), Festival (Silistra) etc. Activitatea sa literară nu s-a rezumat numai la creaţiile din timpul tinereţii. În vremurile mai apropiate de noi el a continuat să publice poezii, schiţe, reportaje din Arcadia, Tribuna Ialomiţei, Civica. Dragostea sa pentru poezie s-a împletit armonios cu pasiunea pentru tot ceea ce constituia mărturie a trecutului regiunii în care se născuse. Tocmai această pasiune l-a determinat pe Vasile Culică să depună o neîntreruptă activitate în cercetarea arheologică a ţinuturilor ialomiţene şi, în special, a zonei scăldate de apele Istrului. A umblat zile în şir investigând, metru cu metru, câmpia Dunării şi dealurile dobrogene de lângă malul fluviului. Drept urmare, a descoperit aşezări şi necropole din diferite vremuri, a adunat din brazda răsturnată de fierul plugului sau din malurile prăbuşite în apele Danubiului sute şi mii de obiecte arheologice; monede, sigilii, piese ceramice, unelte, obiecte de podoabă. Toate aceste vestigii se regăsesc astăzi în vitrinele muzeelor din Călăraşi  şi Constanţa, donate de el pe parcursul vieţii. Multe dintre descoperirile sale au făcut obiectul unor note, comunicări, articole, studii, publicate în revistele de specialitate din ţară (SCIVA, Dacia, SCN, Pontica, Ialomiţa, Istros, BNST, BOR) sau chiar din străinătate (Izvestija- Sofia). Studiile lui Vasile Culică excelau prin noutatea documentului înfăţişat, seriozitatea prezentării şi a acurateţii concluziilor. O parte a lucrărilor sale va rămâne operă de referinţă în literatura de specialitatea din ţară şi de peste graniţă; şi aici avem în vedere, în primul rând, studiile despre monedele din sec. V sau despre plumburile comerciale adunate chiar de el din ruinele cetăţii Sucidava (Dobrogea). Meşteşugar desăvârşit în arta scrisului, contribuţiile sale ştiinţifice te cuceresc prin limpezimea frazei şi ritmului expunerii. Vasile Culică poate fi socotit co-ctitor al Muzeului de Istorie din Călăraşi. Într-adevăr, încă din clipa în care s-a luat hotărârea înfiinţării acelui locaş de cultură el a înţeles să-l ajute, în chipul cel mai direct şi eficace, pe Niţă Anghelescu, directorul noii instituţii, fie adunând sau donând documente arheologice, fie muncind la catalogarea şi ordonarea lor. S-a stins din viaţă la 9 mai 1980.  Prin dispariţia sa, Călăraşiul a pierdut un mare jurist, om de litere, istoric şi arheolog.     

București: Agatha Bacovia evocare – Casa Memorială „George și Agatha Bacovia”

Casa Memorială "George și Agatha Bacovia" - Muzeul Național al Literaturii Române Str. George Bacovia nr. 63, București, București

Muzeul Național al Literaturii Române și Casa Memorială „George și Agatha Bacovia” vă invită sâmbătă, 17 martie 2018, ora 16.00, la evenimentul anual prin care evocăm amintirea și personalitatea Agathei Bacovia (1895-1981), desfășurat la Casa memorială „George și Agatha Bacovia” (Str. George Bacovia 63). Anul acesta ni s-au alăturat patru figuri feminine cu un rol important în societatea românească, fiecare în domeniul în care activează: Simona Popescu (scriitoare), Oana Băluță (profesoară de jurnalism și studii de gen), Lea Rasovszky (artist vizual), Mihaela Cîrjan (juristă), care vor răspunde la întrebarea „Tu ce ai vrut să te faci când erai mică?” Întâlnirea este dedicată copiilor cu vârste cuprinse între 8 și 14 ani, precum și părinților care îi vor însoți, iar discuția va fi urmată de un atelier coordonat de Lea Rasovszky în care copiii vor ilustra prin diferite tehnici plastice ce își doresc să se facă atunci când vor deveni mari. Vom marca împreună împlinirea a 123 de ani de la nașterea Agathei Bacovia, printr-o prezentare introductivă care va readuce personalitatea Agathei Bacovia în atenția publicului nostru, realizată de muzeograful casei memoriale, Lelia Spirescu, în cadrul unui proiect pilot, dedicat femeilor care  le-au fost alături scriitorilor Tudor Arghezi, George Bacovia, Ion Minulescu și Liviu Rebreanu. Evenimentul face parte dintr-un program educativ amplu, Educație muzeală la casele memoriale, prin care Muzeul Național al Literaturii Române, prin intermediul caselor memoriale, își propune, pe de o parte, diversificarea activităților de promovare a patrimoniului muzeal deținut, iar pe de altă parte, încurajarea, prin implicarea sa activă, la modernizarea metodelor de predare a literaturii și artelor în instituțiile școlare din București printr-un discurs interdisciplinar. Programul urmează a fi derulat și implementat pe parcursul anului școlar în curs, iar în această fază invităm reprezentanți ai școlilor din București, profesori și elevi deopotrivă, să ni se alăture în vederea lansării proiectului pilot. Parteneri media: Radio România Cultural, RFI, TV City, Observator Cultural, Cultura, Contemporanul, AgenţiadeCarte.ro, publicația on-line IQool. Agatha VASILIU-BACOVIA (8 martie 1895, Mizil – 12 octombrie 1981, București), născută Grigorescu, a fost soția poetului George Bacovia. A studiat Literele și Filosofia la Universitatea din București, a fost profesor secundar de literatură română la un liceu. A început să publice în 1918, în revista Scena, primele sale poeme sau opere în proză. Are marele merit de a fi avut grijă de poetul George Bacovia, zbătându-se ca opera acestuia să fie valorificată pe deplin.Volume publicate:  Armonii crepusculare (1923), Muguri cenușii (1926), Pe culmi de gând (1934), Terase albe (1934), Bacovia. Viața poetului (1962), Lumina (1965), Poezie și proză (1967), Cu tine noaptea (1969), Versuri (1970), Efluvii (1977), Șoaptele iubirii (1979), Poezie sau destin. George Bacovia. Ultimii săi ani (1981).

Iași: Muzeul Național al Literaturii Române Iași aniversează anul acesta Centenarul Bojdeucii, 100 de ani de la atestarea muzeală a Bojdeucii „Ion Creangă” – primul muzeu literar din România

Muzeul „Ion Creangă” (Bojdeuca) Iași Strada Simion Bărnuțiu, nr. 4, Iași, Iași

Muzeul Național al Literaturii Române Iași aniversează anul acesta Centenarul Bojdeucii, 100 de ani de la atestarea muzeală a Bojdeucii „Ion Creangă” – primul muzeu literar din România. În perioada 13-15 aprilie 2018, în cadrul Zilelor Bojdeucii, vor avea loc mai multe evenimente care vor marca acest moment din istoria muzeului. Programul Zilelor Bojdeucii de la Muzeul „Ion Creangă” arată astfel: Vineri – 13 aprilie 2018 Ora 12:00 – Recital din opera lui Ion Creangă – actorul Petru Ciubotaru Ora 12:15 – Vernisajul expoziției „Cărțile copilăriei (1918-2018)”, organizată în parteneriat cu Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” Iași, Biblioteca Județeană „Gh. Asachi” Iași și Asociația „Patrimoniu pentru comunitate” Iași Ora 12:35 – Vernisajul expoziției „Amintirile copilăriei: păpuși și personaje”, organizată în parteneriat cu Teatrul pentru copii și tineret „Luceafărul” Iași Ora 12:40 – Prezentarea proiectului „Bojdeuca în imaginarul artiștilor ieșeni” Ora 12:45 – Teatru: Catiheții de la Humulești (Școala Gimnazială „Dimitrie A. Sturdza” Iași) Ora 13:20 – Teatru: Harap Alb (Trupa „Înșiră-te mărgărite”)   Sâmbătă – 14 aprilie 2018 Ora 10:30 – Recital din opera lui Ion Creangă – actorul Dionisie Vitcu Ora 10:45 – Teatru: Punguța cu doi bani (Liceul Teoretic „Miron Costin” Pașcani) Ora 11:00 – Spectacol „Joaca de-a…” (Trupa de Teatru Senzorial Labirint Introspect) Ora 15:00 – Lansarea volumului „Poveștile de la Bojdeucă” (ediție jubiliară). Premierea câștigătorilor Concursului Naţional „Ion Creangă” de creaţie literară – Poveşti, ediția a XXVI-a   Duminică – 15 aprilie 2018 Ora 13:00 – Alocuțiunile invitaților Ora 13:40 – Decernarea titlului de „Societar al Bojdeucii” Ora 14:00 – Lansarea proiectului „Capsula timpului” Ora 15:00 – Teatru: Prostia omenească (Palatul Copiilor Iași) Ora 15:20 – Recital din opera lui Ion Creangă (Biblioteca Publică Orășenească „Tamara Isac” Criuleni, Republica Moldova) Ora 15:40 – Spectacol susținut de formații ale Palatului Copiilor Iași.   Inițiativa înființării Muzeului „Ion Creangă” a aparținut Comitetului „Ion Creangă”, format din iubitori ai scrierilor lui Ion Creangă, prieteni și foști elevi care, în data de 15 aprilie 1918, au declarat deschisă publicului „Bojdeuca de căsuță” în înfățișarea sa din 1872 – 1889, perioadă în care a locuit Creangă aici, după răspopire, când a fost nevoit să părăsească locuința din incinta Mănăstirii Golia. Din anul 1990, Bojdeuca lui Ion Creangă este în administrarea Muzeului Național al Literaturii Române Iași, iar în interiorul său se află organizată o expoziție care conține piese originale, cum ar fi: un portret în ulei executat de V. Mușnețeanu în anul 1889, cu trei luni înainte de moartea lui Ion Creangă, nisiparnița, tocul și călimara folosite în ultimii ani de viață, lampa cu opt focuri, precum și alte obiecte de gospodărie specifice casei românești din secolul al XIX-lea. Bojdeuca lui Ion Creangă este cel mai vizitat obiectiv al MNLR Iași, între 40.000 și 50.000 de vizitatori trecându-i anual pragul. Programul dedicat Centenarului Bojdeucii este organizat de Muzeul Național al Literaturii Române Iași și Consiliul Județean Iași, în parteneriat cu Teatrul pentru copii și tineret „Luceafărul” Iași, Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” Iași, Biblioteca Judeţeană „Gh. Asachi” Iaşi și Palatul Copiilor Iași. „Zilele Bojdeucii” sunt susținute de Primăria Municipiului Iași, Compania Cotnari și Asociația „Patrimoniu pentru comunitate”.

București: rememorarea Scriind pentru aducere aminte dedicată Elisabetei Isanos (1941 – 2018)

Muzeul Național al Literaturii Române, (MNLR) - str. Nicolae Crețulescu 8 Nicolae Crețulescu 8, București, București

Muzeul Național al Literaturii Române și Asociația Culturală „Iulia Hasdeu” vă așteaptă vineri, 4 mai 2018, ora 17.00, la rememorarea Scriind pentru aducere aminte dedicată Elisabetei Isanos (1941 – 2018), la sediul MNLR din Str. Nicolae Crețulescu 8 (în spatele Bisericii Albe). Invitați să rostească un cuvânt sunt scriitorul Ștefan Dimitriu, editorul Vasile Poenaru și eseistul Mihai Ștefan. Elisabeta Isanos s-a născut la 8 iulie 1941 la Spitalul Brâncovenesc din Bucureşti, fiind fiica Magdei Isanos-Camilar și a lui Eusebiu Camilar. În anul următor, Magda Isanos s-a îmbolnăvit de inimă, în urma unui reumatism articular, iar Elisabeta a fost lăsată în grija bunicilor, medicii Mihai și Eliza Isanos. După moartea mamei, a crescut în casa bunicilor, în atmosfera postumității materne. În anul 1944 Magda Isanos, se stinge din viață, la numai 28 de ani. Opera ei poetică, desăvârșită în ciuda scurtului răstimp, le lăsase celor apropiați, și nu numai lor, impresia unei opere neîncheiate, care, cu anii, s-ar fi putut rotunji. Crescută în această atmosferă și cu naivitatea vârstei, fiica s-a decis să-și adauge la numele civil, al tatălui său, pe acela al mamei, semnând la debutul revuistic, în revista „Iașul literar” din 1964, Elisabeta Isanos-Camilar, pseudonim la care a renunțat după scurt timp și a rămas la acela de Elisabeta Isanos, păstrat în amintirea mamei sale. A urmat cursurile Liceul de Fete nr. 16 din București, și pe cele superioare la Universitatea din București, Facultatea de filologie, secția limba și literatura franceză, cu specialitate secundară în limba și literatura română, obținând diploma în 1965. În același an, după o vizită făcută în luna mai, în Germania de Est, la Weimar, Eusebiu Camilar a murit la 27 august. Elisabeta Isanos a fost profesoară de limba franceză și română la liceul economic „Nicolae Krețulescu” din București, și nu a încetat în tot acest timp să scrie. Debutul editorial s-a produs în 1969, cu placheta de versuri Orașe nostalgice. „Remarcabilă poetă și prozatoare, având, paradoxal, neșansa de a fi fost unica fiică a unor cunoscuți scriitori, I. s-a impus târziu în peisajul literar contemporan. Deși numele său a fost alăturat de al câtorva dintre cele mai prestigioase poete (Ana Blandiana, Constanța Buzea, Ileana Mălăncioiu), deși pentru mulți comentatori proza semnată de ea a constituit o adevărată revelație, totuși faima părinților a frânat, în loc să faciliteze, valorizarea creației sale la adevărații parametri. În plus, o modestie ieșită din comun, o discreție rar întâlnită în breasla scriitoricească au făcut să se vorbească puțin (uneori chiar deloc) despre unele dintre cărțile sale,” scrie Dorina Grăsoiu în Dicționarul general al literaturii române despre Elisabeta Isanos. Intrarea este liberă.

Sighetu Marmației: evenimentul omagial „IN MEMORIAM” Deportarea evreilor maramureşeni – Mai, 1944

Casa Memorială "Ellie Wiesel" - Muzeul Culturii Evreiești din Maramureș Str. Tudor Vladimirescu nr. 1, Sighetu Marmației, Maramureș

Vă invită să luaţi parte la evenimentul omagial „IN MEMORIAM” Deportarea evreilor maramureşeni - Mai, 1944 Memoria evreilor maramureşeni, deportaţi la Auschwitz în mai 1944, va fi onorată în mod simbolic prin dezvelirea bustului celui care a fost ELIE WIESEL (1928-2016) Laureat al Premiului Nobel pentru Pace, 1986. Autor 10AN LADEA Programul cuprinde un tur al casei memoriale şi vernisarea expoziţiei temporare „Cărţi religioase evreieşti tipărite la Sighet”. donaţie Dr. Ascher Ben-Shmuel, Zurich, Elveţia Evenimentul va avea loc duminică 27 mai, 2018, ora 13:00, la Casa Memorială Elie Wiesel. Muzeul Culturii evreieşti din Maramureş, str. Tudor Vladimirescu nr. 1. Vă aşteptăm! Primar Horia Scubli Director Gheorghe Todinca

Arad: prezentarea “Personalități din România: Iulia Hașdeu” la Palatul Cultural

Complexul Muzeal Arad Piata Enescu 1, Arad, Arad

Interesul pentru sensul profund al vieții umane nu ține, uneori, cont de vârstă și nici de timpul pe care îl avem la dispoziție, de aceea te invităm să afli povestea de viață a Iuliei Hașdeu, o tânără cu un talent excepțional care a lăsat urme în istoria culturală a poporului nostru și care poate în continuare să ne inspire prin exemplul său. Prezentarea va alea loc duminică, 1 iulie, ora 11, la Palatul Cultural (intrarea dinspre Parcul Copiilor) și va fi urmată de un cerc de poezie cu selecții din opera Iuliei Hașdeu. Intrarea este liberă! Evenimentul este desfășurat în colaborare cu Complexul Muzeal Arad.

Araci, jud. Covasna: evenimentul cultural-literar „La umbra nucului bătrân” la Casa Memorială ’’Romulus Cioflec’’

Casa Memorială ’’Romulus Cioflec Str. Principală nr. 301, Araci, Vâlcele, Covasna

Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, în colaborare cu Despărţământul ASTRA Covasna-Harghita şi Liga cultural-creştină „Andrei Şaguna”, organizează evenimentul cultural-literar tradiţional „La umbra nucului bătrân”, în data de 10 iulie 2018, începând cu ora 14.00, la Casa Memorială ’’Romulus Cioflec’’, Araci, județul Covasna Cu această ocazie va fi lansat numărul 9 al revistei „CAIETELE DE LA ARACI”, publicație de literatură editată de Muzeul Național al Carpaţilor Răsăriteni, aflată în anul VI de apariție. Actualul număr este dedicat evenimentului național al Centenarului Marii Uniri, în mod special Unirii Basarabiei cu România. Menționăm că în perioada înfăptuirii Unirii Basarabiei cu România, anii 1917-1918, scriitorul Romulus Cioflec se afla la Chișinău, dovedind că este un bun prieten al românilor basarabeni și implicându-se în toate evenimentele, mai mici sau mai mari, petrecute în Chișinău în acea perioadă zbuciumată a istoriei. Colectivul de redacție al revistei a avut în vedere activitatea lui Romulus Cioflec în Basarabia, așa se explică prezența unor articole legate de acest măreț eveniment. Cităm din sumar: Mitropolitul Ioan al Banatului, Doamne, șterge lacrima de pe obrazul iubitei noastre Basarabia!; Restituiri: Romulus Cioflec, „Pe urmele Basarabiei” (fragment din capitolul Slujitori ai cauzei moldovenești); Nicolae Scurtu, Câteva știri despre Romulus Cioflec; Luminița Cornea, Romulus Cioflec și ziarul „Românul” din Arad; Ion Popescu Topolog, Gânduri la Marea Unire; Iurie Colesnic, Un eveniment de neuitat – prima serbare a Unirii Basarabiei. În cadrul evenimentului cultural-literar tradiţional „La umbra nucului bătrân” în data de 10 iulie 2018, vor fi derulate mai multe momente: Ora 14,00 – Sosirea invitaţilor la Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Sf. Gheorghe Ora 14,30 – Deplasarea la Casa memorială „Romulus Cioflec” din Araci, comuna Vâlcele, cu un microbuz pus la dispoziție celor interesați de către organizatori. Plecarea se va face din fața sediului central al Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni din Sfântu Gheorghe, str. Gábor Áron, nr.16. Ora 15,00 – Vizitarea Casei memoriale „Romulus Cioflec”, Araci Ora 15,30 – La umbra nucului bătrân, din curtea muzeului – Prezentarea invitaţilor; Ora 15.40 – Expunerea „Romulus Cioflec și Unirea Basarabiei cu România” (prezentare PowerPoint) Ora 15,50 – Prezentarea colecției revistei „Caietele de la Araci” în cei șase ani de apariție - Prezintă prof. dr. Luminiţa Cornea, redactor-șef Ora 16,00 – Lansarea revistei „Caietele de la Araci”, nr. 9, publicație editată de Muzeul Național al Carpaţilor Răsăriteni – prezintă prof. dr. Nicolae Scurtu, secretar de redacție Ora 16,15 – Cuvântul colaboratorilor prezenți la eveniment. Ora 16.40 - Dialog despre presa culturală – moderator: scriitorul Ion Popescu Topolog Ora 17,00 – Momente muzicale cu Alexandra Voiculescu, elevă, clasa a XI-a, Colegiul Național „Andrei Șaguna”, Brașov. Vor participa: istoricul literar prof. dr. Nicolae Scurtu, membru al Uniunii Scriitorilor, Filiala București; scriitorii Ion Popescu Topolog, Adrian Munteanu, Ionel Simota, Mihaela Malea Stroe, Adrian Lesenciuc, Luminița Cornea - membri ai Uniunii Scriitorilor, Filiala Braşov; colaboratori ai revistei „Caietele de la Araci”: Mihaela Aionesei (Târgu-Secuiesc), Maria Monica Stoica (Sf.Gheorghe), Cristina Vișan (Sf. Gheorghe), Marinela Brezeanu Ujvarosi (Sf. Gheorghe). Ne bucurăm că vor fi alături de organizatori membri ai familiei scriitorului Romulus Cioflec – fiicele Eleonora Popa și Gabriela Corodeanu (București), precum și membri ai familiei Episcopului Justinian Teculescu – Șerban Teculescu (Paris), Tudor Teculescu (București). Centenarul Marii Unirii a făcut să crească interesul pentru o pagină importantă din istoria românilor - unirea Basarabiei cu România. Scriitorul Romulus Cioflec (1882-1955), născut la Araci, cu studii începute la Brașov și continuate în Vechiul Regat (Câmpulung Muscel și București), se afla în Basarabia, chiar la Chișinău, în acea zbuciumată perioadă a anilor 1917-1918, când s-a pregătit și s-a înfăptuit Unirea. Legat prin fire nevăzute de marii intelectuali transilvăneni, care, de-a lungul istoriei, au fost luptători pentru limbă, credință, neam, tradiții, Romulus Cioflec se încadrează perfect în traseul acestora, în lupta pentru realizarea unității naționale, pentru realizarea unirii tuturor românilor. Romulus Cioflec, un ardelean în care vibra sufletul întru iubire față de românii basarabeni și de neamul românesc, poate fi considerat unul dintre făuritorii Unirii Basarabiei cu Țara. Fără a fi un nume de rezonanță, și-a adus contribuția la realizarea marelui eveniment prin implicarea sa, mai mult sau mai puțin directă, în toate evenimentele, mai mici sau mai mari, petrecute în Chișinău în perioada de pregătire a Unirii din anul 1917, apoi în anul de grație 1918 și, în continuare, ca profesor, până în 1926, când va părăsi Chișinăul. Romulus Cioflec, în perioada cea mai fierbinte a istoriei, a dovedit că este un bun prieten al românilor basarabeni. S-a simţit bine între ei, şi-a făcut prieteni, dar ceea ce este mai important a luptat pentru cauza lor, pe care o simţea şi a lui. Unirea Transilvaniei cu România a fost atunci un vis, la fel și Unirea Basarabiei cu România. Visul unor intelectuali! Un vis ce s-a realizat acum o sută de ani chiar de către acești remarcabili intelectuali, adevărați fii ai neamului românesc. Manifestarea este coordonată și moderată de către prof. dr. Luminiţa Cornea.

Cluj-Napoca: Aniversare Fotografica – Mircea Albu la 75 de ani

Muzeul de Artă Cluj-Napoca Piaţa Unirii nr. 30, Cluj-Napoca, Cluj

60 de ani de fotografie au adunat o colecţie impresionantă, care la acest ceas aniversar aduc la lumină, prin două expoziţii, un mod de exprimare fotografică ce-l personalizează fără echivoc pe autor. Asociind limbajul vizual cu cel scris, descoperind în imagine mai mult decât se vede, o poveste, o trăire, tristeţe sau exuberanţă, dragoste sau eşec, Mircea Albu aduce acum în planul public o personalitate pentru care au contat mai puţin titlurile şi medaliile şi mai mult exprimarea eseistică a tot ce a generat prin fotografie. La împlinirea vârstei de 75 ani de viaţă, sub genericul ”Restituiri, eseuri fotografice, 1958-2018” prezintă: • O expoziţie retrospectivă în Foaierul Bibliotecii Judeţene „Octavian Goga” Cluj, cu afişe şi albume cu fotografii ale expoziţiilor autorului din intervalul 2003-2017 - Vernisaj 4 septembrie 2018, ora 18.00 • O expoziţie aniversară în cadrul Muzeului de Artă Cluj, o retrospectivă fotografică 1958-2018- Vernisaj 7 septembrie 2018, ora 17.00 • Lansarea a două cărți: volumul I, fotografie argentică, 1958-2006; volumul II, fotografie digitală, 2007-2018 Cu acest prilej, Mircea Albu lansează invitaţia de suflet tuturor celor cu care, de-a lungul celor 6 decenii i s-a intersectat drumurile, să i se alăture, bucurându-se împreună de trecerea timpului. Vă așteptăm cu drag!

București: Evocare Gheorghe T. Kirileanu la Muzeul Naţional al Literaturii Române

Muzeul Național al Literaturii Române, (MNLR) - str. Nicolae Crețulescu 8 Nicolae Crețulescu 8, București, București

Muzeul Național al Literaturii Române vă invită miercuri, 3 octombrie 2018, la sediul din Strada Nicolae Crețulescu nr. 8 (în spatele Bisericii Albe), ora 17.00, la o evocare a lui Gheorghe T. Kirileanu, la care participă Constantin Bostan și Iordan Datcu, un eveniment moderat de Zamfir Bălan. Gheorghe Kirileanu s-a născut în familia lui Grigore și a Ioanei Chirileanu. A început studiile primare la Școala din Broșteni (1879) și le-a continuat la Școala nr. 1 din Fălticeni. Studiile le-a făcut sub patronimicul Teodorescu (după bunicul de pe mamă, preotul Teodor Ioanovici). În anii studenției a adăugat și numele de familie al tatălui (Grigore Chirileanu). Din 1935 s-a stabilit la Piatra-Neamț, în casa anume construită, pentru el și biblioteca sa, pe str. Ștefan cel Mare nr. 25 (astăzi - 27). La 24 februarie 1956 a donat orașului Piatra Neamț biblioteca sa de circa 30.000 de volume, cu publicații dintre anii 1630-1960. Colecția de manuscrise a fost donată Bibliotecii Academiei Române, prin mijlocirea viitorului director Gabriel Ștrempel. A atras atenția asupra risipirii manuscriselor lui Creangă, la zece ani după trecerea acestuia în veșnicie. La îndemnul lui Titu Maiorescu, a devenit, din 1906, cel mai important și longeviv editor al scrierilor lui Ion Creangă. A fost unul dintre primii editori ai scrierilor politice ale lui Eminescu (1905). Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile. Vă așteptăm cu drag!

Iaşi: IN MEMORIAM ACADEMICIAN RADU CERNĂTESCU (1894 – 1958)

Muzeul Științei și Tehnicii "Ștefan Procopiu" - Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași Piaţa Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 1, Iași, Iași

IN MEMORIAM ACADEMICIAN RADU CERNĂTESCU (1894 - 1958)  Muzeul Ştiinţei şi Tehnicii „Ştefan Procopiu” din cadrul Complexului Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi organizează sâmbătă, 3 noiembrie 2018, începând cu ora 12.00, în Sala „Ștefan Procopiu” a Palatului Culturii din Iași, manifestarea omagială IN MEMORIAM RADU CERNĂTESCU (1894 - 1958). Organizat în parteneriat cu Academia Română, Facultatea de Chimie - Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, şi consacrat comemorării a 60 de ani de la dispariția din viaţă a academicianului Radu Cernătescu, evenimentul cultural face parte din suita manifestărilor omagiale dedicate marilor personalităţi care şi-au înscris cu cinste numele în istoria ştiinţei şi tehnicii din România. Programul va include evocări susținute de academician Bogdan C. Simionescu – vicepreședinte al Academiei Române și prof.univ.dr. Alexandru Cecal, Facultatea de Chimie - Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, urmate de vernisajul expoziției „Radu Cernătescu - Mărturii de referință biografică şi ştiinţifică”, lansarea broșurii „Profesori universitari chimiști ieșeni participanți la Primul Război Mondial”, autori: muzeografi Monica Nănescu, Oana Florescu, și prezentarea video-documentarului „In Memoriam Radu Cernătescu”. Vă așteptăm cu drag să ne fiți alături!     Manager, Dr. Lăcrămioara Stratulat Şef Birou Relaţii Publice, Dr. Coralia Costaş  

Tecuci: EVOCARE, Ștefan Corodeanu – dascăl de prestigiu al învățământului tecucean”

Colegiul Național „Calistrat Hogaș” din Tecuci Tecuci, Galați

În cadrul programului dedicat împlinirii a 140 ani de la înființarea a Colegiului Național „Calistrat Hogaș”, Muzeul de Istorie „Teodor Cincu” Tecuci organizează în parteneriat cu Colegiul Național „Calistrat Hogaș”Tecuci, marți 6 noiembrie 2018, ora 11:00 evenimentul: EVOCARE, Ștefan Corodeanu - dascăl de prestigiu al învățământului tecucean”. Prezintă, bibliograf drd. Oana Lucia Dimitriu - Biblioteca Academiei Române, moderator, Viorel Burlacu manager muzeu. Evenimentul se va desfășura la sediul Colegiului Național „Calistrat Hogaș” Tecuci, str. Costache Racoviță nr.20

Evocare Vintilă Ivănceanu la Muzeul Național al Literaturii Române

Muzeul Național al Literaturii Române, (MNLR) - str. Nicolae Crețulescu 8 Nicolae Crețulescu 8, București, București

Muzeul Național al Literaturii Române vă invită luni, 19 noiembrie, de la ora 19.00, în Sala Perpessicius (sediul MNLR, strada Nicolae Crețulescu 8), la evenimentul „Evocare Vintilă Ivănceanu”. Cu această ocazie, Editura Muzeul Literaturii Române lansează noua colecție JOBEN. Înscrisă în seria restituirilor literare, colecția debutează cu două titluri semnate de Vintilă Ivănceanu – „Până la dispariție” și „Nemaipomenitele pățanii ale lui Milorad de Bouteille”. Vor lua cuvântul Ioan Cristescu, directorul Muzeului Național al Literaturii Române, Virgil Tănase și Heidi Dumreicher, soția lui Vintilă Ivănceanu. În cadrul evenimentului de luni, vor avea loc lecturi – o selecție din proaspetele ediții Ivănceanu -, în interpretarea actriței Rodica Mandache, dar și un moment muzical, în interpretarea lui Ganael Dumreicher-Ivănceanu, nepotul autorului, care a compus câteva linii melodice inspirate din aceste texte. Evenimentul este organizat cu sprijinul Forumului Cultural Austriac București. „Pe 26 decembrie 1940 s-a născut la București un oniric ludic și virtuoz: Vintilă Ivănceanu (m. 7 septembrie 2008, Essaouira, Maroc). Afirmat alături de gruparea neo-avangardistă a lui Dimov, Țepeneag & Co, sub patronajul simbolic (și protecția) lui Miron Radu Paraschivescu, la suplimentul „Povestea vorbei” al revistei Ramuri, a debutat în 1967 cu un splendid volum de versuri fantezist-bufone, în care inventivitatea jemanfișistă și parodia neagră se amestecă dezinvolt (Cinste specială, 1967). Va urma, în perioada de vârf a liberalizării poststaliniste, un altul (Versuri, 1969) ceva mai domolit. Au rămas de pomină pentru cunoscători, din această perioadă de eliberare a imaginarului sub presiune, două mici romane în care eposul cavaleresc medieval e trecut prin alambicurile post-suprarealismului funambulesc (de tip Grigore Cugler-Boris Vian): Nemaipomenitele pățanii ale lui Milorad de Bouteille (1970) și Vulcaloborgul și frumoasa Beleporjă (1971), microromanul oniric Până la dispariție (1969) având o factură kafkiană. Omul însuși era un nonconformist notoriu, protagonist a numeroase legende ale grupului. Părăsește țara după Tezele din iulie, stabilindu-se în Austria alături de soția sa, traducătoarea Heidi Dumreicher, împreună cu care a înființat și o editură, Rombus (captivitatea personajelor din Până la dispariție în „zona rombului” – alegorie a României – se regăsește în denumirea editurii înființate în exilul vienez). A fost profesor asociat la Institutul de Științe Teatrale și la Institutul pentru Muzică Electroacustică din Viena, s-a ocupat, printre altele, de teatru, film și muzică experimentală; în Austria, a publicat eseuri și mai multe cărți în germană, unele masive dar la care (netraduse în română fiind) n-am avut acces. Ar merita traduse, totuși, măcar unele – dar cine mai știe azi, la noi, de acest artist atât de special, care ar merita o… cinste specială?” – Paul Cernat * „Romanul „Până la dispariție” folosește multe extensii onirice, dar vorbește despre temele tabu ale acelor ani: închisoarea, ancheta, tortura, ceea ce face din acest mic roman realist-oniric un demers curajos. E greu de înțeles cum romanul a trecut de cenzură, cu atâtea trimiteri sugestive la sistemul totalitar ceaușist. Ion Dragalina este prizonier în zona rombului, un spațiu din care nu se poate evada, iar viața lui este condusă de neliniște, confuzie și delir. Libertatea este valoarea unică pentru care luptă personajul principal al acestei cărți și, în același timp, motorul străduinței lui, singura soluție de evadare fiind, până la urmă, căderea în visare și în halucinație.” – Ioan Buduca * „Nemaipomenitele pățanii ale lui Milorad de Bouteille Textul lui Vintilă Ivănceanu era perfect sincron cu literatura europeană de la vremea apariției lui. Este, de fapt, vorba de o sumedenie de sincronicități, începând cu ceea ce am putea numi experimentalismul secolului XX, conștientizarea rolului scriitorului în societatea modernă și știința de a construi din angoase și vieți compromise un pământ care să zboare. Fiindcă asta face în cele din urmă Vintilă Ivănceanu în romanul său. Las la o parte înrudirea cu noul roman francez și cu noile câmpuri de acțiune deschise de psihanaliza lui Freud (mai ales în ceea ce privește visele). Un lucru decisiv este că, de fapt, cartea lui Ivănceanu este un anti-roman, o deconstrucție urmată de o construcție exemplară. Un urlet. În el găsești cam tot ce vrei: este o parabolă postmodernistă a actului scriiturii, un dicționar de stări, povești duse până la limita plauzibilității, o ingeniozitate matematic reverberantă, un compendiu de posibilități de a scăpa de sub orice fel de aservire.” – Paul Vinicius Intrarea la eveniment este liberă, în limita locurilor disponibile! Vă așteptăm cu drag!

București: evocarea scriitorului Al. Cazaban, marți, 20 noiembrie 2018, în Mansarda MNLR din Str. Nicolae Crețulescu

Muzeul Național al Literaturii Române, (MNLR) - str. Nicolae Crețulescu 8 Nicolae Crețulescu 8, București, București

Muzeul Național al Literaturii Române vă invită la evocarea scriitorului Al. Cazaban, marți, 20 noiembrie 2018, în Mansarda MNLR din Str. Nicolae Crețulescu nr. 8 (în spatele Bisericii Albe). La eveniment, realizat în colaborare cu Asociația Memorie și Speranță, iau parte ca invitați dr. Mircea Anghelescu, Ionuț Kivu, Dan-Alexandru Samarineanu Anca Cecilia Păuleț, Violetta Ștefănescu, Ecaterina Sălceanu și Radu Manolescu. Alexandru (Alecu) Cazaban s-a născut la 23 septembrie 1872, la Iași, și a murit în 1966, la București. A fost scriitor, ziarist, editor și conferențiar. Este descendentul unei vechi familii franceze împământenite în Moldova care a dat o seamă de personalități în lumea artistică română precum actorul Jules Cazaban, compozitoarea Mansi Barberis, sculptorul Ion Irimescu, pianista Rodica Suțu, regizoarea Sorana Coroamă-Stanca. Alexandru Cazaban a fost căsătorit cu Elena I. Kovalsky și a avut o fiică, Matilda. În timpul Primului Război Mondial, Alexandru Cazaban a editat, împreună cu Rudolf Suțu, cotidianul ieșean „Dușmanul”, îndreptat contra ocupației germane. De la 1 august 1920 a fost angajat, ca șef de birou, în cadrul Direcțiunii Generale a Artelor din Ministerul Culturii și Artelor. A fost și membru în Consiliul de administrație al Societății de Difuziune Radio Telefonică din România (din 1936). I-a cunoscut pe Eminescu, Caragiale (cu care a și colaborat la „Moftul român”), Delavrancea, Dobrogeanu-Gherea. Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile. Vă așteptăm cu drag!

Tecuci: Muzeul de Istorie „Teodor Cincu” vă invită joi, 22 noiembrie 2018, ora 12, să sărbătorim împreună cei 83 ani de muzeografie tecuceană.

Muzeul de Istorie "Teodor Cincu" Tecuci Str. 1 Decembrie 1918 nr. 36, Tecuci, Galați

Muzeul de Istorie „Teodor Cincu” vă invită joi, 22 noiembrie 2018, ora 12, să sărbătorim împreună cei 83 ani de muzeografie tecuceană. Înfiinţat în anul 1935, pe baza colecţiilor particulare ale lui Constantin Solomon şi Mihail Dimitriu, muzeul funcţionează în cea mai frumoasă clădire din oraş – casa Teodor Cincu, unul dintre cei dintâi fruntaşi ai urbei. La cimitirul „Eternitatea” se va oficia o slujbă de pomenire pentru fondatorii muzeului, iar la sediu se va dezveli placa omagială „Teodor Cincu”. Cu acest prilej va fi proiectat un film, intitulat „Ilustrate din viaţa unui muzeu mereu tânăr”, iar Cercetătorul Ştiinţific dr. Paul Nistor, de la Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” Iaşi, va susţine o conferinţă cu tema „Unirea reflectată în presa comunistă (1948-1988)”. Tot în cadrul acestui eveniment va fi lansat volumul XI al lucrării „Uricar la Poarta Moldovei de Jos”, autor Ionel Necula. În încheierea programului va fi decernat Premiul „Constantin Solomon”, instituit în anul 2015 şi care se acordă pentru contribuţiile aduse la realizarea unor studii privitoare la istoria oraşului şi ţinutului Tecuci.

Vălenii de Munte: evocarea „Marea Unire şi rolul patriotului Nicolae Iorga”

Muzeul Memorial "Nicolae Iorga” Vălenii de Munte - Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova George Enescu nr. 1, Vãlenii de Munte, Prahova

În anul Centenarului Marii Uniri, sub egida programului naţional „România 100 de ani”, Muzeul Memorial „Nicolae Iorga” Vălenii de Munte, secţie a Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova, vă invită marţi, 27 noiembrie 2018, de la ora 12.00, la evocarea „Marea Unire şi rolul patriotului Nicolae Iorga”. În cadrul evenimentului, care va avea loc la sediul Muzeului de Artă Religioasă din Vălenii de Munte, str. George Enescu nr. 1, vor susţine prelegeri invitaţii de onoare – prof.univ.dr. Gavriil Preda şi prof. Ion Bocioacă. Participanţii, printre care se numără cadre didactice și elevi de la Colegiul Național „Nicolae Iorga” Vălenii de Munte și Liceul Tehnologic Agromontan „Romeo Constantinescu” Vălenii de Munte, precum și membri ai Clubului Senioarelor din oraș, vor viziona, cu acest prilej, filmul documentar „Nicolae Iorga și Marea Unire”, realizat de doamna muzeograf Mihaela Voicea. În semn de omagiu pentru marele patriot, reprezentanții Muzeului Memorial „Nicoale Iorga” vor depune flori la statuia lui Nicolae Iorga din curtea instituției.

„La ceas oprit de lege și de datini” – Evocare Nicolae Labiș la Muzeul Naţional al Literaturii Române

Muzeul Național al Literaturii Române, (MNLR) - str. Nicolae Crețulescu 8 Nicolae Crețulescu 8, București, București

În ajun de Sfântul Nicolae, la 5 decembrie 2018, de la ora 18.00, la sediul din Str. Nicolae Crețulescu, nr. 8 (în spatele Bisericii Albe), Muzeul Național al Literaturii Române vă invită la un eveniment dedicat memoriei poetului Nicolae Labiş, de la a cărui naștere se împlinesc 83 de ani anul acesta, la 2 decembrie. Poemul „Moartea căprioarei”, inspirat de un eveniment real, l-a făcut celebru în rândul mai multor generaţii. La evenimentul numit simplu „La ceas oprit de lege și de datini”, invitați să evoce amintirea poetului sunt Catrinel Dumitrescu, Vlad Rădescu, Doina Lavric Parghel, Zoltan Octavian Butuc și Dan Gabăr. Satul Poiana Mărului, comuna Mălini, care în prezent aparţine judeţului Suceava, și-a lăsat amprenta în sufletul lui Nicolae Labiș, dar și reciproca este valabilă. Străbunica sa, Zamfira Blendea (bunica mamei sale, Ana-Profira), era înrudită cu Ştefan a Petrei Ciubotariul, tatăl lui Ion Creangă. Eugen Labiş, tatăl poetului, era fiu de brigadier silvic - ceea ce explică preocuparea pentru vânătoare - şi a fost și învăţător. În timpul celui de-al doilea război mondial s-au refugiat în comuna Mihăileşti, lângă Câmpulung Muscel. În 1945, întreaga familie a revenit la Mălini, ridicând o locuinţă nouă, astăzi Casa Memorială „Nicolae Labiş”. În septembrie 1952, în urma unui examen de admitere, Nicolae Labiş este admis la „Şcoala de literatură”. Probabil, nu s-a gândit că prin Bucureşti trec tramvaie care deraiează destine şi rămân în istoria Literaturii. Prezenţa unui poet de talentul lui Labiş, crescut la şcoala convingerilor comuniste, a fost o binefacere pentru regim, ca atare, a fost omagiat cum se cuvine de critica literară. I-a fost recunoscută valoarea, deşi Labiş nu a scris nici o poezie cu dedicaţie către Lenin sau Stalin. În 1953, i s-au imputat „abateri de la morala şi disciplina şcolii”, pentru că lectura cărţi „retrograde”, sancţionate de autorităţi. Labiş era incontestabil liderul generaţiei sale. Cei 20 de ani, Labiş i-a sărbătorit singur, într-o cameră de hotel, impersonală şi rece. În decembrie 1956, într-un București care dormea netulburat, cu străzi pustii, amorţite de ger, după o ofrandă generoasă depusă pe altarul lui Bachus, poetul de 21 de ani traversează pentru ultima dată strada. „Labiş avea conştiinţa propriei valori într-un grad atât de înalt, încât îşi ştia locul şi greutatea în cultura timpului şi îşi dispreţuia prea mult, virtual, virtualii judecători, spre a crede în posibilitatea de a se lăsa învins de imundele lor viclenii. Avea conştiinţa luptătorului înzestrat şi loial, pentru care nu exista la capătul drumului decât biruinţa,” Scria Gheorghe Tomozei în „... Urmele poetului Labiş”, Editura Sport-Turism, 1985. Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile. Vă așteptăm!

Prahova: Ziua Culturii Naționale la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova și secțiile sale, din Ploiești și județ

Prahova Prahova

Cu prilejul celei de-a IX-a ediții a Zilei Culturii Naționale, marţi, 15 ianuarie 2019, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova și secțiile sale, din Ploiești și județ, omagiază personalități ale culturii prahovene și naționale prin depuneri de flori la statuile acestora și organizarea următoarelor activități: În Ploieşti: ♦ Muzeul de Istorie şi Arheologie, Ploieşti, str. Toma Caragiu, nr. 10, tel. 0244 522 656 ora 11.00 - Matineu muzeal: „Eminescu-Creangă - o prietenie adevărată” - prelegere, atelier de lectură ♦ Muzeul Memorial „Nichita Stănescu, Ploieşti, str. Nichita Stănescu, nr. 1, tel. 0344 100 768 ora 11.00 – Medalion liric: „De la Eminescu la Nichita” - recital de poezie - Colegiul Național „Nichita Stănescu” Ploiești ♦ Muzeul Memorial „Paul Constantinescu”, Ploieşti, str. Nicolae Bălcescu, nr. 15, tel. 0244 522 914 ora 11.00 - Medalion aniversar: „Mihai Eminescu - 169 de ani de la naștere” - alocuțiuni, recital vocal-instrumental - Filarmonica „Paul Constantinescu” și Colegiul de Artă „Carmen Sylva” Ploieşti ♦ Muzeul Ceasului „Nicolae Simache”, Ploieşti, str. Nicolae Simache, nr. 1, tel. 0244 542 861 ora 11.00 - Evocare: „Nicolae Simache – model de dăruire și abnegație culturală” - alocuţiuni, expoziţie foto-documentară, proiecţii – Şcoala Gimnazială „Nicolae Simache” Ploieşti ♦ Muzeul „Casă de Târgoveţ din sec. XVIII-XIX” Ploieşti, str. Democrației, nr. 2, tel. 0244 529 439 ora 11.00 - Matineu muzeal: „Momente lirice în casa lui Hagi Prodan” - recital de poezie - Şcoala Gimnazială ,,George Coşbuc” Ploieşti ♦ Muzeul „Ion Luca Caragiale”, Ploiești, str. Kutuzov, nr. 1, tel. 0244 525 394 ora 15.00 - Matineu muzeal: „Omagiu lui Mihai Eminescu” - recital folcloric - Grupul „Floricica” - Zonta Club Ploieşti, Grupul „Mugurelul” - Şcoala Gimnazială Apostolache În judeţ: ♦ Muzeul Memorial „Cezar Petrescu” Bușteni, str. Tudor Vladimirescu, nr. 2, tel. 0244 321 080 ora 10.00 - Matineu muzeal: „Mihai Eminescu, poetul sufletului meu” - prelegeri, recital de poezie ♦ Muzeul „Crama 1777” Valea Călugărească, str. Valea Largă, nr. 139A, tel. 0244 235 470 ora 10.00 - Matineu muzeal: Mihai Eminescu „Vreme trece,vreme vine” - prelegeri, recital de poezie – Şcoala Gimnazială „Ion Ionescu” Valea Călugărească – Structura Nicovani ♦ Muzeul Memorial „Nicolae Iorga” Vălenii de Munte Centrul Cultural Vălenii de Munte, str. Berevoieşti nr. 9 ora 11.00 - Matineu muzeal: „Cultura – repere tradiţionale şi contemporane” - prelegere – prof. dr. Emil Muşat, proiecţie film „Itinerarii culturale prahovene” ♦ Muzeul Memorial „Constantin şi Ion Stere” Bucov, Parcul Constantin Stere Bucov, tel. 0244 344 040 ora 11.00 - Matineu muzeal: „Mândria de a fi român” - recital de poezie, depunere de flori la statuile personalităților de pe Aleea Scriitorilor ♦ Muzeul „Casa Domnească” Brebu, tel. 0244 357 731 ora 12.00 - Matineu muzeal: „Literatura medievală românească” - prelegere, film documentar: „Limba română în trecut și prezent”; ♦ Muzeul „Conacul Bellu” Urlaţi, str. Orzoaia de Sus, nr.12, tel. 0244 271 721 ora 14.00 - Matineu muzeal: „Luceafărul poeziei româneşti” - prelegere, recital de poezie INTRAREA LIBERĂ

Prahova: aniversarea a 160 de ani de la Unirea Principatelor Române la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova și secțiile sale

Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova - Ploiești str. Toma Caragiu nr. 10, Ploiești, Prahova

Cu prilejul aniversării a 160 de ani de la Unirea Principatelor Române, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova și secțiile sale, din Ploiești și județ, organizează următoarele activităţi cultural-educative: În Ploieşti: 22 ianuarie 2019, ora 10.00 ♦ Muzeul „Ion Luca Caragiale”, Ploiești, str. Kutuzov, nr. 1, tel. 0244 525 394 • Matineu muzeal: „160 de ani de la Unirea Principatelor Române” - recital folcloric - Grupul vocal „Bujorelul boldeştean” – Şcoala Gimnazială Boldeşti-Scăieni; Grupul „Floricica” - Zonta Club Ploieşti 23 ianuarie 2019 ♦ Muzeul Ceasului „Nicolae Simache”, Ploieşti, str. Nicolae Simache, nr. 1, tel. 0244 542 861 • „Mica Unire la ceas aniversar” - alocuţiuni; prezentare PowerPoint ♦ Muzeul Memorial „Paul Constantinescu”, Ploieşti, str. Nicolae Bălcescu, nr. 15, tel. 0244 522 914 • ora 10.30 - Matineu muzeal: „24 Ianuarie – Ziua de aur a veacului” - alocuțiuni: - col.(rtr) Chiper Constantin - președintele Asociației „Cultul Eroilor - Regina Maria”- Prahova - prof.dr. Al.I.Bădulescu – muzicolog, membru UCMR - recital vocal-instrumental - Colegiul de Artă „Carmen Sylva”- Ploiești ♦ Muzeul „Casă de Târgoveţ din sec. XVIII-XIX” Ploieşti, str. Democrației, nr. 2, tel. 0244 529 439 • ora 14.00 - Evocare: „Domnitorul Alexandru Ioan Cuza şi Mica Unire” - alocuţiuni; proiecţie film; activităţi interactive - Şcoala Gimnazială ,,Ioan Grigorescu” Ploieşti 24 ianuarie 2019 ♦ Muzeul de Istorie şi Arheologie, Ploieşti, str. Toma Caragiu, nr. 10, tel. 0244 522 656 • ora 12.00 - Expoziţie temporară: „Repere cartografice ale Unirii Principatelor Române” - Spectacol militar: Asociaţia de reconstituiri istorice „6 Dorobanţi” - Vizionare film: „Tabla Buţii - 1918” În judeţ: 23 ianuarie 2019 ♦ Muzeul Memorial „Cezar Petrescu” Bușteni, str. Tudor Vladimirescu, nr. 1, tel. 0244 321 080 • ora 10.00 - Matineu muzeal: „24 ianuarie 1859 – Mica Unire” - prezentare PowerPoint la Şcoala Gimnazială „Cezar Petrescu” Buşteni ♦ Muzeul „Crama 1777” Valea Călugărească, str. Valea Largă, nr. 139A, tel. 0244 235 470 • ora 11.00 - Matineu muzeal: „Mica Unire” - alocuţiuni; vizionare film documentar; recital de muzică, poezie, teatru „Moş Ion Roată şi Unirea” – Şcoala Gimnazială „Ion Ionescu” Valea Călugărească – Structura Nicovani ♦ Muzeul Memorial „Constantin şi Ion Stere” Bucov, Parcul Constantin Stere Bucov, tel. 0244 344 040 • ora 11.00 - Matineu muzeal: „Alexandru Ioan Cuza, creatorul României Moderne” - alocuţiuni; prezentare PowerPoint; moment artistic – Şcoala Gimnazială „Constantin Stere” Bucov – Structura Chiţorani ♦ Muzeul „Conacul Pană Filipescu” Filipeştii de Târg, Comuna Filipeştii de Târg, nr. 868, jud. Prahova, tel: 0244 389 480 • ora 11.00 - Matineu muzeal: „ Ziua Micii Uniri – 160 de ani de la Unirea Principatelor Române” - alocuţiuni, prezentare PowerPoint , program folcloric - Şcoala Gimnazială Filipeştii de Târg ♦ Muzeul „Casa Domnească” Brebu, tel. 0244 357 731 • ora 14.00 - Evocare: „Personalitatea domnitorului Alexandru Ioan Cuza şi începuturile României Moderne” - prelegeri; program folcloric – Şcoala Gimnazială „Matei Basarab” Brebu ♦ Muzeul „Conacul Bellu” Urlaţi, str. Orzoaia de Sus, nr.12, tel. 0244 271 721 • ora 14.30 – Matineu muzeal: „Hai să dăm mână cu mână cei cu inima română” - prelegere, proiecţie film – Liceul „Brâncoveanu Vodă” Urlaţi 24 ianuarie 2019 ♦ Muzeul Memorial „Nicolae Iorga” Vălenii de Munte, str. George Enescu nr. 1-3 • ora 10.00 - Simpozion: „Diplomaţi români, făuritori ai unităţii naţionale” - prelegeri; vizionare film; recital folcloric – Grupul vocal „Flori de garofiţă”; Colegiul „Ferdinand I” Măneciu INTRAREA LIBERĂ

București: Muzeul Național al Literaturii Române vă invită la o evocare a poetului Ioan Flora, sâmbătă, 2 februarie 2019,

Muzeul Național al Literaturii Române, (MNLR) - str. Nicolae Crețulescu 8 Nicolae Crețulescu 8, București, București

Muzeul Național al Literaturii Române vă invită la o evocare a poetului Ioan Flora, sâmbătă, 2 februarie 2019, de la ora 17.00, în sediul din Str. Nicolae Crețulescu nr. 8 (în spatele Bisericii Albe). În cadrul evenimentului va susține un moment poetic fiica acestuia, actrița Ioana Flora, iar Mircea Tiberian va insera câteva piese muzicale. Ioan Flora, unul dintre cei mai buni poeți ai generației lui, s-a născut în Satul Nou, judeţul Pancevo, în Banatul Sârbesc (acum Serbia), la 20 decembrie 1950 și a scris numai în româneşte. A absolvit Liceul Românesc din Vârşeţ și Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București. Ca student, a frecventat cenaclul Junimea, condus de Ovid. S. Crohmălniceanu. A debutat editorial cu „Valsuri”, în 1970. Publică, printre altele, „Iedera”, „Rimbaud sau altcineva”, „Lumea fizică”, „Trădarea metaforei”, „O bufniţă tânără pe patul morţii”, „Memoria asasină”, „Vulpile violete”, multe din aceste volume fiind traduse apoi în sârbo-croată, limba oficială a spaţiului său natal. Este autorul unei monumentale antologii, acoperind 800 de ani de poezie sârbă şi muntenegreană, rapid epuizată. Volumele i-au fost premiate atât în ţară, cât şi în Serbia. Membru şi secretar al Uniunii Scriitorilor din România şi al Asociaţiei Scriitorilor din Serbia, a predat limba română la liceul economic din Alibunar. Din 1977 a fost redactor la ziarul Libertatea şi la revista Lumina, iar între 1991-1993 a devenit redactor şef la Ediţia Libertatea la Pancevo/Novi Sad. Din 1993 s-a stabilit cu familia la Bucureşti. A plecat subit într-o zi de 3 februarie a anului 2005, la București. Nichita Stănescu i-ar fi zis cândva, într-un tren: „Bătrâne, dacă plec o săptămână, ăștia mă uită”. Evocarea de la Muzeul Național al Literaturii Române se dorește o reamintire a faptului că Ioan Flora rămâne în memoria tuturor celor care l-au cunoscut ața cum a trăit. Poate că marii poeți mor tineri pentru a rămâne veșnic frumoși în amintirea noastră. Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile. Vă așteptăm cu drag!

București: Evocare Constant Tonegaru, 100 de ani de la naștere

Muzeul Național al Literaturii Române, (MNLR) - str. Nicolae Crețulescu 8 Nicolae Crețulescu 8, București, București

Muzeul Național al Literaturii Române vă invită miercuri, 27 februarie 2019, ora 17.00, la o evocare a poetului Constant Tonegaru, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la nașterea sa. Evenimentul va avea loc la sediul din Str. Nicolae Crețulescu nr. 8 (în spatele Bisericii Albe). Vor lua cuvântul Barbu Cioculescu, Constantin Abăluță, Paul Cernat, Cosmin Ciotloș și Claudiu Komartin. Constant Tonegaru (26.02.1919, Galați – 10.02.1952, București) debutează în poezie la data de 6 septembrie 1942 cu Nocturna fluvială, în „Expresul” din Brăila. Frecventează Cenaclul „Sburătorul” și devine cunoscut odată cu debutul în presă din 1942 la „Preocupări literare”. Îndrumat de Vladimir Streinu, publică în „Kalende” între 1943-1944, iar în 1945 apare prima sa carte Plantații, distinsă cu Premiul pentru scriitorii tineri al Fundațiilor Regale. Volumul este reprezentativ pentru „generația războiului” din care Tonegaru face parte alături de Ion Caraion, Dimitrie Stelaru, Geo Dumitrescu ș.a. Constant Tonegaru publică poezii în diverse reviste: „Viața”, „Fapta”, „Democrația”, „Universul literar”, „Caiet de poezie”, „Cuget clar” etc. Refuză orice colaborare cu regimul stalinist și semnează în ziarul „Dreptatea” vehemente articole de atitudine și eseuri anticomuniste. Din martie 1949 până în octombrie 1951 este întemnițat pentru transmiterea unor medicamente luptătorilor din munți. La câteva luni după eliberare moare de embolie pulmonară. Volumul „Steaua Venerii”, apreciat de Barbu Cioculescu ca „un ultim cântec de dragoste și de libertate”, apare postum în 1969. „Numai aparent Tonegaru e un poet exotic; în realitate, el este poetul celui mai substanțial protest liric împotriva condiționării arbitrare a vieții individuale, destul de prizonieră, de la natură, în condiția ei originară.”, scria Vladimir Streinu. Intrarea la eveniment este liberă. Vă așteptăm!

Ploiești: evocarea „Mareşalul Alexandru Averescu – militarul şi omul politic“, organizată cu ocazia împlinirii a 160 de ani de la naştere.

Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova - Ploiești str. Toma Caragiu nr. 10, Ploiești, Prahova

Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova vă invită, joi, 7 martie 2019, ora 14.00, la sediul său din Ploieşti, str. Toma Caragiu nr. 10, să participaţi la evocarea „Mareşalul Alexandru Averescu - militarul şi omul politic“, organizată cu ocazia împlinirii a 160 de ani de la naştere. Alexandru Averescu (n. 9 martie 1859, localitatea Babele - d. 3 octombrie 1938, Bucureşti) este una dintre cele mai importante personalităţi româneşti de la începutul secolului al XX-lea. General de armată, apoi mareşal, om politic, prim-ministru al României în trei cabinete, ministru al apărării, membru de onoare al Academiei Române din 7 iunie 1923, a condus armata română spre marile victorii de la Mărăşti şi Oituz în Primul Război Mondial.

Buşteni: evocarea „IN MEMORIAM CEZAR PETRESCU”

Casa Memorială "Cezar Petrescu" - Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova Str. Tudor Vladimirescu nr. 1, Bușteni, Prahova

Vă invităm vineri, 8 martie 2019, ora 9.00, la Muzeul Memorial „Cezar Petrescu” din Buşteni, str. Tudor Vladimirescu nr. 1, secţie a Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova, să participaţi la evocarea „IN MEMORIAM CEZAR PETRESCU”, organizată la 58 de ani de la trecerea în eternitate a scriitorului. Cezar Petrescu (n. 1 decembrie 1892, satul Hodora, comuna Cotnari, județul Iași - d. 9 martie 1961, București), membru al Academiei Române din anul 1955, este unul dintre cei mai importanţi prozatori interbelici, un talent veritabil şi un adept al stilului modernist, opera sa cuprinzând circa 70 de volume: romane, nuvele, piese de teatru, proză fantastică şi literatură pentru copii, studii, note de călătorie şi memorialistică.

București: Muzeul Național al Literaturii Române vă invită la un eveniment special dedicat memoriei celui care a fost Romulus Vulpescu, poet, scriitor, editor, publicist, politician și traducător român

Muzeul Național al Literaturii Române, (MNLR) - str. Nicolae Crețulescu 8 Nicolae Crețulescu 8, București, București

Muzeul Național al Literaturii Române vă invită la un eveniment special dedicat memoriei celui care a fost Romulus Vulpescu, poet, scriitor, editor, publicist, politician și traducător român, joi, 4 aprilie 2019, ora 17.00, în Mansarda MNLR din Str. Nicolae Crețulescu nr. 8 (în spatele Bisericii Albe). Invitați să participe la evocare sunt actorii Ștefan Velniciuc și Eugen Cristea, cantautorul Ovidiu Mihăilescu și redactorul-șef al revistei „Manifest românește”, Ștefan Paraschiv. Moderator: Loreta Popa. Romulus Vulpescu s-a născut la Oradea, în Cetate, la 5 aprilie 1933. Avea să urce în luntrea lui Charon la 18 septembrie 2012. „Să fii liber înseamnă să spui ceea ce știi și să ai curajul acesta în orice împrejurare”, spunea într-unul dintre rarele interviuri pe care le acorda. Romulus Vulpescu făcea parte din categoria oamenilor liberi, care au ales să scrie cu î din i nu cu î din a. „Ce face un scriitor? Ei bine, un scriitor citeşte. Un scriitor adevărat... Dar ce este acela un scriitor adevărat? Există cîteodată cititori adevăraţi, dar scriitorul citeşte. Asta este o meserie, dacă ea poate fi numită eventual meserie, şi este. Citeşte. Din cînd în cînd scrie şi el ceva, dacă îi vine, dacă nu-i vine, adio. Așa cum există diaree verbală, există şi diaree în scris. Sînt unii care au incontinență la scris. Scriu numai prostii, iar de citit, mai citesc sau nu. Dar adevărata profesie este lectura. Cititul este meseria de credinţă, dacă vreţi. Cititori adevărați au ajuns din ce în ce mai puţini”, mărturisea în același interviu acordat de Romulus Vulpescu chiar de ziua lui în Jurnalul Național din aprilie 2012. A tradus din Villon, din Dante şi din poeţii „Pleiadei”. A făcut din rigoare un canon. Poezia sa a pătruns incontestabil în zona aristocrată a spiritului. Crezul său poetic era „Trăieşti cât durează şi cărţile tale!” Despre Romulus Vulpescu, Nichita Stănescu scria în Gazeta literară, nr. 51 din 1967: „Romulus Vulpescu este unul dintre foarte rarii scriitori care sunt în același timp și propriul lor personaj. Romulus Vulpescu este invenția lui Romulus Vulpescu, așa cum Don Quijote este invenția lui Cervantes...(...) Fantezia cultivată a scriitorului preferă grotescul gigantic și absurdul cazuistic, umorul negru traversat nu o dată de melancolie”. Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile. Vă așteptăm cu drag!

Constanţa: Evocări arheologice la Muzeul de Istorie şi Arheologie

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța Piața Ovidiu, 12, Constanța, Constanța

Miercuri, 5 mai 2010, la ora 10:30, Muzeul de Istorie si Arheologie Constanta va invita la prima manifestare din seria: "Evocări. Personalităţi ale ştiinţei româneşti în slujba arheologiei dobrogene".   Prezentarea muzeului în evidenţa CIMEC

Iași: eveniment dedicat lui Alexandru Husar la Muzeul „Mihail Sadoveanu”

Muzeul „Mihail Sadoveanu” Aleea Mihail Sadoveanu nr. 12, Iași

În zilele de 4 și 5 mai 2019, Muzeul Național al Literaturii Române Iași organizează la Muzeul „Mihail Sadoveanu” evenimentele „Un umanist modern: Alexandru Husar” și Sărbătoarea liliacului. Sâmbătă, 4 mai 2019, programul va începe la ora 12:00, cu vernisajul expoziției „Un umanist modern: Alexandru Husar”, ce conține obiecte din Fondul „Alexandru Husar” al MNLR Iași. În continuarea vernisajului va avea loc evocarea personalității profesorului universitar Alexandru Husar, susținută de invitații prof. univ. dr. Magda Ciopraga, prof. Livia Ciupercă, prof. univ. dr. Nicolae Crețu, lect. univ. dr. Doina Guriță, prof. univ. dr. Petru Ioan și nepoții Alexandru Marc și Georgeta Marc. În ultima parte a vieții, profesorul universitar Alexandru Husar a folosit ca spațiu de studiu una dintre sălile de la demisolul Muzeului „Mihail Sadoveanu”. După moartea sa, multe dintre obiectele personale (documente de studii, obiecte de îmbrăcăminte, obiecte de scris, caiete manuscris, fotografii, diplome, tablouri ș.a.) și foarte multe cărți din biblioteca pe care a avut-o au fost donate MNLR Iași de către soția sa, doamna Margareta Husar, și au intrat în patrimoniul Muzeului „Mihail Sadoveanu”, ca Fondul „Alexandru Husar”. Expoziția poate fi vizitată până la data de 31 mai 2019.

Muzeul Național al Literaturii Române vă invită un eveniment dedicat memoriei celui care a fost George Stanca, miercuri, 8 mai 2019, de la ora 17.00 la sediul din Str. Nicolae Crețulescu nr. 8 (în spatele Bisericii Albe).

Muzeul Național al Literaturii Române, (MNLR) - str. Nicolae Crețulescu 8 Nicolae Crețulescu 8, București, București

Muzeul Național al Literaturii Române vă invită un eveniment dedicat memoriei celui care a fost George Stanca, miercuri, 8 mai 2019, de la ora 17.00 la sediul din Str. Nicolae Crețulescu nr. 8 (în spatele Bisericii Albe). Invitați să rememoreze amintiri cu jurnalistul și scriitorul George Stanca sunt Ioana Crăciunescu, George Mihăiță, Corneliu Olar, Nicolae Dan Fruntelată, Andrei Păunescu, Paul Surugiu (Fuego), Tic Petroșel, Mircea Bodolan, Ștefan Dulu și Daniel Ionașcu. Alături de familie și prieteni vor fi lansate și două cărți ce au apărut la Editura Semne purtând semnătura lui George Stanca, „Un corp scufundat într-un lichid” și „Reporter de profesie”. Născut la 7 mai 1947, la Buftea, George Stanca a fost poet și publicist. Între 1954-1961 a urmat școala elementară în Giulești Sârbi, cartier aflat la marginea Bucureștiului, raionul Gheorghe Gheorghiu Dej. Primele încercări literare au apărut în revistele „Cravata roșie”, „Luminița”. A urmat cursurile Liceului Doamna Stanca din București, apoi a absolvit Institutul de Construcții București, obținând diploma de inginer. În timpul studenției a fost solistul vocal al formației rock Odeon. Cariera literară și artistică evoluează în paralel cu cea de inginer. În 1971 a debutat ca publicist în revista „Săptămâna” lui Eugen Barbu, fiind titular al unei rubrici de muzică pop-rock-ușoară și devenind „comentator muzical” cum îi plăcea să se numească, nu cronicar. A fost colaborator la „Contemporanul”, „Scînteia Tineretului”, redactor la „Flacăra”, membru fondator alături de Adrian Păunescu și Dorin Tudoran, șef pagină muzicală, secretar muzical al Cenaclului Flacăra și reporter. A condus și realizat pagina de „muzică tânără”, termen statuat de el pentru a evita indicațiile cenzurii care numea pop-ul, rock-ul și folk-ul „muzică ușoară”. În calitatea de secretar muzical de cenaclu, a fost cel care i-a descoperit/adus pe Mircea Vintilă, Dan Chebac, Adriana Aush, Radu Gheorghe, Mihai Diaconescu alias Anghel Mora și alții. Tot la Flacăra, în paralel, și-a găsit și o preocupare „serioasă”, de care s-a îndrăgostit pe viață și pe care nu a părăsit-o niciodată: reportajul. „George Stanca are felul său inconfundabil de a ne aminti mereu că arta este lungă, pe lângă viața care este scurtă (Ars longa, vita brevis). Din viața asta grea, rea, chinuită și ticăloasă, Poetul George Stanca extrage esențe, crochiuri de vorbe și de idei, scene istorice, scene erotice, portrete de femei și de fecioare, peisaje din lume și de lume, cu dezinvoltura cunoscută cu ușurința șuvoiului de vin care curge de la sine, cu amărăciunea unui apus care se apropie iremediabil. Iubirea carnală se combină cu iubirea de țară, dezamăgirea cu speranța, răul cu binele, în imensul creuzet al vieții despre care nu știm de unde vine, de ce vine și încotro se îndreaptă”, afirma președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, despre George Stanca în prefața cărții „Un corp scufundat într-un lichid”. Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile. Vă așteptăm!

Muzeul Județean Botoșani organizează miercuri, 5 iunie 2019, ora 11.00, la Casa Memorială „Nicolae Iorga” Botoşani, manifestările prilejuite de împlinirea a 148 de ani de la naşterea istoricului.

Casa Memorială "Nicolae Iorga" - Botoșani Str. Nicolae Iorga nr. 14, Botoșani, Botoșani

Muzeul Județean Botoșani organizează miercuri, 5 iunie 2019, ora 11.00, la Casa Memorială „Nicolae Iorga” Botoşani, manifestările prilejuite de împlinirea a 148 de ani de la naşterea istoricului. Programul cuprinde: depunere de flori la bustul lui Nicolae Iorga, operă a sculptorului Oscar Han; atelierele de pedagogie muzeală ,,De…scriere acasă la Iorga”; conferinţe radiofonice susţinute de către Nicolae Iorga în epocă (audiţii) şi vizitarea Casei Memoriale ,,Nicolae Iorga” în mod gratuit. Activităţile sunt organizate sub genericul „Acasă la Iorga”, în colaborare cu Liceul Pedagogic „Nicolae Iorga” Botoşani.

Brebu, jud. Prahova: evocarea „IN MEMORIAM – Eroii români căzuţi la datorie pe fronturile de luptă, pentru neam şi ţară”, eveniment organizat cu prilejul Zilei Eroilor.

Muzeul „Casa Domnească” Brebu Brebu, Prahova

Muzeul „Casa Domnească” Brebu, secție a Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova, vă invită joi, 6 iunie 2019, începând cu ora 15.00, la sediul său din comuna Brebu, judeţul Prahova, să participaţi la evocarea „IN MEMORIAM – Eroii români căzuţi la datorie pe fronturile de luptă, pentru neam şi ţară”, eveniment organizat cu prilejul Zilei Eroilor.

Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova și secțiile sale vă invită să participaţi la evenimentele organizate cu prilejul celei de-a XXVII-a ediții a Zilelor Europene ale Patrimoniului, cu tema „Biblioteca, arhiva, trezorieri de patrimoniu cultural”. Intrarea este gratuită.

Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova și secțiile sale vă invită să participaţi la evenimentele organizate cu prilejul celei de-a XXVII-a ediții a Zilelor Europene ale Patrimoniului, cu tema „Biblioteca, arhiva, trezorieri de patrimoniu cultural”. Intrarea este gratuită. În Ploiești: Vineri, 13 septembrie 2019 • Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova, Ploieşti, str. Toma Caragiu nr. 10 Ora 11:00 - Evocare: „Grigore Tocilescu (1850-1909) şi arheologia romantică” Sâmbătă, 14 septembrie 2019 • Muzeul Ceasului „Nicolae Simache”, Ploieşti, str. Nicolae Simache nr. 1 Ora 10:00 - Matineu muzeal: „Casa prefectului Luca Elefterescu – patrimoniu arhitectural al oraşului Ploieşti” • Muzeul „Ion Luca Caragiale”, Ploieşti, str. Kutuzov nr. 1 Ora 11:00 - Matineu muzeal: „Caragiale mereu actual. Relaţia Muzeului «Ion Luca Caragiale» Ploieşti cu comunitatea beneficiară” • Muzeul Memorial „Paul Constantinescu”, Ploieşti, str. Nicolae Bălcescu nr. 15 Ora 11:00 - Recital vocal instrumental: „Armonii de toamnă” • Muzeul Memorial „Nichita Stănescu”, Ploieşti, str. Nichita Stănescu nr. 1 Ora 11:00 - Expoziţie temporară: „Bijuterii de familie” - Audiţie din lirica stănesciană: „A venit toamna...” În județ: Vineri, 13 septembrie 2019 • Muzeul „Conacul Pană Filipescu”, Comuna Filipeştii de Târg, nr. 868 Ora 11:00 - Matineu muzeal: „Conacul Pană Filipescu – un patrimoniu regăsit” • Muzeul „Crama 1777”, Comuna Valea Călugărească, Str. Valea Largă nr. 139A Ora 11:00 - Matineu muzeal: „Formele intangibile ale patrimoniului cultural Sâmbătă, 14 septembrie 2019 • Muzeul „Casa Domnească”, Comuna Brebu, jud. Prahova Ora 10:00 – Şezătoare literară: „Patrimoniul imaterial – culegătorii de folclor autentic” • Muzeul Memorial „Constantin şi Ion Stere”, Bucov, Parcul „Constantin Stere” Ora 11:00 - Expoziţie temporară: „Articole semnate de Constantin Stere în Revista «Viaţa Românească»” • Muzeul Memorial „Cezar Petrescu”, Buşteni, str. Tudor Vladimirescu nr. 1 Ora 11:00 - Matineu muzeal: „Cezar Petrescu - memorie şi creaţie” • Muzeul „Conacul Bellu”, Urlaţi, str. Orzoaia de Sus nr. 12 Ora 11:00 - Matineu muzeal: „Alexandru Bellu, un mare bibliofil” Marţi, 17 septembrie 2019 • Muzeul de Memorial „Nicolae Iorga”, Vălenii de Munte, str. George Enescu nr. 1-3 Ora 11:00 - Expoziţie temporară: „Călători prin cărţile poştale: Vălenii de Munte”

Muzeul Național al Literaturii Române vă așteaptă joi, 24 octombrie 2019, de la ora 17.00, la Remember Liviu Ciulei

Muzeul Național al Literaturii Române, (MNLR) - str. Nicolae Crețulescu 8 Nicolae Crețulescu 8, București, București

Muzeul Național al Literaturii Române vă așteaptă joi, 24 octombrie 2019, de la ora 17.00, la sediul din Str. Nicolae Crețulescu nr. 8, Sala Perpessicius, la Remember Liviu Ciulei, un eveniment special dedicat unuia dintre marii regizori de teatru și film ai României. Participă: Margareta Pâslaru, Doina Papp, Christian Badea, arh. Octavian Neculai, Sergiu Cioiu, Alexander Hausvater. Moderator: Marina Spalas. În viziunea lui Liviu Ciulei scopul ultim, aspirația supremă a fiecărui regizor era de a face „artă actuală”, de a realiza un spectacol care să conducă spre o imagine semnificativă a perioadei contemporane. Povestea lui Liviu Ciulei se identifică, până la a se confunda, cu cea a Teatrului Bulandra, în care s-a afirmat şi a lucrat, influenţându-l cu spiritul său în modul cel mai subtil şi profund. Cum gândești și cum construiești un spectacol care să te exprime - din punct de vedere uman și artistic - și care, în același timp, odată comunicat publicului, să conteze? Care sunt legile obiective ce te pot călăuzi spre structurarea compozițională a unui spectacol? Care sunt normele, regulile invariabile ale limbajului teatral? La aceste întrebări, dar și la multe altele, invitații acestui eveniment vor încerca să răspundă. „Toți cei care facem această meserie - sau, dacă vă place cuvântul, profesiune - trebuie să fim stăpâni, cât se poate de stăpâni pe meșteșugul nostru. Să fim buni meșteșugari și, care putem, artiști. (...) Meșteșug este să știi să folosești spațiul scenei, sau să imprimi ritmul potrivit fiecărui moment, să știi să pui în valoare jocul actorului prin lumini adecvate, sau, sau, sau... Întâi trebuie să ajungem buni meșteșugari - prima treaptă - și apoi să ne silim să devenim artiști - treapta superioară. Cine însă încearcă să treacă peste prima treaptă fără să pună sănătos piciorul în ea, se înșală crezând că se va putea menține pe treapta de sus a artei regizorale”, afirma regizorul Liviu Ciulei în „Contemporanul“, în septembrie 1956. Liviu Ciulei a studiat teatrul la Conservatorul Regal de Muzică și Teatru din București (1946) și, ulterior, arhitectura (1949). În 1945 a debutat ca actor la Teatrul Mic, alăturându-se Teatrului Municipal din București (mai târziu Teatrul Bulandra), unde a debutat ca regizor, în 1957, cu „Omul care aduce ploaia“ de Richard Nash. În 1961 devine celebru cu montarea originală a piesei „Cum vă place“ de Shakespeare. Montează „Opera de trei parale“ (Bertolt Brecht), „O scrisoare pierdută“ (I .L. Caragiale), „Azilul de Noapte“ (Maxim Gorki), „Leonce și Lena“ (Georg Büchner) și „Elisabeta I“ (Paul Foster). Actor, regizor, scenograf, profesor, Liviu Ciulei a abordat în chip insolit repertoriul clasic, construind spectacole de anvergură şi luptă pentru ceea ce s-a numit „reteatralizarea teatrului”. A realizat scenografia a 125 de spectacole. Și-a pus amprenta și în filmele regizate, respectiv „Erupția” (1957), „Valurile Dunării” (1959), „Pădurea spânzuraților” (1964) și „O scrisoare pierdută” (spectacol TV, 1982). În 1980 părăseşte România și lucrează în Europa, Statele Unite ale Americii, Canada și Australia. Împreună cu Peter Brook şi Jerzy Grotowski, Liviu Ciulei este un adevărat novator în domeniul teatrului. A devenit directorul Teatrului Tyrone Guthrie din Minneapolis, Minnesota (Statele Unite), iar din 1986, profesor de teatru la Columbia University și New York University. A revenit după 1989 în ţară, regizând o serie de piese celebre. A fost numit director onorific al Teatrului Bulandra. A murit la 24 octombrie 2011 în Germania, la München. Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile. Vă așteptăm cu drag!

București: 25 de ani de la plecarea poetului George Almosnino (Cafeneaua critică la MNLR, joi 21 noiembrie 2019)

Muzeul Național al Literaturii Române, (MNLR) - str. Nicolae Crețulescu 8 Nicolae Crețulescu 8, București, București

25 de ani de la plecarea poetului George Almosnino (Cafeneaua critică la MNLR, joi 21 noiembrie 2019) Se împlinesc, pe 24 noiembrie, 25 de ani de la prea-grăbita plecare de pe această lume, la doar 58 de ani, a lui George Almosnino (17 iulie 1936 - 24 noiembrie 1994). Cafeneaua critică propune o evocare a acestui poet remarcabil şi remarcat, în ciuda excesivei sale discreţii. Istoria literaturii române postbelice nu-l va putea ocoli. Participă: Nora Iuga, Tiberiu Almosnino, Constantin Abăluţă, Nicolae Prelipceanu Amfitrion: Ion Bogdan Lefter Cafeneaua critică este un proiect de dezbateri culturale pe teme de actualitate. Prima serie s-a desfăşurat în anii 1994-1998 în Cafeneaua Facultăţii de Litere a Universităţii din Bucureşti. Seria a doua a debutat în noiembrie 2008 la Clubul TSC şi a continuat la Clubul A, la Club Control, din nou la Club A, la POINT şi la Muzeul Naţional al Literaturii Române – MNLR. De asemenea, Cafeneaua critică organizează şi ediţii „în deplasare”, în mijlocul evenimentelor culturale pe care le dezbate. * Cafeneaua critică Joi 21 noiembrie 2019, orele 19.00-22.00 Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti – MNLR Str. Nicolae Creţulescu nr. 8 (în spatele Bisericii Albe de pe Calea Victoriei şi în spatele UNITER) Contact: 0731-00.30.22 (Andreea Drăghicescu/ MNLR); 0737-210.978 (Paul Radu/ Cafeneaua critică) ________________ * Invitaţii „stagiunii” 2019-2020 şi participanţii la discuţii: Bogdan Ghiu, Cristina Popescu Russu, Nicolae Prelipceanu şi, prin mesaje video, Mihai Măniuţiu şi Ovidiu Şandor (despre actualitatea culturală a toamnei 2019) (ediţia a 252-a); Ion Cocora, Ioan Cristescu, Doina Papp, Ludmila Patlanjoglu, Cristina Rusiecki şi Mircea Anghelescu, Iulian Băicuş, Valentin Petculescu, Vasile Tolan (despre dramaturgia românească de Ziua ei) (ediţia a 253-a).

Iași: manifestarea omagială „In Memoriam Ilie Matei” Muzeul „Poni – Cernătescu”

Muzeul Memorial "Poni - Cernătescu" Str. Mihail Kogălniceanu nr. 7 B, Iași, Iași

In Memoriam Ilie Matei (1895 - 1969)  Muzeul Ştiinţei şi Tehnicii „Ştefan Procopiu” din cadrul Complexului Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi organizează vineri, 22 noiembrie 2019, începând cu ora 12.00, la Muzeul „Poni - Cernătescu” de pe strada Mihail Kogălniceanu nr.7B, manifestarea omagială „In Memoriam Ilie Matei”. Organizat în parteneriat cu Arhivele Naționale ale României – Serviciul Județean Iași, Colegiul Tehnic de Electronică și Telecomunicații „Gheorghe Mârzescu” Iași, Colegiul Național de Artă „Octav Băncilă” Iaşi şi consacrat comemorării a 50 de ani de la dispariția din viață a reputatului profesor chimist Ilie Matei, evenimentul cultural se alătură celorlalte manifestări omagiale dedicate marilor personalităţi care şi-au înscris cu cinste numele în istoria ştiinţei şi tehnicii din România. Academicianul Ilie Matei, dascăl eminent și cercetător remarcabil, s-a distins în special prin cercetările întreprinse în domeniul chimiei organice, atât la Facultatea de Științe din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza”, cât și la Școala Politehnică „Gheorghe Asachi”, instituții pe care le-a servit cu devotament peste 30 de ani. Programul acestui eveniment va include evocarea personalității profesorului chimist Ilie Matei, prezentată de prof. dr. habil. Mihail Lucian Bîrsă de la Facultatea de Chimie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași și recitalul de muzică clasică susținut la violoncel de Clara Sofia Lupașcu, îndrumător prof. Florin Sandu, de la Colegiul Național de Artă „Octav Băncilă” Iași. Vă așteptăm cu drag să ne fiți alături!   Director DTA, Dr. ing. Adrian Puișoru Şef Secție Relaţii Publice, Dr. Coralia Costaş  

București: Evocare Nicolae Labiș la Muzeul Naţional al Literaturii Române

Muzeul Național al Literaturii Române, (MNLR) - str. Nicolae Crețulescu 8 Nicolae Crețulescu 8, București, București

Marți, 3 decembrie 2019, de la ora 17.00, la sediul din Str. Nicolae Crețulescu nr. 8, Sala Perpessicius, Muzeul Național al Literaturii Române vă invită la un eveniment aparte dedicat memoriei poetului Nicolae Labiş, de la a cărui naștere se împlinesc 84 de ani la 2 decembrie. Participă Maria Margareta Labiș, Teodora Labiș Crețu, actorul Vlad Rădescu, profesorul Costel Chiteș, interpreta de muzică veche Doina Lavric Parghel și studentele la Actorie – Universitatea Hyperion Andreea Ionela Buzatu, Alexandra Zamfirescu, Maria Magdalena Pisaltu și Gianina Crivăț. Satul Poiana Mărului, comuna Mălini, care în prezent aparţine judeţului Suceava, și-a lăsat amprenta în sufletul lui Nicolae Labiș, dar și reciproca este valabilă. Străbunica sa, Zamfira Blendea (bunica mamei sale, Ana-Profira), era înrudită cu Ştefan a Petrei Ciubotariul, tatăl lui Ion Creangă. Eugen Labiş, tatăl poetului, era fiu de brigadier silvic – ceea ce explică preocuparea pentru vânătoare – şi a fost învăţător. În timpul celui de-al doilea război mondial s-au refugiat în comuna Mihăileşti, lângă Câmpulung Muscel. În 1945, întreaga familie a revenit la Mălini, ridicând o locuinţă nouă, astăzi Casa Memorială „Nicolae Labiş”. Tânărul Labiş a urmat cursurile Liceului „Nicolae Gane” din Fălticeni, continuate la şcoala medie „Mihail Sadoveanu” din Iaşi. A debutat cu poezia „Fii dârz şi luptă, Nicolae!” în revista Iaşiul nou. În septembrie 1952, în urma unui examen de admitere, Nicolae Labiş este admis la „Şcoala de literatură”. Probabil, nu s-a gândit că prin Bucureşti trec tramvaie care deraiează destine şi rămân în Istoria Literaturii. Prezenţa unui poet de talentul lui Labiş, crescut la şcoala convingerilor comuniste, a fost o binefacere pentru regim, ca atare, a fost omagiat cum se cuvine de critica literară. I-a fost recunoscută valoarea, deşi Labiş nu a scris nici o poezie cu dedicaţie către Lenin sau Stalin. În 1953, i s-au imputat „abateri de la morala şi disciplina şcolii”, pentru că lectura cărţi „retrograde”, sancţionate de autorităţi. Labiş era incontestabil liderul generaţiei sale. „Labiş avea conştiinţa propriei valori într-un grad atât de înalt, încât îşi ştia locul şi greutatea în cultura timpului şi îşi dispreţuia prea mult, virtual, virtualii judecători, spre a crede în posibilitatea de a se lăsa învins de imundele lor viclenii. Avea conştiinţa luptătorului înzestrat şi loial, pentru care nu exista la capătul drumului decât biruinţa,” scria Gheorghe Tomozei în „… Urmele poetului Labiş”, Ed. Sport-Turism, 1985. A biruit, desigur, dar birul a fost însăşi viaţa sa. Aşa i-a fost scris, ca viaţa să-i semene cu poezia. Năvalnică, cumplită, intensă. Intrarea este liberă în limita locurilor disponibile. Vă așteptăm cu drag!

București: Evocare Marin Sorescu la Muzeul Naţional al Literaturii Române

Muzeul Național al Literaturii Române, (MNLR) - str. Nicolae Crețulescu 8 Nicolae Crețulescu 8, București, București

Miercuri, 4 decembrie 2019, de la ora 17.00, la sediul din Str. Nicolae Crețulescu nr. 8, Sala Perpessicius, Muzeul Național al Literaturii Române vă invită la un eveniment dedicat memoriei lui Marin Sorescu, de la a cărui plecare spre stele se împlinesc 23 de ani. Invitați sunt acad. Eugen Simion, Ion Cocora, Mihai Ispirescu. Lectură artistică: Rodica Mandache și Marius Bodochi. Amfitrion: Ioan Cristescu, directorul MNLR. Marin Sorescu a fost poet, dramaturg, prozator, eseist și traducător. Operele lui au fost traduse în mai mult de 20 de țări. A publicat primul său volum, „Singur printre poeţi”, în 1964 şi de atunci a impus un stil degajat, uşor ironic, fantezist, cu un profund simţ critic. Sunt foarte cunoscute şi volumele din ciclul „La lilieci”, un univers poetic pornind de la un cimitir ce poartă acest nume. Ideea i-a venit lui Marin Sorescu în momentul în care acesta se afla cu o bursă în SUA la Universitatea din Iowa când i-a căzut în mână un volum al poetului american, Edgar Lee Masters intitulat Spoonriver, construit în acelaşi mod. Creaţia sa dramaturgică poate fi considerată şi ea ca fiind excepţională: „Iona”, „Paracliserul”, „Matca”, „Există nervi”, „A treia ţeapă”, „Răceala”. Marin Sorescu a fost membru al Academiei Române, al Academiei Mallarmé din Paris, al Academiei Europene de Ştiinţă şi Artă din Veneţia, al Academiei de Arte, Ştiinţă şi Profesii din Florenţa. A condus revista literară „Ramuri” şi a fost preşedintele Uniunii Scriitorilor din Craiova. Unul dintre cei mai reprezentativi poeţi contemporani ai lumii, nominalizat pentru Premiul Nobel pentru literatură, a primit mai multe distincţii în România printre care Premiul Academiei (de două ori), Premiul Uniunii Scriitorilor (de şase ori). În România Marin Sorescu ocupă un loc important în programa şcolară, atât în învăţământul preşcolar, prin cărţile sale pentru copii, cât şi în învăţământul primar şi liceal şi în Facultăţile de Filologie. S-a făcut remarcat și prin preocuparea pentru pictură, deschizând numeroase expoziții în țară și în străinătate. A murit în anul 1996, la Bucureşti. Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile. Vă așteptăm cu drag!

București: „Pe-un picior de plai/ Pe-o gură de rai…” | Evocare Leopoldina Bălănuță

Muzeul Național al Literaturii Române, (MNLR) - str. Nicolae Crețulescu 8 Nicolae Crețulescu 8, București, București

Muzeul Național al Literaturii Române, în colaborare cu Fundația Geo Barton, vă invită joi, 12 decembrie 2019, de la ora 17.00, în Mansarda sediului din Str. Nicolae Crețulescu nr. 8, la o evocare a actriței Leopoldina Bălănuță numită „Pe-un picior de plai/ Pe-o gură de rai…”. Participă: Manuela Ciucur, Coca Bloos, Tania Filip, Dan Condurache, Florin Călinescu, Petre Moraru, Mihai Dinvale. Amfitrioni: Anita Barton și Loreta Popa. Născută la 10 decembrie 1934, Păulești, județul Vrancea, Leopoldina Bălănuță a absolvit în 1957 Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică (IATC) din București, la clasa Mariettei Sadova și a lui Marcel Anghelescu. A debutat cu rolul Velea din „Prima întâlnire”, de Tatiana Sîtina, în regia lui Ion Cojar, la București. Ultimul ei rol a fost cel din „O batistă în Dunăre”, de D. R. Popescu, la Teatrul Național, montat de același regizor. A fost distribuită în filme, mai ales în roluri cu încărcătură dramatică, „Nunta de piatră” (1972), „Dincolo de pod” (1975), „Ion, blestemul pământului, blestemul iubirii” (1979), „Clipa” (1979), „Bietul Ioanide” (1979), „Năpasta” (1982). A fost distinsă cu Ordinul Meritul Cultural clasa a IV-a (1967) „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice”. A făcut film şi teatru în căutarea autenticității, iubind diferența. A cutreierat lumea cu spectacolele de poezie, visând să o schimbe. „Pentru că generaţia mea a găsit o lume jalnică. A găsit o lume bântuită de nebuni care s-au substituit lui Dumnezeu şi au transformat pământul ăsta hărăzit să fie rai pentru noi toţi, au transformat pământul ăsta în iad. Eu stau şi mă gândesc cu oroare că de când m-am născut n-a fost o clipă de pace pe pământ. (…) Ce mă cutremură este că aceşti nebuni, care ne-au decis nouă viaţa şi destinul, au forţa viruşilor, molipsesc mulţimile de ură şi de vrajbă, parcă îşi varsă peste lume, peste cei din jur, propriile dezechilibre, propriile tumori, propriile miasme scârboase. Mă gândeam câtă dreptate a avut sărmanul Tarkovski, care spunea, parcă în ultimele zile ale existenţei lui: dacă Dumnezeu ar coborî pe pământ ar muri de infarct. Şi tot el spunea: Doamne, am obosit aşteptându-te!”, mărturisea într-un interviu marea actriță. Când a scris Emil Botta: „Poldi este o poezie pe care n-am apucat s-o aştern pe hârtie”, nimeni nu l-a contrazis. Era adevărat… Personalitatea Leopoldinei Bălănuță reprezintă un capitol special din istoria teatrului românesc, iar vocea actriței, așa cum a fost ea înregistrată în spectacole și filme, dar și în recitaluri, rămâne o marcă înregistrată. „Pentru mine, aşteptarea e sinonimă cu speranţa. Chiar şi ceea ce fac, meseria mea, ce este altceva decât un fel de a oferi oamenilor puterea să spere? Dar să nu mă înţelegeţi greşit. Nu e vorba de o aşteptare pasivă, ci o pregătire pentru ceea ce urmează să se întâmple. Chiar şi acel ultim lucru care i se poate întâmpla omului are nevoie de pregătire. Pentru mine, aşteptarea este un sentiment puternic şi pozitiv. Aşteptarea este pregătire”, spune Leopoldina Bălănuţă în volumul Actorul în căutarea personajului. Actrița s-a stins într-o toamnă acum 21 de ani. Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile. Vă așteptăm!

București: „Viața mea se iluminează” – Evocare Nichita Stănescu la Muzeul Naţional al Literaturii Române

Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR) - București Calea Griviței nr. 64-66, București, București

În fiecare decembrie, Muzeul Național al Literaturii Române îl readuce în memoria celor care iubesc Poezia pe cel care a slujit-o cu pasiune, har și devotament - Nichita Stănescu. Admirat şi iubit, poetul a rămas viu în amintirile tuturor celor care l-au cunoscut. La această întâlnire specială numită „Viața mea se iluminează”, ce va avea loc vineri, 13 decembrie 2019, ora 18.00, în Mansarda sediului din Str. Nicolae Crețulescu nr. 8 (în spatele Bisericii Albe) participă atât graficianul Mircia Dumitrescu, Nicu Alifantis, actrița Theodora Stanciu, Vlad Ciobanu, cât și Andreea Ionela Buzatu, Alexandra Zamfirescu, Maria Magdalena Pisaltu și Gianina Crivăț, studente clasa de Actorie Rodica Mandache – Universitatea Hyperion. Se știe sigur că în anii de liceu, la Ploiești, Nichita Stănescu încă nu optase pentru poezie. „Trăia cu năzuinţa difuză de a se afla în centrul atenţiei tuturor, de a fi răsfăţat; pe atunci, putea deveni şi muzician, şi pictor, şi actor, şi orice altceva, în funcţie de modelul cultural sau de mitul care i s-ar fi impus cel mai repede. Totuşi, la Bucureşti, studiind sistematic literatura română și luând contact cu viaţa literară, Nichita Stănescu a descoperit superioritatea poziţiei poetului în conştiinţa colectivităţii româneşti”, scria despre marele poet criticul Alex Ștefănescu. Născut la 31 martie 1933, Nichita Stănescu avea un farmec aparte și vorbea precum scria. Cel puțin așa își amintesc cei care i-au fost apropiați și care au avut șansa unor dialoguri remarcabile cu acesta. Laureat al Premiului Herder şi nominalizat la Premiul Nobel pentru Literatură (1980), Nichita Stănescu era considerat atât de critica literară, cât şi de publicul larg drept unul dintre cei mai de seamă scriitori pe care i-a avut limba română, pe care el însuşi o denumea „Dumnezeiesc de frumoasă”. Despre Nichita Stănescu, Nicolae Breban crede că este în continuare unul dintre cei mai mari poeți români. Unii critici literari, precum Eugen Simion, au spus despre Nichita că este un poet de o amplitudine, profunzime şi intensitate remarcabile, făcând parte din categoria foarte rară a inventatorilor lingvistici şi poetici. „Nichita era un soi de mic bastion al credinţei în literatură şi în valoare”, a afirmat și poetul Florin Iaru, care l-a cunoscut îndeaproape. Viața boemă pe care o ducea Nichita nu mai reprezenta demult un secret. De altfel, Ion Băieşu a răspândit povestea despre ziua în care Nichita şi-a sărbătorit cei 50 de ani, când l-au vizitat atâţia oameni, încât nici nu mai aveau loc în apartament. „El era un om atât de generos, încât se simţea în stare să strângă în braţe toţi oamenii pământului. Toţi locatarii au ieşit la ferestre să admire acest omagiu extraordinar adus Poetului“. Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile. Vă așteptăm!

Călărași: In Memoriam – Vasile IVAN, expune Aurel Contraș

Muzeul Municipal Călărași 1 Decembrie 1918, 3-5, Călărași, Călărași

Sculptorul Vasile Ivan text de Ana Amelia Dincă Vasile Ivan este singular în spaţiul artistic călărăşean prin seninătatea şi concentrarea de care dau dovadă portretele de copii având privirea interogaţiei în faţa orizontului spre care privesc inocent. Important este subtextul acestor compoziţii şi lumea ascunsă în interiorul figurilor îngereşti, modelate cu grija celui care se teme de fragilitatea creaţiei biologice. Valenţele estetice ale chipurilor de copii merg în zona estetică a lui Auguste Rodin şi Constantin Brâncuşi, maeştri care i-au clarificat lui Vasile Ivan mijlocul prin care artistul îşi poate atinge scopul în figurarea fiinţei. Tipologia specifică, surprinderea în beatitudine a trăirilor, meditaţia şi tristeţea profundă, inocenţa şi frumuseţea, sunt elementele urmărite în studiile de portret evocatoare ale unui demers pur plastic ori de o atentă aplecare asupra trăirilor modelului. Deosebit de expresive, lucrările denotă preocuparea sculptorului pentru relevarea unei plasticităţi care să conţină rotunjimi, dar şi unghiuri rezultate din întretăierea liniilor făcând astfel încât abordările în ronde-bosse să aibă ingredientele unor structuri bine gândite. Corelând universurile spirituale ale omului şi căutând în trăirile lui cele mai ascunse sentimente în raport cu existenţa, Vasile Ivan devine astfel un cercetător al propriului spirit. Originar din comuna Radu Negru, judeţul Călăraşi, absolvent al Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti (1974-1977), sculptorul a trăit între anii 1947-2004. Dacă urmăreşti derularea numeroaselor sale expoziţii personale şi de grup, precum şi a simpozioanelor naţionale şi internaţionale de sculptură la care a participat, îţi dai seama că nu l-au atras extravaganţele expresiei plastice, ci a fost apropiat de forma echilibrată care să exprime clar o idee. Creaţia sa se află în întregime sub semnul devenirii şi de-a lungul timpului sculptorul va trece aproape imperceptibil de la un limbaj ancorat în realitate la unul nonimitativ, dar în limitele figurativului. Una din temele sale majore este portretul de copil. În anul 1980, în vremea când mai locuia încă pe strada Răsăritului din Călăraşi, sculptorul şi-a deschis o expoziţie personală la Galeria „Orizont” din capitală oferind spre vizionare publicului 13 lucrări în lemn reprezentând chipuri specifice vârstei umane incipiente. Radu Procopovici, cel care prefaţase catalogul expoziţiei, considera că aceste forme sunt o evocare a unei etape ideale a purităţii, continuatoare a unui paradox ce se pierde prin evoluţie . Artistul pornea de la forma umană ca germene al unui ansamblu structural dezvoltat mai târziu în vidul dintre zidurile cetăţii. Capetele de copii înseamnă un ciclu important de volume idealizate în bronz şi lemn, create în perioada anilor 1978-1979. Aceste etape ale dezvoltării organice încep cu „Somnul” intrauterin al unei fiinţe fără glorie existenţială şi se continuă cu „Ion” cel care încearcă să dezlege tainele cărţilor, artistul elaborându-şi cercetarea în zona copilăriei omului până la adolescentul căutător al propriei identităţi. În tabăra de la Hobiţa din 1981, Vasile Ivan a creat monumentul „Devenire”, piatra din a cărei materialitate se ivea acelaşi subiect al primei vârste umane. Revenirea asupra temei este recurentă, în anul 1987 creând un bronz de mici dimensiuni într-o concepţie similară lucrării de la Hobiţa. Începând cu anii 90, discursul său se axează pe ideea de cetate, prezentă în numeroase schiţe, dar cu origini în monumentul „Permanenţa cetăţii”, creat la Piatra Neamţ în 1979, într-o viziune care amintea stilistic concepţia soclurilor lui Constantin Brâncuşi. „Loc+Vatră”, „Turn de cetate” se constituie într-o linie plastică revelatoare, cu noi opţiuni formale. Sunt lucrări inspirate din împletiturile de nuiele ale unor structuri arhaice aflate în devenire plastică aproape continuă prin interpretarea dată de Vasile Ivan, pentru ca la un moment dat cetatea să se creştineze în viziunea artistului, iar terminaţiile superioare ale zidurilor să devină purtătoare ale semnului crucii. Sculptorul proiectase „Loc+Vatră” pentru Simpozionul de sculptură „Ion Vlad” de la Călăraşi, Ediţia I, 1998, iar amplasarea monumentului o dorea între apele Jirlăului şi Borcei, soarele trebuind să cadă exact în locul vid dintre volumele lucrării, amintind astfel proiectul pentru Templul maharajahului din Indor al lui Constantin Brâncuşi. Dar artistul a renunţat la finalizarea acestei idei, care a fost înlocuită de o „Corabie veche”, simbol al apelor şi sufletelor verticalizate după trecerea într-un alt patrimoniu spiritual. Ca tip de structură vizuală şi aceasta îşi avea începuturile într-o compoziţia mai veche „Multiplicare” din 1984. În intervalul 1983-1998, Vasile Ivan fusese în egală măsură şi artist de tabără, nu numai de atelier. În acest context a realizat o istorisire a vieţii haiducului: „Piciorul haiducului” (Măgura, 1984), „Odihna haiducului” (Scânteia, 1986), „Palma haiducului” (Oarba de Mureş, 1987), „Din pădurea haiducului” (Babadag, 1985), „Ferestrele haiducului” (Ineu, 1988). Sunt lucrări de dimensiuni mari, de evocare şi stăpânire a teritoriului de către un personaj legendar al culturii româneşti. Aurel Contraș Text de Victor Cioban, august 2019 În cadrul patrimoniului artistic sălăjean, un loc important îl ocupă sculptura lui Aurel Contraş, care s-a născut la 12 iunie 1938, în localitatea Meseşenii de Sus, pe vremea când aceasta se numea Căţălu Românesc, iar statul român atingea punctul său maxim de dezvoltare economică, socială şi culturală, datorat, paradoxal, nu unui regim „democratic” (sau „liberal”), ci „dictaturii de cabinet” a regelui Carol al II-lea. Copilăria şi-a desfăşurat-o sub semnul celui de-al Doilea Război Mondial, când satul său natal a intrat în componenţa Ungariei (prin Dictatul de la Viena din 30 august 1940). În adolescenţă a observat evenimentele instaurării regimului comunist (de la ocupaţia sovietică până la frauda electorală din noiembrie 1946, abdicarea regelui Mihai I, naţionalizarea mijloacelor de producţie şi colectivizarea agriculturii), iar bătrâneţea se desfăşoară sub semnul integrării europene şi euroatlantice. Ca atare, existenţa lui s-a suprapus, în linii mari, peste cea a României ultimului secol, cu plusurile şi minusurile aferente. Absolvent al Institutului de Arte Plastice „Ion Andreescu” din Cluj-Napoca (promoţia 1974), plasticianul deţine statutul de membru al Uniunii Artiştilor Plastici începând cu 1980 şi a primit în 2001 diploma de Cetăţean de Onoare al municipiului Zalău, în semn de recunoaştere a activităţii sale artistice, recompensate cu numeroase premii la concursuri naţionale şi internaţionale. Natura lui reflexivă şi cumpătarea atitudinală i-au antrenat imunitatea la frisoanele experimentaliste şi la vacuitatea variilor tendinţe şi mode estetice, fapt reflectat de integritatea şi integralitatea unei opere ce nu impresionează prin anvergura ei aritmetică, ci prin constanţa ei conceptivă şi temperanţa articulării spaţiale a formelor, în care discursul plastic tinde spre sugestivitatea poeticii conceptualismului abstract1. De-a lungul carierei sale, creaţia monumentală şi exhibiţionistă contraşiană a constituit subiectul a numeroase articole de presă, inclusiv a revistei Caiete Silvane, care a publicat în aprilie 2010 o recenzie a expoziţiei personale Semn şi formă. Articolul respectiv, semnat de Daniel Săuca, menţionează câteva date biografice referitoare la personalitatea artistului şi o serie de impresii generate de vernisajul de la Muzeul de Artă „Ioan Sima” Zalău din data de 19 martie 2010. Urmând retorica adecvată acestui moment festiv, impresiile evidenţiază o opinie favorabilă, cu evidente tente apologetice, unde se arată, după părerea mea, mai degrabă un ataşament sentimental pentru tematica evocată de sculptor (mediul rural, iconografia creştină) decât o privire lucidă asupra contextului istoric în care acesta îşi desfăşoară activitatea. O situaţie similară se observă şi în sumedenia de albume şi cataloage de specialitate dedicate creaţiei contraşiene, care caută să îi confecţioneze o imagine eroică, de „disident anticomunist”2, ignorând cu desăvârşire faptul că în anii de şcoală a fost instruit în „spiritul regimului”, după normele marxist-leniniste3. Abordările trunchiate reprezintă principalul factor declanşator în elaborarea prezentei lucrări. Fără a se nega valoarea estetică a creaţiei artistului, se încearcă realizarea unei expertize critice a universului contraşian, care, deşi trimite spre „simbolismul metaforic spiritual al vieţii”4, nu are de fapt nimic de-a face cu sentimentul autentic de pietate şi contemplaţie mistică invocat de admiratorii săi5. Dimpotrivă, mesajul transmis este cât se poate de „materialist”, fiindcă persoanele religioase veritabile nu vorbesc niciodată de „simboluri”, ci adoptă un comportament fetişist, iconodul sau iconoclast6. Devoţiunea creştin ortodoxă nu este utilizată decât ca punct de plecare pentru legitimarea unei apartenenţe etnice, care, la rândul său, se suprapune peste o „conştiinţă de clasă” şi o prezenţă ideologică obsedantă. Desigur, confuzia dintre „formă” şi „mesaj” nu este ceva nou în istoriografia de artă; originile sale pot fi sesizate încă din perioada Renaşterii, când contemporanii se prezintă drept „antici” cu scopul de a se autolegitima. Aceeaşi strategie se aplică şi în Secolul Luminilor, care sporeşte efectul iluzionist prin confecţionarea de „falsuri” arhivistice, facilitând cristalizarea unui curent numit ulterior „romantism”, unde reformismul social îmbracă haine „medievale”, prin denumiri ca „gotici”, „evanghelişti”, „trubaduri”, „nazareeni”, „prerafaeliţi”, „purişti”, „primitivi” etc. Scenografia romantică este adoptată şi de curentele de avangardă în intervalul 1870-1940, care se deosebesc de predecesorii lor prin faptul că nu mai vizează „restaurarea” unor societăţi considerate „dispărute”, ci „reconstrucţia” din temelii. Un exemplu tipic este Constantin Brâncuşi (1876-1956), care preia elemente formale din artizanatul rural pentru a ilustra teorii matematice, psihologice, antropologice etc.7 Orice s-ar spune, Aurel Contraş nu are cum să aparţină satului „tradiţional”, pentru că în momentul venirii sale, societatea respectivă pur şi simplu nu mai exista; fusese modificată de legislaţia reformistă a secolului al XIX-lea, care, după ce a desfiinţat solidarităţile feudale, a introdus cartea, şcoala, banii şi mai ales calea ferată. Nu se poate invoca nici măcar acel spaţiu rural caracteristic României Mari, unde se întâlneau „ţăranii-negustori” din romanele lui Liviu Rebreanu sau Ion Agârbiceanu, care îşi focalizau preocupările în jurul comerţului cu recolte şi animale, susţinând o „metafizică” în sens brâncuşian, unde aspiraţiile religioase se confundau cu cele politice, iar obiectul central al adoraţiei era pământul. Comuniştii aduceau o tipologie total diferită: „colectivistul”8, care lucrează în Cooperative Agricole de Producţie (CAP), după o planificare strictă (cincinalul) şi se implică activ în evenimentele istorice, participând la acţiunile revoluţionare ale „clasei muncitoare”. În ceea ce priveşte concepţia sa despre Univers, aceasta era tributară publicaţiilor editate de partid, din domeniul istoriei, arheologiei, antropologiei şi etnografiei, care vorbeau despre „cultul fertilităţii”. Din punct de vedere stilistic, Contraş face parte din generaţia pe care literatura de specialitate o numeşte „optzecistă”9, care beneficiază de o carieră prolifică, desfăşurându-se la cumpăna dintre două lumi: „comunismul naţional” şi „economia de piaţă”. Ca mulţi dintre colegii săi de breaslă, dă dovadă de oportunism politic, pentru a-şi menţine onorurile anterioare, ajungând să promoveze un autohtonism excesiv, de sorginte (neo)legionară, inspirat din Dacia preistorică a lui Nicolae Densuşianu10. În această privinţă, frecventa invocare a lui Brâncuşi trebuie pusă pe seama campaniei de „reabilitare a spiritului naţional”, generate de decizia uapiştilor bucureşteni de a realiza un curent artistic care să justifice disensiunile dintre Gheorghiu-Dej și Nikita Hrușciov11, respectiv a „tracismului” anilor ’90, inițiat de opoziția anti-fesenistă din diaspora, pe baza scrierilor unor autori interbelici, simpatizanți ai extremei drepte (Nae Ionescu, Emil Cioran, Mircea Eliade, Radu Gyr, Ion Alexandru Brătescu-Voineşti etc.)12. În cadrul „traciştilor”, personalitatea sculptorului de la Hobița ocupă un loc aparte, datorită faptului că începuturile carierei sale sunt legate de activitatea lui Dimitrie Paciurea (1873-1932), care și-a exprimat în mod public admirația pentru lucrarea lui Densușianu13, ignorând rezultatele cercetărilor arheologice de specialitate (efectuate de Vasile Pârvan, Nicolae Iorga, Gheorghe Brătianu, Constantin Daicoviciu etc.). Opțiunea lui Contraș pentru „tracism” este, într-o oarecare măsură justificabilă, fiindcă teoria lui Densușianu, deși nu a fost aprobată niciodată la nivel oficial, a fost extrem de populară în rândul tineretului ceaușist. E drept că receptarea ei nu s-a realizat prin contact direct (Dacia preistorică figurează pe lista cărților interzise de comuniști), ci prin medierea unor romancieri populari (Pavel Coruț), refugiați politici (Napoleon Săvescu), filologi (Edgar Papu) și chiar a unor persoane din anturajul dictatorului (Ilie Bădescu), care susțineau că „tovarășul” ar fi un descendent de-al lui Burebista14. Pe deasupra, a beneficiat de sprijinul unor ierarhi ortodocşi radicali, care, pentru a-şi menţine influenţa în societate, susţineau existenţa unor conexiuni între ipoteticul Zalmoxis al „geto-dacilor” şi dogma bizantină. Ca orice „tracist”, Contraş elaborează compoziţii unde este evocată utopia sămănătoristă a satului românesc (ţăranul analfabet care practică agricultura de subzistenţă, organizându-şi activitatea după succesiunea anotimpurilor şi reglementările Bisericii), pusă în contrapondere cu „eternul” revizionism maghiar, ameninţarea bolşevismului sovietic, imoralitatea societăţii occidentale (în special americane) şi uneori strategiile comerciale ale magnaţilor evrei (gen Rothschild, Soros etc.), cărora li se atribuie guverne mondiale şi conduceri „din umbră”15. În acest mod, se conturează un „conformism inversat”, care face o...

București: „Scrisorile nescrise ale Iuliei Hasdeu” – Dezvăluiri

Muzeul Național al Literaturii Române, (MNLR) - str. Nicolae Crețulescu 8 Nicolae Crețulescu 8, București, București

Muzeul Național al Literaturii Române și Asociația Culturală Iulia Hasdeu vă invită sâmbătă, 21 decembrie 2019, ora 14.00, în Sala Perpessicius a sediului din Str. Nicolae Crețulescu nr. 8 (în spatele Bisericii Albe) la evenimentul „Scrisorile nescrise ale Iuliei Hasdeu” – Dezvăluiri. Participă: Crina Bocșan Decusară și Maria Boescu. Iulia Hasdeu s-a născut la 2/14 noiembrie 1869, la Bucureşti. La doar 3 ani deosebea literele, iar la 4 ani vorbea corect în franceză şi în germană, știa să scrie și desena cu talent. Memora orice cu o uşurinţă uimitoare. La 7 ani recita fără cusur poeziile lui Macedonski, Alecsandri, Bolintineanu, fabulele lui La Fontaine şi versuri din manualele germane şi franceze. Pe întreg parcursul scurtei sale vieţi, Iulia a scris peste 130 de poezii, câteva nuvele și avea pregătite planurile unor piese de teatru, pe care nu a mai apucat să le dezvolte, deși dramaturgia a fost visul ei. Instinctul premonitoriu a determinat ca moartea să devină un laitmotiv obsesiv, despre care povestea ca și cum ar înțelege ceea ce avea să i se întâmple. Între tată şi fiică se va naşte o puternică legătură sufletească şi intelectuală. La 11 ani pleacă, împotriva voinței ei la Paris, însoțită de mama, iar dorul de casă, de țară și de prietenele ei dragi se va revărsa în scrierile sale. Începând din 1885, la 16 ani, în timpul vacanțelor petrecute alături de familie în Elveția, Franța și România, Iulia va scrie cea mai mare parte a operei sale. Versurile ei emană multă tristeţe şi o înțelegere inexplicabilă a sentimentului de moarte. Boala necruţătoare la acea vreme, tuberculoza, pentru care încă nu se inventase leacul potrivit, a răpus-o. La 17/29 septembrie, Iulia Hasdeu moare la București în braţele părinţilor săi, în camera copilăriei sale, din clădirea arhivelor, unde se află în zilele noastre Parcul Izvor. Este înmormântată la Mausoleul de la Cimitirul Șerban Vodă din București. Intrarea la eveniment este liberă, în limita locurilor disponibile. Vă așteptăm cu drag!

București: Muzeul Național al Literaturii Române vă invită vineri, 17 ianuarie 2020, de la ora 17.00, la sediul din Str. Nicolae Crețulescu nr. 8, la evocarea unui poet important, dispărut prea devreme, Augustin Frățilă. Invitați: Mircia Dumitrescu, Eugen Suciu, Bogdan Ghiu, Ioan Groșan, Ion Mureșan. Amfitrion: Ioan Cristescu, director MNLR.

Muzeul Național al Literaturii Române, (MNLR) - str. Nicolae Crețulescu 8 Nicolae Crețulescu 8, București, București

Muzeul Național al Literaturii Române vă invită vineri, 17 ianuarie 2020, de la ora 17.00, la sediul din Str. Nicolae Crețulescu nr. 8, la evocarea unui poet important, dispărut prea devreme, Augustin Frățilă. Invitați: Mircia Dumitrescu, Eugen Suciu, Bogdan Ghiu, Ioan Groșan, Ion Mureșan. Amfitrion: Ioan Cristescu, director MNLR. „Pe Gusti Frăţilă eu l-am descoperit, ca om, mult după 1990. Doar ce am dat de câteva ori mâna pe la târgurile de carte, el ca atent redactor la Editura All, eu ca nevinovat samsar de carte. Ce ne-a apropiat frăţeşte (aproape de lacrimă) cale de un sfert de ceas a fost telefonul pe care i l-am dat năucit, după ce i-am citit un text devastator despre moartea câinelui de la ţară.  Vezi bine că ne-am întrebat (şi) atunci: «Bătrâne, oare de ce n-am stat şi noi o dată la un pahar de vorbă?!?» N-a fost să fie. Aşa că-i ascult acum cântecele ca tot atâtea momente de reculegere”, scria despre Augustin Frățilă criticul literar Dan C. Mihăilescu. Augustin Frățilă s-a născut la 25 noiembrie 1953, în Aiud (Alba). După studiile liceale terminate în 1972 la Petroșani, a absolvit în 1975 Școala Tehnică de Arhitectură din București. În 1977 abandonează studiile superioare începute cu un an în urmă la Institutul Politehnic din București. În 1991 este atestat ca ziarist. În perioada studiilor bucureștene frecventează „Cenaclul din Tei”, condus de George Țâra și „Cenaclul de Luni”, condus de criticul și profesorul Nicolae Manolescu, al Centrului Universitar București. A fost decorator timp de 14 ani. După 1989 a fost redactor pentru o scurtă perioadă la „Viața Românească”, apoi la „Contemporanul. Ideea europeană”. A debutat publicistic în revista „Luceafărul” (1978) cu un grupaj de poeme, prezentat de Nichita Stănescu și Nicolae Breban. În 1995 a debutat editorial cu volumul de versuri „Gramatica morții” (Editura Cartea Românească). Colaborează cu poezie și publicistică la: „Luceafărul”, „România literară”, „Contemporanul”, „Viața Românească”, „Literatorul”, „Tribuna”, „Convorbiri literare”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii Tineretului»”, „Tineretul Liber”, „Baricada”, „Secunda”, „Magazin”, „Curentul”, „Cuvântul”. „Cuvântul de ambe sexe”, „Longitudini” și altele. Publică volumul „El – Roi” (poezie, Editura Cartea Românească, 1997). Deținător al premiului pentru poezie al Uniunii Scriitorilor din România pe anul 1995. Membru al Uniunii Scriitorilor din România și în asociația English Speaking Union, București. „Deslușim din versurile risipite de el în presă, cât și, cu precădere, din cele citite prietenilor, două tendințe, fiecare dintre ele modificată și restructurată față de sursa principală de stârnire a lor. Una dintre ele ar fi aceea a unei retorici totale și a unei contopiri între poezia odinioară argotică și eposul de tip melancolic și metafizic, iar alta, printr-o îmblânzire a elementului cosmic baladesc până la cutuma monologului firesc și fierbinte. Refuzul cosmosului exterior, ca și al cosmosului interior în poezia lui Augustin Frățilă niciodată nu transgresează un loc comun”, scria despre Augustin Frățilă, în revista „Luceafărul”, Nichita Stănescu, la 15 ianuarie 1982. Intrarea este liberă. Vă așteptăm!

Iaşi: In memoriam Academician Ștefan Procopiu: 130 de ani de la naștere

Muzeul Științei și Tehnicii "Ștefan Procopiu" - Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași Piaţa Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 1, Iași, Iași

In memoriam Academician Ștefan Procopiu: 130 de ani de la naștere Muzeul Ştiinţei şi Tehnicii „Ştefan Procopiu” din cadrul Complexului Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi, în parteneriat cu Asociația „Aliance of Educators for Science, Technology, Engineering, Mathematics and Informatics” – ESTEEM România și Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași - Facultatea de Fizică, organizează duminică, 19 ianuarie 2020, începând cu ora 11.00, la Palatul Culturii, evenimentul „In memoriam Academician Ștefan Procopiu: 130 de ani de la naștere”. Descoperitor al Magnetonului Bohr-Procopiu și autor a peste 177 de lucrări științifice, Ștefan Procopiu (n. 19 ianuarie 1890, Bârlad – d. 22 august 1972, Iași) a fost Membru al Academiei Române și al altor societăți științifice românești și străine. Savantul a desfășurat activități de cercetare la Paris, alături de profesorii Gabriel Lippmann, Marie Curie, Paul Langevin, Aimè Cotton, Charles Fabry și s-a aflat, de două ori, pe lista propunerilor Comisiei mondiale, în vederea acordării Premiului Nobel pentru Fizică. Personalitatea prestigiosului om de știință va fi evocată, în cadrul acestui eveniment, de către invitații: univ. dr. Mihai Toma, Profesor Emeritus, Facultatea de Fizică: „Ștefan Procopiu - Creator de Școală și Mentor”; univ. dr. Mardare Sorohan, Profesor Emeritus, Facultatea de Fizică: „Ștefan Procopiu - Viața și Opera Magna”; univ. dr. Alexandru Stancu, Coordonator al Grupului de cercetare „Magnetism și modelare”, Facultatea de Fizică: „Descoperirea Magnetonului Bohr - Procopiu”; univ.dr. Octavian Baltag, Profesor asociat, Facultatea de Bioinginerie Medicală - Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași: „Ștefan Procopiu - Spirit inovator”; univ. dr. Ovidiu Florin Călțun, Coordonator al Grupului de cercetare „Materiale magnetice pentru aplicații tehnologice”, Facultatea de Fizică: „Efectul Procopiu - Aplicațiile tehnologice”. Programul manifestării va fi completat de un microrecital de muzică clasică, susținut de elevi de la Colegiul Naţional de Artă „Octav Băncilă” Iaşi, precum și de o proiecție a filmului documentar „In Memoriam Ștefan Procopiu (1890 - 1972)”. Cu această ocazie, va fi vernisată expoziţia temporară „Ștefan Procopiu - Omul, profesorul și savantul”, care va putea fi vizitată la Muzeul Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiu”, până pe 19 martie 2020.   Vă așteptăm cu drag!     Manager, Dr. Lăcrămioara Stratulat Şef Secție Relaţii Publice, Dr. Coralia Costaş  

București: Muzeul Național al Literaturii Române și Editura Cununi de Stele vă invită marți, 11 februarie 2020, de la ora 18.00, în Sala Perpessicius a sediului din Str. Nicolae Crețulescu nr. 8, la o evocare Amita Bhose – „Mi se întâmplă să visez în română”.

Muzeul Național al Literaturii Române, (MNLR) - str. Nicolae Crețulescu 8 Nicolae Crețulescu 8, București, București

Muzeul Național al Literaturii Române și Editura Cununi de Stele vă invită marți, 11 februarie 2020, de la ora 18.00, în Sala Perpessicius a sediului din Str. Nicolae Crețulescu nr. 8, la o evocare Amita Bhose - „Mi se întâmplă să visez în română”. Participă Ioan Cristescu, director Muzeul Național al Literaturii Române, domnul Bhaskar Bhatt, consilier în cadrul Ambasadei Indiei la București, Carmen Mușat Coman, director al Editurii Cununi de stele, foști studenți ai Amitei Bhose, prieteni, colaboratori, admiratori. „Mi se întâmplă să visez în română”, spunea Amita Bhose, reputată scriitoare, traducătoare şi profesoară, mesager al schimbului de valori culturale între România şi India, care a venit pentru prima oară în România în 1959 și s-a îndrăgostit de această ţară ce avea să-i devină a doua casă. S-a născut la Calcutta, la 9 februarie 1933 (în același an cu Nichita Stănescu), într-o familie cu bogată activitate culturală. La 20 de ani termină facultatea de chimie, fizică şi matematică, iar în 1965 facultatea de bengali-engleză a Universităţii din Calcutta. A debutat în presa indiană la începutul anilor 60 cu articolul „Rabindranath în România”, după care în 1969 a scos o ediţie de referinţă Eminescu, „Kavita (Poezii)”, în bengali. Caragiale, Sadoveanu, Mihail Sebastian, Marin Sorescu au putut fi cunoscuţi în ţara lui Tagore graţie Amitei Bhose, iar iubirea pentru poezia lui Eminescu a determinat-o să se stabilească în România. Mai precis, din 1972, după moartea tatălui său, când mărturisea: „M-am întors în România ca să caut un ungher de afecţiune în mijlocul poporului român”. Amita Bhose a predat bengali, sanscrită şi civilizaţie indiană la Universitatea Bucureşti. Tot din România, imediat după revoluție, a și plecat spre stele. Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile. Vă așteptăm cu drag!

București: Muzeul Național al Literaturii Române și Romfilatelia vă invită la un recital de poezie și muzică de Ziua Îndrăgostiților susținut de maestrul Dorel Vișan și Ion Bogdan Ștefănescu, vineri, 14 februarie 2020, de la ora 13.00

Muzeul Național al Literaturii Române, (MNLR) - str. Nicolae Crețulescu 8 Nicolae Crețulescu 8, București, București

Muzeul Național al Literaturii Române și Romfilatelia vă invită la un recital de poezie și muzică de Ziua Îndrăgostiților susținut de maestrul Dorel Vișan și Ion Bogdan Ștefănescu, vineri, 14 februarie 2020, de la ora 13.00, în Sala Perpessicius a sediului din Str. Nicolae Crețulescu nr. 8 (în spatele Bisericii Albe). Cu această ocazie va avea loc și prezentarea emisiunii de mărci poștale dedicate unui cuplu celebru, respectiv Mihai Eminescu și Veronica Micle, pe care Romfilatelia a introdus-o în circulație la 15 ianuarie 2020 pentru a marca Ziua Culturii Naționale, numită „Cupluri celebre. Poezia dragostei”. Invitat de onoare este directorul general Romfilatelia, Cristina Popescu. Amfitrion: Ioan Cristescu, director MNLR. Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile. Vă așteptăm cu drag!

Bucov: evocarea „Grigore Vieru – Scrisoare din Basarabia” la Muzeul Memorial „Constantin şi Ion Stere”

Muzeul Memorial "Constantin și Ion Stere" Parcul "Constantin Stere", Bucov, Prahova

Muzeul Memorial „Constantin şi Ion Stere”, secţie a Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova, vă invită joi, 20 februarie 2020, ora 10.00 la sediul său din Parcul Memorial „Constantin Stere” Bucov, str. Dacia nr. 13, să participaţi la evocarea „Grigore Vieru – Scrisoare din Basarabia”, organizată cu prilejul împlinirii a 85 de ani de la naşterea poetului basarabean.

București: Muzeul Național al Literaturii Române vă invită joi, 5 martie 2020, de la ora 13.00, la sediul din Str. Nicolae Crețulescu nr. 8, la o evocare Radu Stanca.

Muzeul Național al Literaturii Române, (MNLR) - str. Nicolae Crețulescu 8 Nicolae Crețulescu 8, București, București

Muzeul Național al Literaturii Române vă invită joi, 5 martie 2020, de la ora 13.00, la sediul din Str. Nicolae Crețulescu nr. 8, la o evocare Radu Stanca. Participă Dragoș Varga, Jean Radu Văcărescu, Nicolae Oprea, Dumitru Chioaru, Ion Cocora. Amfitrion: Ioan Cristescu, director MNLR. Radu Stanca a absolvit Facultatea de Litere și Filosofie a Universității Regele Ferdinand din Cluj în anul 1942. A debutat în teatru cu comedia tragică „Dona Juana”, o reinterpretare a mitului lui Don Juan, căreia i-a fost acordat premiul Sburătorul pe anul 1947. Teatrul de factură poematică creat de Radu Stanca este unul ale cărui valențe scenice sunt dublate de virtutile literar-estetice pe care textul le ofera la lectură. Aceste caracteristici îl apropie pe autorul român de dramaturgi contemporani lui, precum Jean Giraudoux, Jean Anouilh sau Eugene O`Neill. Teatrul Național din Sibiu îi poartă numele în prezent. Și-a închinat viața scrisului, singurul lucru capabil să justifice suferinţa lipsei de sens. „Trebuie să scriu, să scriu, să scriu. Aceasta este mântuirea”, îi scrie Radu Stanca prietenului său, Ion Negoiţescu, cu care împărtăşea aceleaşi idealuri „euphorioniste” şi aceeaşi credinţă în salvarea prin literatură. Intrarea este liberă. Vă așteptăm!

Satu Mare: Muzeul Judeţean Satu Mare, vă invită la o întâlnire de suflet , cu pictura, muzica şi poezia : expoziţia „In memoriam ION POPDAN” prilejuită de comemorarea a 20 de ani de la trecerea în eternitate a artistului.

Muzeul de Artă Satu Mare Piaţa Libertăţii nr. 21, Satu Mare, Satu Mare

Muzeul Judeţean Satu Mare, vă invită la o întâlnire de suflet , cu pictura, muzica şi poezia : expoziţia „In memoriam ION POPDAN” prilejuită de comemorarea a 20 de ani de la trecerea în eternitate a artistului. Evenimentul care se va desfăşura la Muzeul de Artă Satu Mare- Piaţa Libertăţii nr.21- este onorat de prezenţa actorului Carol Erdös şi a muzicianului Sallai Laszlo.

București: Muzeul Național al Literaturii Române vă invită joi, 12 martie 2020, de la ora 15.00, în Sala Perpessicius a sediului din Str. Nicolae Crețulescu nr. 8, la o „Evocare Henriette Yvonne Stahl”. Participă: Elena Zaharia-Filipaș, Bianca Burța-Cernat, Simona-Grazia Dima, Nina Corcinschi și Irina Stahl.

Muzeul Național al Literaturii Române, (MNLR) - str. Nicolae Crețulescu 8 Nicolae Crețulescu 8, București, București

Muzeul Național al Literaturii Române vă invită joi, 12 martie 2020, de la ora 15.00, în Sala Perpessicius a sediului din Str. Nicolae Crețulescu nr. 8, la o „Evocare Henriette Yvonne Stahl”. Participă: Elena Zaharia-Filipaș, Bianca Burța-Cernat, Simona-Grazia Dima, Nina Corcinschi și Irina Stahl. Prozatoarea şi traducătoarea Henriette Yvonne Stahl s-a născut la 9 ianuarie 1900, la Saint-Avold, în Lorena, Franţa. Fiica Alexandrinei Blanche Boeuve, profesoară, şi a lui Henric (Henri) Stahl, profesor şi literat, este sora sociologilor Henri H. Stahl şi Şerban Voinea, cu cel din urmă doar prin mamă, conform „Dicţionarului general al literaturii române”. A sosit în ţară în 1901, urmând cursul primar şi liceul în particular. În 1925 a absolvit Conservatorul de Artă Dramatică din Bucureşti. În 1921, a debutat cu poeme în proză la „Flacăra”. În 1924 a participat la un concurs de proză al ziarului „Dimineaţa”, unde a prezentat romanul „Voica” - cronica unei familii ţărăneşti dintr-un sat situat la confluenţa Neajlovului cu Argeşul. Romanul, recomandat de G. Ibrăileanu, a apărut în „Viaţa Românească”, fiind apreciat şi de N. Iorga. La propunerea lui Ibrăileanu, lucrarea, editată în volum în acelaşi an, i-a adus tinerei scriitoare Premiul Societăţii Scriitorilor Români. Cu a doua carte, de această dată o culegere de nuvele, „Mătuşa Matilda” (1931), autoarea trece din lumea satului în spaţiul citadin, interesul său deplasându-se de la social la psihologic. Au urmat romanele „Steaua robilor” (1934), „Între zi şi noapte” (1941), „Marea bucurie” (1947), „Fratele meu, omul” (1965). Către sfârşitul carierei scriitoriceşti, s-a întors la nuvelistică, în 1969 apărând culegerea de nuvele „Nu mă călca pe umbră”. În 1970 a apărut volumul de versuri „Orizont, linie severă (1940-1967)”. A mai semnat romanele „Pontiful” (1972), „Lena, fata lui Mărgărit” (1977), „Drumul de foc” (1981). Henriette Yvone Stahl a trăit 84 de ani. Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile. Vă așteptăm cu drag!

#stamacasa: Muzeul Național al Literaturii Române a pregătit, pentru data de 9 mai 2020, o serie de materiale dedicate împlinirii a 125 de ani de la nașterea poetului, dramaturgului, filosofului și diplomatului român Lucian Blaga

Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR) - București Calea Griviței nr. 64-66, București, București

Primăria Municipiului București prin Muzeul Național al Literaturii Române a pregătit, pentru data de 9 mai 2020, o serie de materiale dedicate împlinirii a 125 de ani de la nașterea poetului, dramaturgului, filosofului și diplomatului român Lucian Blaga. Trei mari nume ale teatrului românesc și european, deopotrivă, George Banu, Victor Ioan Frunză și Alexa Visarion ne vor dezvălui propria viziune despre opera dramaturgică blagiană, iar actorul George Mihăiță va prezenta scurte fragmente din discursul de recepție rostit de Blaga la Academia Română, în 1937. Toate materialele au fost înregistrate la sediu expoziției de bază a MNLR (Strada Nicolae Crețulescu 8). Programul evenimentelor difuzate în on-line, pe pagina de Facebook, pe site-ul și pe contul de YouTube ale MNLR: Ora 11.00 - Lucian Blaga, poet, dramaturg, filosof, diplomat, montaj video cu imagini selectate din Arhiva MNLR. Ora 13.00 – Actorul George Mihăiță va citi fragmente din discursul de recepție de la Academia Română, „Elogiul satului românesc”, rostit de Lucian Blaga la 5 iunie 1937. Ora 16.00 -  George Banu, celebrul teatrolog și profesor emerit la Sorbonne Nouvelle – Paris, președinte de onoare al Asociației Internaționale a Criticilor de Teatru și responsabil al colecției Le temps du théâtre de la Editura Actes Sud, ne vorbește, printr-o interveție telefonică, despre dramaturgia lui Blaga. Ora 18.00 - Alexa Visarion, personalitate marcantă a teatrului și filmului românesc, regizor și profesor, ne povestește, într-un material înregistrat special pentru aniversarea celor 125 de ani de la nașterea lui Lucian Blaga, despre prima „întâlnire” cu scriitorul, dar și despre piesa „Meșterul Manole”, pusă în scenă, la Cluj, în 1973, împreună cu scenaristul Vittorio Holtier. Ora 20.00 - Victor Ioan Frunză este unul dintre cei mai apreciaţi directori de scenă români, care a montat un număr impresionant de producţii de teatru, operă şi televiziune, fiind invitat să lucreze pe scene importante din țară, dar și din străinătate. Intervenția sa, filmată la mansarda expoziției de bază a MNLR, expune semnificațiile istorice, artistice și simbolice ale piesei lui Blaga, Cruciada copiilor, pe care a regizat-o și pentru care a fost nominalizat la Premiul UNITER pentru cel mai bun spectacol, în anul 1993. Vă invităm să ne urmăriți și pe site-ul nostru https://mnlr.ro/, unde veți putea accesa și alte materiale pregătite special pentru această zi și care valorifică documente și imagini din fondul Blaga, Arhiva MNLR

București: Marți, 25 august 2020, de la ora 19.00, Muzeul Național al Literaturii Române vă invită la evenimentul „Virgil Ierunca – 100”, în Grădina sediului din Str. Nicolae Crețulescu nr. 8

Muzeul Național al Literaturii Române, (MNLR) - str. Nicolae Crețulescu 8 Nicolae Crețulescu 8, București, București

Marți, 25 august 2020, de la ora 19.00, Muzeul Național al Literaturii Române vă invită la evenimentul „Virgil Ierunca – 100”, în Grădina sediului din Str. Nicolae Crețulescu nr. 8. Participă: Mihaela Albu, prof. univ. dr., critic și istoric literar, Doina Jelea, prozatoare, publicistă, Dan Anghelescu, poet, eseist, istoric literar. „Virgil Ierunca – 100” (re)actualizează viața și activitatea lui Ierunca de după 1944 și atrage atenția îndeosebi asupra valorii literare a scrisului său. Prin cronicile literare, prin analizele de mai largă întindere, prin studii și eseuri, dar și prin portretele dedicate unor prieteni ori prin numeroasele pamflete prin care ironiza sau judeca cu asprime atitudinea celor „demni” de a intra – omul și opera sa – în „Antologia rușinii”, prin toate paginile scrise, Virgil Ierunca se dovedește un autentic scriitor, un stilist cu un extraordinar simț al limbii, cu un talent special în găsirea „cuvântului ce exprimă adevărul”, a cuvântului rar, a cuvântului vechi căruia îi dă o expresivitate aparte prin vecinătatea neașteptată cu un alt termen ori prin valențe conotative inedite. În cadrul evenimentului „Virgil Ierunca – 100” se va discuta și despre volumul „Necunoscutul scriitor Virgil Ierunca” (al doilea în colecția „Cărțile exilului” de la Editura Aius din Craiova). Mihaela Albu - poetă, prozatoare, critic și istoric literar, profesor univ. dr. la Universitatea din Craiova, visiting professor la Universitatea Columbia (New York). Membră a Uniunii Scriitorilor din România, a Uniunii Ziariștilor Profesionişti, a Asociației de Literatură Generală și Comparată (ALGCR), președinta Asociației Culturale Internaționale „Carmina Balcanica”, director fondator al revistei internaționale de cultură şi spiritualitate sud-est europeană Carmina Balcanica, al revistei dedicate exilului românesc Antilethe și redactor-șef la revista Lumină lină din New York. A publicat studii, eseuri, critică literară (peste 500 de articole în reviste academice și literare), poezie şi proză în România, în SUA, Canada, Cipru, Finlanda, Israel,Rep. Moldova, Germania, Italia, Malta, Polonia, Portugalia, Turcia, Serbia. A publicat mai multe volume dedicate exilului. Dan Anghelescu - poet, eseist, istoric literar, muzicolog. Membru al Uniunii Scriitorilor din România, al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, membru PEN Club și al Asociației de Literatură Generală și Comparată (ALGCR). Este director (fondator) al revistei internaţionale de cultură şi spiritualitate sud-est europeană Carmina Balcanica, editor la revista Lumină lină/ Gracious Light din New York și vicepreședinte al Asociației Culturale internaționale „Carmina Balcanica.” A absolvit Conservatorul de muzică George Enescu din Iaşi, Facultatea Muzicologie-Compoziţie și are doctorat în filologie. A publicat poezie, articole și cronici literare în reviste din România și din alte țări, mai multe volume de poezii, precum și prefețe și postfețe la volumele unor scriitori. Poezia sa a fost tradusă în engleză, germană, franceză, sârbă, spaniolă, arabă. Evenimentul se desfășoară în conformitate cu regulile impuse de prevenirea răspândirii și contaminării cu Covid-19. Intrarea este liberă, participarea se face în baza unei rezervări la numărul 0748 057 192 sau pe e-mail la programe@mnlr.ro.

Bacău: EXPONATUL LUNII DECEMBRIE la Vivariu: PAPAGALUL CÂNTĂTOR (Psephotus haematonotus)

Vivariu - Complexul Muzeal de Științele Naturii “Ion Borcea” Bacău Str. Popa Șapcă nr. 3, Bacău, Bacău

Deschiși permanent pentru cunoaștere! EXPONATUL LUNII DECEMBRIE la Vivariu este PAPAGALUL CÂNTĂTOR (Psephotus haematonotus) Descriere Una din păsările endemice din sud-estul Australiei, care impresionează prin cântecul foarte frumos şi aspectul elegant al penajului, este papagalul cântător (Psephotus haematonotus). Măsoară aproximativ 27 cm, cântărește 50-58 g şi este numit şi papagalul cântător cu târtiţa roşie, datorită culorii roşii a penelor de pe partea posterioară a corpului masculului, chiar la baza cozii. Penajul masculilor este verde smarald cu pete galbene. Intensitatea culorii variază, penajul fiind verde închis în zona dorsală, nuanța devenind mai deschisă în zona capului, a pieptului şi în partea superioară a cozii. De asemenea, zona superioară a spatelui şi aripile sunt brăzdate de pete roşii şi albastre, iar zona abdominală inferioară este galbenă. Ochii papagalului cântător sunt gri închis, iar picioarele sunt rozalii. Femelele speciei au un colorit mai puţin pronunţat, iar pata roşie de la baza cozii caracteristică masculului lipsește. În captivitate, au rezultat o diversitate mare de varietăți coloristice, precum Cinnamon, Lutino, Opaline, Blue, Aqua, Pied, Orange, Cobalt etc. Hrana Un papagal cântător crescut în captivitate are nevoie de o dietă alcătuită dintr-un amestec de semințe pentru canari, mei şi seminţe de floarea soarelui. Pe lângă acestea, pasărea are nevoie şi de legume cu frunze verzi proaspete, precum spanac, andive, salată, dar şi de mazăre, fasole, morcovi şi porumb. Papagalul cântător va aprecia cu precădere merele, perele, portocalele şi nu numai. Fructele pot fi oferite ca gustare ori recompensă. Reproducerea Perioada de reproducere a papagalilor cântători se întinde din august până în ianuarie-februarie. Păsările nu sunt greu de împerecheat, câtă vreme beneficiază de condițiile propice reproducerii. Astfel, este necesar, în primul rând, un cuib adecvat. Acesta poate lua forma unei buturugi scobite pe interior şi agățate în partea superioară a adăpostului, care imită cel mai bine cuibul din mediul natural. La fel de bine pot fi folosite cutii special concepute pentru a servi drept cuiburi, achiziționate din magazinele de specialitate. În interiorul cuibului poate fi introdus rumeguș care să asigure un mediu confortabil femelei în timpul clocitului. După împerechere, femela depune între 4 şi 7 ouă, la interval de câte 2 zile. Perioada de incubație este de 20-25 de zile de la data depunerii ultimului ou. În tot acest răstimp, femela este sigura care clocește, masculul având datoria de a-i furniza acesteia hrana. După eclozarea puilor, femela se va ocupa în exclusivitate de hrănirea lor. Micuţele păsări părăsesc cuibul după 4-5 săptămâni de la eclozare şi ating maturitatea sexuală la vârsta de 1 an. Boli şi afecțiuni curente Papagalul cântător poate suferi de obezitate şi contacta viermi intestinali, însă poate fi afectat şi de alte boli mai severe. Una dintre acestea este boala ciocului şi a penelor (PBFD), o maladie incurabilă, cauzată de un cirovirus care atacă sistemul imunitar. Cei mai prespuşi la contactarea cirovirusului sunt puii, întrucât, după ce sistemul imunitar devine suficient de puternic, contaminarea este mult mai puţin probabilă. Boala ficatului gras este o altă problemă de sănătate cu care se poate confrunta papagalul cântător şi, în cele mai multe cazuri, este o consecinţă a obezităţii.

Academicienii PETRU PONI, PETRU BOGDAN și CRISTOFOR SIMIONESCU vor fi evocați în zilele de 10, 11 și 12 decembrie 2020 în cadrul Zilelor Muzeului „Poni-Cernătescu“ din Iași.

Muzeul Memorial "Poni - Cernătescu" Str. Mihail Kogălniceanu nr. 7 B, Iași, Iași

Academicienii PETRU PONI, PETRU BOGDAN și CRISTOFOR SIMIONESCU vor fi evocați în zilele de 10, 11 și 12 decembrie 2020 în cadrul Zilelor Muzeului „Poni-Cernătescu“ din Iași. Cele 3 evenimente se vor desfășura online și vor putea fi urmărite pe pagina de facebook a Palatului Culturii din Iași – Complexul Muzeal Național „Moldova“. Program: Joi, 10 decembrie 2020, ora 14.00: „In Memoriam Academician Petru Poni (1841-1925). Contribuții la dezvoltarea științei și învățământului românesc“ Vineri, 11 decembrie 2020, ora 12.00: „Academician Petru Bogdan (1873-1944). 107 ani de la înființarea catedrei de chimie-fizică a Universității «Alexandru Ioan Cuza» din Iași“ Sâmbătă, 12 decembrie 2020, ora 12.00: „Academician Cristofor Simionescu (1920-2007). Personalitate reprezentativă a învățământului și cercetării românești“

On-line: Evocare Nichita Stănescu la Muzeul Naţional al Literaturii Române, 13 decembrie 2020

Se împlinesc anul acesta, în 13 decembrie, 37 de ani de la dispariția lui Nichita Stănescu. Cu această ocazie, Muzeul Național al Literaturii Române vă propune să urmăriți, pe site-ul MNLR, pe pagina de Facebook MNLR, precum și pe platforma web multimedia culturaindirect.ro, „Remember Nichita Stănescu”, o serie de intervenții concentrate pe opera și personalitatea poetului, o încercare de a-l readuce în memoria celor care iubesc poezia. Programul evenimentelor: Ora 12.00 – „Poezie și creație” cu Loreta Popa. Invitat: Mircia Dumitrescu, grafician, artist plastic, prieten apropiat cu Nichita Stănescu; Ora 14.00 – „Nedreptate” – interpretează Roxana Guttman; Ora 15.00 – Dezbatere on-line și lansare a volumului „Atelier de creație - Nichita Stănescu. Ediție facsimilată a manuscrisului românesc 6011”. Coordonator: Gabriela Dumitrescu. Participă: acad. Eugen Simion, Mircia Dumitrescu, membru corespondent al Academiei Române, prof. univ. dr. Ioan Cristescu și Gabriela Dumitrescu; Ora 17.00 – „Dezîmblânzire” – interpretează Oana Pellea; Ora 19.00 – „Dar cu noi... cum rămâne?!” – interpretează Roxana Guttman, Mihai Nițu și Naomi Guttman; Ora 21.00 – „Frunză verde de albastru” – interpretează Zoltan Octavian Butuc. Născut în 31 martie 1933, Nichita Stănescu este considerat, atât de critica literară, cât şi de publicul larg, drept unul dintre cei mai de seamă scriitori pe care i-a avut limba română, pe care el însuşi o numea „dumnezeiesc de frumoasă”. Laureat al Premiului Herder şi nominalizat la Premiul Nobel pentru Literatură (1980), Nichita Stănescu este, conform opiniei criticilor literari Alexandru Condeescu şi Eugen Simion, un poet de o amplitudine, profunzime şi intensitate remarcabile, făcând parte din categoria foarte rară a inventatorilor lingvistici şi poetici. „Nichita era un soi de mic bastion al credinţei în literatură şi în valoare”, afirma poetul Florin Iaru, care l-a cunoscut îndeaproape. A fost ales post-mortem membru al Academiei Române.

Ploieşti: Muzeul Memorial „Nichita Stănescu” din Ploieşti, str. Nichita Stănescu, nr. 1, secţie a Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova, vă invită, ca în fiecare an, pe 13 decembrie, la întâlnirea cu Îngerul Blond, ale cărui aripi s-au înălţat la cer „în ploi de meteoriţi” în urmă cu 37 de ani.

Muzeul Memorial „Nichita Stănescu” - Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova Str. Nichita Stănescu nr. 1, Ploiești, Prahova

Muzeul Memorial „Nichita Stănescu” din Ploieşti, str. Nichita Stănescu, nr. 1, secţie a Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova, vă invită, ca în fiecare an, pe 13 decembrie, la întâlnirea cu Îngerul Blond, ale cărui aripi s-au înălţat la cer „în ploi de meteoriţi” în urmă cu 37 de ani. Anul acesta, în semn de omagiu, vă aşteptăm să-i priviţi chipul reprezentat în picturi, grafică şi caricaturi reunite în cadrul expoziţiei temporare „Nichita Stănescu – portrete şi caricaturi”, deschisă publicului începând de duminică, 13 decembrie 2020. Vă aşteptăm!

București: Muzeul Național al Literaturii Române, în colaborare cu Fundația Shakespeare și Asociația „Radu Beligan”, organizează expoziția „Steaua fără nume: nostalgia imprescriptibilă a fericirii”, care poate fi vizitată până în data de 31 decembrie la sediul din Calea Griviței 64-66

Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR) - București Calea Griviței nr. 64-66, București, București

Luni, 14 decembrie 2020, se împlinesc 102 ani de la nașterea lui Radu Beligan. Peste 75 de ani de carieră, prestaţii de excepţie în film și teatru, atât în ţară, cât şi peste hotare. Iscusit regizor, exponent de referinţă al producţiilor de radio şi televiziune, a devenit un real exemplu pentru generaţiile mai tinere de slujitori ai scenei româneşti. Cu acest prilej, Muzeul Național al Literaturii Române, în colaborare cu Fundația Shakespeare și Asociația „Radu Beligan”, organizează expoziția „Steaua fără nume: nostalgia imprescriptibilă a fericirii”, care poate fi vizitată până în data de 31 decembrie la sediul din Calea Griviței 64-66. Expoziția constă în picto-colaje create în maniera New Media Art de Oana Maria Cajal despre Radu Beligan și steaua sa. Sunteți invitați să urmăriți, pe pagina de Facebook a MNLR, o serie de intervenții on-line legate de expoziție și de personalitatea celui care în decembrie 2013 a fost inclus în Cartea Recordurilor ca fiind cel mai longeviv actor încă în activitate pe scena unui teatru. Programul evenimentelor: Ora 13.00: Cuvânt de deschidere a expoziției susținut de prof. univ. dr. Ioan Cristescu, directorul MNLR Cuvânt despre artist și expoziție – Loreta Popa Ora 15.00: Prezentarea Premiului „Radu Beligan” (montaj de Anamaria Beligan și Valeriu Câmpan însoțit de un material semnat de Raluca Tulbure, președintele Asociației „Radu Beligan”). Premiul a fost acordat în acest an actorului Mihai Nițu pentru rolul Petrucchio din piesa „Îmblânzirea scorpiei – My Kate” (scenariu de Radu Aldulescu după William Shakespeare, regia Alina Hiristea, Teatrul „Reduta” din Craiova) Ora 17.00: Regizorul Emil Boroghină despre personalitatea complexă a lui Radu Beligan, despre rolurile sale pe scenele din România și din străinătate Născut în ziua Sfântului Filimon – protectorul artiştilor, la Galbeni, Filipești, în judeţul Bacău, fiind, pe linie maternă, grec de origine, iar pe linie paternă, descendent al unuia dintre frații lui Ion Creangă, Radu Beligan s-a înscris la Facultatea de Drept şi Filosofie a Universităţii din Bucureşti, însă după numai doi ani, în 1938, a devenit studentul Luciei Sturdza Bulandra la Academia Regală de Muzică şi Artă Dramatică, fiind unul dintre discipolii acesteia, dar și al scriitorului Eugen Ionescu. A debutat în anul 1937, în „Crimă și pedeapsă” de Gaston Bary, după Fiodor Mihailovici Dostoievski, regia Mihai Zirra. Membru de Onoare al Academiei Române, Doctor Honoris Causa al Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale”, 2003, decorat cu Ordinul Serviciul Credincios „Mare Ofițer” al României, Ofițer al Ordinului Național al Legiunii de Onoare al Franţei, cetățean de onoare al mai multor orașe, a înființat Teatrul de Comedie în 1961 și a fost directorul Teatrului Național din București din 1969 până în 1990. Oana Maria Cajal, artist vizual și dramaturg, este licențiată a „Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică” din București. În 1980, a plecat în Statele Unite cu o bursă oferită de „Asociația Criticilor de Teatru Americani”, apoi a obținut un “Master of Fine Arts” în dramaturgie, la University of California, San Diego. În prezent, este membru al asociațiilor “New Dramatists New York”, “Dramatists Guild of America”, din New York, și “Playwrights Workshop”, din Montreal, ca și al Uniunii Scriitorilor din România și al UNITER. Piesa scrisă special pentru Radu Beligan, „Ultimul Pact”, a fost premiată de UNITER drept „Cea mai bună piesă a anului 2011”. Oana Maria Cajal s-a întors la pictură cu volumul de pictopoeme „Solenodon”, în 2007.  De atunci și până acum a avut 16 expoziții personale în Montreal, București, New York. Cea care o reprezintă cel mai mult este „Posters for Unwritten Plays / Afișe pentru Piese Nescrise”. În virtutea motivului ei cel mai profund, această serie expozițională „Steaua fără nume: nostalgia imprescriptibilă a fericirii” s-ar putea numi „Pictopoeme de Dragoste”. Dragoste pentru o stea necunoscută, pentru un suflet pereche, pentru o pasiune nemuritoare. Dragoste pentru Radu Beligan, cel care și-a strâns toate iubirile vieții într-una singură: iubirea de teatru. Expoziția poate fi vizitată începând cu 15 decembrie 2020 și până la sfârșitul anului, de luni până vineri, în intervalul orar 10.00 – 18.00, conform programului de funcționare al muzeului. Intrarea este liberă și se face în baza unei programări la numărul 0762 671 698.

Băcăoani, comuna Munteni de Jos, jud. Vaslui: Manifestarea culturală „BIRUIT-AU ȘTEFAN VODĂ LA VASLUI. 10 IANUARIE 1475”

Manifestarea culturală „BIRUIT-AU ȘTEFAN VODĂ LA VASLUI. 10 IANUARIE 1475” Consiliul Județean Vaslui și Muzeul Județean „Ştefan cel Mare” Vaslui – în colaborare cu Brigada 15 Mecanizată „Podul Înalt” Iași, Centrul Militar Județean Vaslui, Teatrul „V. I. Popa” Bârlad, Biblioteca Județeană „Nicolae Milescu Spătarul” Vaslui și Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Vaslui – organizează, ca de fiecare dată, o amplă manifestare culturală, intitulată „BIRUIT-AU ȘTEFAN VODĂ LA VASLUI. 10 IANUARIE 1475”. Aceasta se va desfășura duminică, 10 ianuarie 2021, începând cu ora 12:00, la Ansamblul monumental „PODUL ÎNALT” din satul Băcăoani (comuna Munteni de Jos, județul Vaslui). Evenimentul marchează împliniriea a 546 de ani de la strălucita victorie a lui Ștefan cel Mare contra turcilor, în cadrul celebrei Bătălii de la Vaslui-Podul Înalt (10 ianuarie 1475). Manifestarea se va desfășura după următorul program: - ora 12:00 – TEDEUM – cu participarea preoților din Protopopiatul Vaslui. Se va oficia o slujbă de slăvire a eroilor români căzuți în această luptă. - ora 12:15 – Alocuțiunile oficialităților și ale invitaților – legate de importanța și semnificația actului istoric. - ora 12:30 – Evocarea evenimentului istoric – prezintă: prof. univ. dr. Cătălin TURLIUC, Universitatea ”Al. I. Cuza” Iași. - ora 12:45 – Scurtă evocare artistică – realizată de actori ai Teatrului ”Victor Ion Popa” din Bârlad. - ora 13:00 – Depunere de coroane la statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare din cadrul Ansamblului monumental „PODUL ÎNALT” de la Băcăoani. - ora 13:15 – Ceremonial militar de încheiere – realizat de militari de la Brigada 15 Mecanizată „Podul Înalt” Iași și de la Garnizoana Vaslui. În acest sens, vă invităm să ne fiți alături la aceste importante activități legate de strălucita victorie contra turcilor a lui Ștefan cel Mare al Țării Moldovei, în cadrul bătăliei de la Podul Înalt-Vaslui. Organizatorii acestui eveniment sunt: prof. dr. RAMONA MARIA MOCANU - manager al Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui și dr. LAURENȚIU CHIRIAC, muzeograf la aceeași instituție.

Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău organizează în data de 24 februarie 2021, de la ora 11.00, o manifestare complexă dedicată, în primul rând, domnului Vilică Munteanu cu prilejul împlinirii a 70 de ani

Complexul Muzeal "Iulian Antonescu" - Bacău Str. 9 Mai nr. 7, Bacău, Bacău

Manifestare dedicată domnului Vilică Munteanu la ceas aniversar Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău organizează în data de 24 februarie 2021, de la ora 11.00, o manifestare complexă dedicată, în primul rând, domnului Vilică Munteanu cu prilejul împlinirii a 70 de ani. Istoric, arhivist, mulți ani director al Arhivelor Statului Bacău, domnul Vilică Munteanu a fost și este un prieten al Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău, dar şi un om implicat în viaţa publică băcăuană prin participarea la numeroase proiecte culturale prin Fundația Cultural-Științifică „Iulian Antonescu” şi Asociaţia Arhiviştilor Bacău. Domnul Munteanu va prezenta, într-o expoziţie intitulată „Istorie în medalistică din colecţia personală” o parte din obiectele pe care le deţine. Laudatio în onoarea domnului Vilică Munteanu va fi susţinută de dr. Anton Coşa (Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău). Datorită faptului că pe data de 24 februarie se sărbătoreşte Dragobete le, o sărbătoare dedicată dragostei (un echivalent românesc al St. Valentine), Muzeul de Etnografie propune vernisajul unei expoziţii fotodocumentare din fototeca Muzeului de Etnografie şi cea a Muzeului de Istorie şi Arheologie din Bacău. Documentele fotografice prezintă publicului perechi de soţi, logodnici, iubiţi, din prima jumătate a secolului al XX-lea. Cu această ocazie va fi lansat şi volumul Varianta Ocolitoare Bacău. Situl nr. 5 - Letea Veche (autori Lăcrămioara-Elena Istina, Dănuţ Prisecaru, Sebastian Matei). Lucrarea va fi prezentată de către dr. Lăcrămioara-Elena Istina, şef secţie Arheologie-Istorie la Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău La realizarea simpozionului au colaborat Asociaţia Arhiviştilor din România – Filiala Bacău şi Fundaţia Cultural-Ştiinţifică „Iulian Antonescu”. Manifestarea va avea loc cu respectarea condițiilor legale de distanțare socială și purtarea măștii de protecție, la activitate participând doar persoanele invitate. Evenimentul va fi transmis pe pagina de facebook: Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău.

București: sesiune științifică dedicată împlinirii a 200 de ani de la Revoluția din 1821, marți, 22 iunie 2021, Aula Academiei Române

Cu ocazia bicentenarului Revoluției conduse de Tudor Vladimirescu, Muzeul Național al Literaturii Române a pregătit, în perioada 20 – 30 iunie 2021, atât în București, cât și la Târgu-Jiu, o serie de evenimente ce marchează acest moment important care a contribuit la definirea identității naționale și la includerea spațiului românesc pe traiectoria modernizării. Aceste evenimente se înscriu într-un proiect mai amplu al MNLR, dedicat unor repere ale identității culturale românești, proiect realizat cu sprijinul Guvernului României. Marți, 22 iunie 2021, de la ora 11.00, Muzeul Național al Literaturii Române și Academia Română, în parteneriat cu Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, Asociația Excelsior și Romfilatelia, vă invită, în Aula Academiei Române, la sesiunea științifică dedicată împlinirii a 200 de ani de la Revoluția din 1821. În cadrul sesiunii vor susține prelegeri acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, prof. univ. dr. Ioan Bolovan, membru corespondent al Academiei Române și director al Institutului de Istorie „George Barițiu” din Cluj-Napoca, prof. univ. dr. Sevastian Cercel, director al Institutului de Cercetări Socio-Umane din Craiova, prof. univ. dr. Cristian Ploscaru de la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, prof. univ. dr. Ioan Cristescu, directorul Muzeului Național al Literaturii Române, și prof. dr. hab. Alin Ciupală. Tot în cadrul sesiunii științifice vor fi lansate volumele Istoria revoluțiunii de la 1821 de C. D. Aricescu – volum apărut pentru prima oară  în 1874, la mai bine de 50 de ani de la evenimente, fiind primul studiu amplu despre revoluția lui Tudor Vladimirescu și despre implicaţiile sale –, 200 de ani de la mișcarea lui Tudor Vladimirescu. Antologie de Studii, 1821. Tudor Vladimirescu. Surse redescoperite, precum și emisiunea filatelică „Tudor Vladimirescu. Bicentenarul revoluției de la 1821”, în prezența doamnei Cristina Popescu, director general Romfilatelia.

Iași: Muzeul Municipal Regina Maria, în colaborare cu Primăria Municipiului și Comunitatea Evreilor din Iași organizează, sub egida ,,Drum spre uși închise”, manifestări culturale de comemorare a tragicelor evenimente petrecute la Iași în urmă cu 80 de ani.

Muzeul Municipal Iași str. Zmeu nr 3, Iași, Iași

Muzeul Municipal Regina Maria, în colaborare cu Primăria Municipiului și Comunitatea Evreilor din Iași organizează, sub egida ,,Drum spre uși închise”, manifestări culturale de comemorare a tragicelor evenimente petrecute la Iași în urmă cu 80 de ani. Pe 23 iunie 2021, la Galeriile de Artă ale Municipiului Iași ,,Dan Hatmanu”, începând cu ora 17, se va desfășoară activitatea ,,Supraviețuirea prin cuvânt”, în cadrul căreia vor fi evocați scriitori evrei contemporani evenimentelor din 27-30 iunie 1941. În cadrul acestei manifestări, vor putea fi audiate conferințele ,,Cronica unei lumi dezlănțuite”, susținută de doamna Elena Leonte și ,,Catharsisul și arta de a scrie”, susținută de muzeograf Alexandru Gorea. Vă așteptăm!

București: Angela Marinescu – 80 la Muzeul Național al Literaturii Române

Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR) - București Calea Griviței nr. 64-66, București, București

Angela Marinescu, o poetă autentică, preocupată de forța limbajului, cu un stil caracterizat printr-o „visceralitate a poeticității”, cum remarca profesorul și criticul literar Marin Mincu, împlinește 80 de ani în 8 iulie 2021, prilej de a sărbători poezia așa cum un spațiu cultural precum Grădina MNLR - Strada Nicolae Crețulescu 8 - o cere: prin lecturi publice, cu invitați cu care Angela Marinescu rezonează, voci distincte și din geografii poetice diferite: Magda Cârneci, Svetlana Cârstean, Simona Popescu, Elena Vlădăreanu, Teodor Dună, Claudiu Komartin și Eugen Suciu. Evenimentul va avea loc la sediul MNLR din Strada Nicolae Crețulescu 8, începând cu ora 17.00. Amfitrionii întâlnirii vor fi scriitorii Dinu Flămând și Ioan Groșan. *** Angela Marinescu a absolvit Liceul „Moise Nicoară” la Arad. O tuberculoză gravă i-a marcat tinerețea între 15 și 26 de ani. S-a înscris la Institutul de Medicină și Farmacie din Timișoara, „curioasă să vadă toți nervii omului”, însă a preferat să continue să studieze la București, la Facultatea de Filosofie, secția Psihologie, după cele 17 examene de diferență. A lucrat ca psiholog la Spitalul CFR, asistentă medicală la Spitalul de Oncologie, apoi ca redactor la „Vatra”. A publicat, de-a lungul timpului, la numeroase reviste „România literară”, „Luceafărul”, „Contemporanul”, „Adevărul literar și artistic”, „Familia”, „Tomis”. Debutul în revista „Tribuna” din Cluj, în 1965, la vârsta de 24 de ani, a fost urmat de debutul editorial cu „Sânge albastru”, patru ani mai târziu. Urmează alte volume de poezie – „Ceară” (1970), „Poezii” (1974), căutări ale propriei formule, la care ajunge în „Poeme albe” (1978), „Structura nopții” (1979), dar mai cu seamă în „Blindajul final” (1981). Timp de opt ani, în perioada 1981-1989, nu a avut drept de semnătură. Publică volumul „Cocoșul s-a ascuns în tăietură” în 1996 și „Fugi postmoderne”. În 1997 publică eseurile reunite sub titlul „Satul prin care mă plimbam rasă în cap”. A publicat „Limbajul dispariției” în 2006, „Întâmplări derizorii de sfârșit” în 2006, „Probleme personale” în 2009. A publicat, de asemenea, în Antologia de Poesia Romena Contemporânea (bilingv, română-portugheză), în traducerea lui Corneliu Popa, apărută la Guerra Guerra & Paz Editores, cu sprijinul Institutului Cultural Român, prin programul TPS (Translation and Publication Support Programme). Angela Marinescu a refuzat Premiul Asociației Scriitorilor din București în 1981. I s-au acordat numeroase premii, printre care Premiul Nichita Stănescu în 1990 și Premiul Uniunii Scriitorilor în 2000, Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu” pentru Opera Omnia în 2006, iar volumul Jurnal scris în a treia parte a zilei. SOLDAT. Urme ale trecutului pe câmpul de luptă a fost apreciat drept Cartea anului 2019. Intrarea la eveniment este liberă, în limita locurilor disponibile. Participarea la eveniment se face pe bază de rezervare la programe@mnlr.ro sau la numărul 0736598451 (Gabriela Toma).

Tecuci: „Evocare – Regele Mihai I – o sută de ani de la naștere” la Muzeul de Istorie „Teodor Cincu”

Muzeul de Istorie "Teodor Cincu" Tecuci Str. 1 Decembrie 1918 nr. 36, Tecuci, Galați

Muzeul de Istorie „Teodor Cincu” Tecuci, instituție aflată în subordinea Primăriei și Consiliului Local Tecuci, organizează, în parteneriat cu instituțiile de învățământ tecucene, evenimentul „Evocare – Regele Mihai I – o sută de ani de la naștere”. Regele Mihai I s-a născut la 25 octombrie 1921, la Sinaia, fiind fiul Regelui Carol al II-lea și al Reginei Elena. Cu ocazia împliniri a 100 de ani de la naștere, muzeul tecucean va evoca personalitatea monarhului printr-o serie de evenimente desfășurate în sistem hibrid, astfel: Duminică, 24 octombrie 2021 – ora 12:00, on-line Clubul de Istorie „Excelsior” Tecuci, va fi evocată personalitatea Regelui Mihai I; Luni, 25 octombrie 2021 – ora 13:00 – în format fizic, cu accesul persoanelor vaccinate, va fi vernisată expoziția „Regele Mihai I – o sută de ani de la naștere”. Aceasta conține medalii comemorative, emisii filatelice și cărți poștale unicat aparținând domnului Tiberiu-Mihai-Antoniu Jalbă; Vineri, 29 octombrie 2021 – ora 11:00, on-line Colegiul Național „Spiru Haret” Tecuci, evocarea personalității Regelui Mihai I. Muzeul de Istorie „Teodor Cincu” Tecuci

București: Remember Ion Valjan Muzeul Național al Literaturii Române organizează un eveniment dedicat memoriei celui care a fost Ion Valjan (1881–1960), avocat, dramaturg, memorialist, publicist şi om politic.

Muzeul Național al Literaturii Române, (MNLR) - str. Nicolae Crețulescu 8 Nicolae Crețulescu 8, București, București

Vineri, 3 decembrie 2021, ora 17.00 Muzeul Național al Literaturii Române Str. Nicolae Crețulescu 8 Remember Ion Valjan Muzeul Național al Literaturii Române organizează un eveniment dedicat memoriei celui care a fost Ion Valjan (1881–1960), avocat, dramaturg, memorialist, publicist şi om politic. Invitați: Micaela Gulea și Zamfir Bălan Amfitrion: prof. univ. dr. Ioan Cristescu, director general MNLR   Ion Valjan a absolvit Facultatea de Drept a Universităţii din Iaşi (1903), şi-a dat doctoratul la Paris și a intrat în magistratură (1908–1914). Ulterior procesului Sotiriu–Cretzulescu (1915), cu care şi-a început cariera de avocat, a pledat în multe mari procese penale. A publicat cinci comedii: „Ce ştia satul..”. (1912) – considerată de Eugen Lovinescu poate cea mai bună comedie într-un act din literatura română, „Nodul gordian” (1920), „Lacrima” (1920), „O inspecţie” (1941), „Generaţia de sacrificiu” (1933, 1936) – jucată cu mare succes până în zilele noastre. Comedia „Ce știa satul” este pusă în scenă de Davila la Teatrul Modern. Succesul colosal cheamă la rampă autorul. „Cum să ies pe scenă? Sunt judecător de instrucție. Poate aici sunt informatorii, martorii, inculpații mei”, spunea Vasilescu Al. Jean, care devine astfel, datorită lui Davila, Valjan. Așa a rămas pe viață pentru prieteni și publicul de teatru. Mai multe detalii despre Ion Valjan, aici. Participarea la evenimente este liberă, iar accesul se face cu prezentarea certificatului verde şi numai în baza unei rezervări la adresa programe@mnlr.ro sau la numărul 0736.598.451 (WhatsApp), cu respectarea măsurilor legale, impuse de situația actuală. Detalii, aici.

Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște, organizează joi, 9 decembrie, ora 11:00, evenimentul Marin Cârciumaru la cea de-a 80-a aniversare: peste 50 de ani de cercetare interdisciplinară în arheologia din România

Muzeul Evoluției Omului și Tehnologiei în Paleolitic - Complexul Naţional Muzeal "Curtea Domnească" - Târgoviște str. Stelea nr. 4, Târgoviște, Dâmbovița

Consiliul Județean Dâmbovița, prin Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște, organizează joi, 9 decembrie, ora 11:00, evenimentul Marin Cârciumaru la cea de-a 80-a aniversare: peste 50 de ani de cercetare interdisciplinară în arheologia din România, care va avea loc la Muzeul Evoluției Omului și Tehnologiei în Paleolitic (strada Stelea, nr. 4, Târgoviște). Programul va cuprinde evocarea activității științifice și o expoziție dedicată etapelor importante ale carierei profesorului Marin Cârciumaru. Nume de referință al arheologiei preistorice din România, profesorul Marin Cârciumaru a marcat cercetarea paleoliticului prin abordarea unor teme diverse: de la crono-stratigrafie și reconstituirea mediului, până la evoluția culturii materiale, de la tehno-tipologie, până la studiul obiectelor de artă etc. Una dintre preocupările principale a fost definită de reconstituirea mediului în Pleistocenul superior din România, prin realizarea de analize polinice și coroborarea rezultatelor cu alte studii interdisciplinare (sedimentologie, analize ale faunei, datări absolute etc.). De altfel, abordarea interdisciplinară a cercetărilor arheologice i-a marcat întreaga carieră. De-a lungul celor peste 50 de ani de activitate, profesorul Marin Cârciumaru și-a extins continuu ariile de cercetare, fiind preocupat de diverse domenii: paleobotanică, geoarheologie, simbolism și artă etc. O activitate semnificativă a prof. Marin Cârciumaru a fost reprezentată de coordonarea cercetărilor arheologice în situri paleolitice, printre cele mai importante așezări numărându-se peștera Cioarei de la Boroșteni și Poiana Cireșului-Piatra Neamț, alături de alte situri reprezentative, cum sunt peșterile Gura Cheii-Râșnov, Bordul Mare de la Ohaba Ponor sau așezarea de la Lapoș. Introducerea unei rigurozități deosebite în săpăturile arheologice din siturile paleolitice a avut ca rezultat nu doar obținerea unor seturi consistente de informații privind repartiția spațială a materialelor arheologice, identificarea și caracterizarea ariilor de activitate, crono-stratigrafia locuirilor etc., ci și realizarea de descoperiri remarcabile. Pe lângă cercetarea arheologică, prof. Marin Cârciumaru s-a dedicat și activității didactice, formând generații întregi de arheologi, activitate pe care o continuă și în prezent.

Muzeul Național al Literaturii Române și Editura Cununi de stele vă invită la evocarea personalității și operei Amitei Bhose, cu ocazia împlinirii a 89 de ani de la naștere, miercuri, 9 februarie 2022, ora 18.00

Muzeul Național al Literaturii Române, (MNLR) - str. Nicolae Crețulescu 8 Nicolae Crețulescu 8, București, București

  Miercuri, 9 februarie 2022, ora 18.00 Muzeul Național al Literaturii Române Str. Nicolae Crețulescu 8 Remember Amita Bhose Muzeul Național al Literaturii Române și Editura Cununi de stele vă invită la evocarea personalității și operei Amitei Bhose, cu ocazia împlinirii a 89 de ani de la naștere. Amita Bhose (9 februarie 1933, Calcutta – 24 octombrie 1992, București), provine dintr-o familie cu intensă activitate culturală și științifică. În 1959, la 26 de ani, avea să-și însoțească soțul venit la specializare în industria petrolului. În cei doi ani petrecuți aici avea să învețe limba română la Universitatea din București (unde avea să revină, în 1972, ca profesor) și să-l descopere pe Eminescu pe care l-a așezat încă de atunci în inima sa, alături de Tagore. La întoarcere în India a mai făcut o facultate, a tradus Caragiale, Sadoveanu, Mihail Sebastian, Eminescu în bengali. În 1971, după moartea tatălui „a căutat un ungher de afecțiune în mijlocul poporului român”. Avea să trăiască în România până la moarte. Și-a susținut doctoratul în română, devenind unul dintre cei mai mari eminescologi ai timpului.

Cu prilejul Zilei Drapelului Naţional, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova şi secţiile sale, organizează în perioada 24-26 iunie 2022 următoarele manifestări culturale dedicate acestui simbol suprem al unității și identității românești:

Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova - Ploiești str. Toma Caragiu nr. 10, Ploiești, Prahova

26 iunie a fost proclamată Ziua Drapelului Național prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998, marcând ziua de 26 (14) iunie 1848, când Guvernul revoluționar a decretat ca Tricolorul - roșu, galben și albastru - să reprezinte steagul național al tuturor românilor. Cu prilejul Zilei Drapelului Naţional, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova şi secţiile sale, organizează în perioada 24-26 iunie 2022 următoarele manifestări culturale dedicate acestui simbol suprem al unității și identității românești: • Muzeul „Casa Domnească” Brebu 24 iunie 2022, ora 10.00 Evocare: „Drapelul şi România Modernă” - documentar video: Istoria drapelului românesc • Muzeul „Conacul Pană Filipescu”, Filipeștii de Târg, nr.868, tel. 0244 389 480 24 iunie 2022, ora 13.00 „Ecoul tricolor al portului şi datinilor străvechi”, ediţia a VI-a - în colaborare cu Primăria Filipeştii de Târg - Participă: Ansamblul „Marama” al Școlii Gimnaziale Filipeștii de Târg, instructori Roxana Paraschiv, Nicolae Chiriță, acordeon- Marian Iorga; Grupul Folcloric „Florile Muntenești” din Brătășanca – coordonator prof. Ana Maria Ilinca; Grupul vocal instrumental „Balkanic Kids” din Măgureni – coordonatr prof. Andrei Anghelescu; Ansamblul popular „Mlădițe Nedelene” din Nedelea, coordonator Maria Popescu; Grupul vocal „Anotimpul Fanteziei” coordonator Ciprian Miftode. • Muzeul „Crama 1777”, Valea Călugărească, str. Valea Largă nr. 139A, tel. 0244 235 470 26 iunie 2022, ora 16.00 Serată muzeală: „Povestiri identitare” Moment artistic oferit de: - actorul Adrian Ancuţa, solista Alexandra Spireanu şi invitaţii lor; - Eduard George Zidaru – bucium şi caval.

București: Remember Antonio Di Benedetto  (1922 – 2022) | Miercuri, 29 iunie 2022, ora 19.00 | Muzeul Național al Literaturii Române

Muzeul Național al Literaturii Române, (MNLR) - str. Nicolae Crețulescu 8 Nicolae Crețulescu 8, București, București

Miercuri, 29 iunie 2022, ora 19.00 Muzeul Național al Literaturii Române Str. Nicolae Crețulescu 8 Remember Antonio Di Benedetto (1922 – 2022) Muzeul Național al Literaturii Române, cu sprijinul deosebit al Ambasadei Argentinei în România, vă invită să participați la un eveniment dedicat scriitorului argentinian Antonio di Benedetto. Evenimentul se adresează studenților care studiază limba și cultura spaniolă, specialiștilor și traducătorilor și se va derula în limba spaniolă. La evenimentul moderat de Luana Stroe vor participa: domnul consilier Carlos María Vallarino, Însărcinat cu Afaceri a.i. în cadrul Ambasadei Argentinei în România, și, prin Zoom, doamna profesoară Liliana Reales (Universida de Federal Santa Catarina din Florianópolis, Brazilia) Mai multe detalii, aici.