1. Events
  2. Lansare carte

Views Navigation

Event Views Navigation

Today

Timișoara: expoziție de icoane pe sticlă bănățene din patrimoniul Muzeului Satului Bănățean

Muzeul Satului Bănățean - Timișoara Aleea Avram Imbroane (fostă C.F.R.) nr. 31, Timișoara, Timiș

În definirea concepției românești, dincolo de funcția sa religioasă, icoana încifrează funcții magice, ritualice și decorative. Așadar, vă propunem să vizionați o expoziție de icoane pe sticlă bănățene, din patrimoniul Muzeului Satului Bănățean, mai puțin cunoscute în rândul publicului și chiar al iconarilor de astăzi. Acest eveniment aduce un elogiu artei sacre țărănești, oferind o imagine cuprinzătoare a profunzimii trăirilor lăuntrice ale țăranului din această zonă, prin transpunerea lor în icoana pe sticlă. Coordonatori eveniment: Muzeograf Marius Matei Șef secție Expozițională dr. Maria Hadiji Muzeul Satului Bănățean Timișoara

Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) aniversează 50 de ani de activitate (1972 -2022) printr-o serie de evenimente culturale ce vor avea loc în luna mai, la sediul muzeului din Calea Victoriei 12, București.

Muzeul Național de Istorie a României - București Calea Victoriei nr. 12, sector 3, București, București

Dragi prieteni, Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) aniversează 50 de ani de activitate (1972 -2022) printr-o serie de evenimente culturale ce vor avea loc în luna mai, la sediul muzeului din Calea Victoriei 12, București. Cu această ocazie, vor avea locꓽ lansarea paginii web „MNIR 50”, deschiderea expoziției „Istorii din trecut. Călătorie virtuală în peisaje dispărute”, redeschiderea expoziției „Muzeul Jucăriilor” după reorganizare, precum și lansarea unui nou album „O clădire-simbol a Capitalei: Palatul Poștelor - Muzeul Național de Istorie a României”. Invităm publicul să descopere - prin intermediul proiectului virtual „MNIR 50”, disponibil începând cu data de 6 mai, pe site-ul muzeului https://www.mnir.ro/, - o serie de informații privind istoria muzeului, dar și a clădirii care îl adăpoștește, documente referitoare la înființarea instituției, fotografii de arhivă și afișe ale evenimentelor pe care muzeul le-a organizat sau la care a participat în cei 50 de ani de existență. Propunem, de asemenea, o incursiune virtuală în colecțiile muzeului, pentru a (re)descoperi proiectele noastre on-line, precum și o călătorie inedită prin 50 de castre identificate pe frontierele romane din România. În perioada 4 -7 mai, îi așteptăm cu drag la muzeu pe cei mai mici dintre vizitatorii noștri pentru a sărbători împreună 50 de ani de la deschiderea oficială a MNIR prin intermediul discuțiilor, jocurilor și activităților practice. Aceștia vor putea să descopere povestea „Gânditorului” de la Cernavodă, renumita statuetă preistorică, simbol al MNIR, în cadrul a două tipuri de ateliere educative și de creație – „Descoperă povestea Gânditorului!” și „Povestea Gânditorului, în benzi desenate”. Joi, 12 mai, va avea loc vernisajul expoziției „Istorii din trecut. Călătorie virtuală în peisaje dispărute” în cadrul proiectului european „e-Peisajele Arheologice ale Dunării. Peisaje arheologice virtuale din regiunea Dunării” („Danube’s Archaeological e-Landscapes. Virtual archaeological landscapes of the Danube region”). Această expoziție reprezintă o premieră pentru Muzeul Național de Istorie a României, fiind pentru prima dată când sunt utilizate noi tehnici de tip VR – realitate virtuală și AR – realitate augmentată într-un asemenea demers muzeografic. Au fost alese două situri reprezentative (deopotrivă prin semnificația descoperirilor efectuate în cadrul lor, dar și prinprezența unor artefacte de excepție provenite de aici în colecțiile muzeului nostru și al altor instituții de profil din România): necropola de incinerație din epoca bronzului de la Cîrna (jud, Dolj, în sud-vestul României) și cetatea romano-bizantină de la Nufăru (jud. Tulcea, în sud-estul României), ambele situate în arealul Dunării de Jos, zonă geografică unde se păstrează (încă) peisaje arheologice cu totul deosebite. Sâmbătă, 14 mai, celebrăm Noaptea Muzeelor cu reconstituiri istorico-militare, ateliere educative și momente artistice. În această lună aniversară continuăm seria de activități dedicate împlinirii a 50 de ani de la deschiderea oficială a Muzeului Național de Istorie a României, astfel: deschiderea micro-expoziției care-l omagiază pe Ion Heliade Rădulescu, cu ocazia împlinirii a 220 de ani de la naștere și 150 de ani de la moartea acestuia, inaugurarea expoziției „De la diligență la clasor” care prezintă lumea fascinantă a timbrelor, de la povestea primelor mărci poștale, până la pasiunea unor întregi generații, lansarea în parteneriat cu editura Corint, a cărții „Prin cafenelele din Micul Paris”, a cărei autor este istoricul Maria Magdalena Ioniță, reputat cercetător, care și-a desfășurat activitatea profesională în cadrul Muzeului Național de Istorie a României .

Craiova: expoziție și lansare de carte “Țigle și cărămizi ștampilate din castrul roman de la Slăveni, jud. Olt”

Muzeul Olteniei - Craiova Str. Popa Șapcă nr. 8, Craiova, Dolj

Țigle și cărămizi ștampilate din castrul roman de la Slăveni, jud. Olt Lansare de carte Castrul roman de la Slăveni. II. Țigle și cărămizi ștampilate Muzeul Olteniei Craiova, cu sprijinul Consiliului Județean Dolj, vernisează în data de 13 Mai 2022, ora 12, la Secția Istorie-Arheologie, str. Madona Dudu nr. 14, expoziția temporară Țigle și cărămizi ștampilate din castrul roman de la Slăveni, jud. Olt. Totodată, cu această ocazie, va fi lansată și cartea Castrul roman de la Slăveni. II. Țigle și cărămizi ștampilate, ce are ca autor pe domnul dr. Dorel Bondoc, muzeograf în cadrul Muzeului Olteniei Craiova. La Slăveni, jud. Olt, se găsesc ruinele celui mai mare castru roman, cu ziduri de piatră, din Oltenia. Dimensiunile sale (198 x 176,6 m), complexitatea sistemului defensiv (trei șanțuri de apărare) și bogăția materialelor arheologice ilustrează deplin importanța castrului, care de-a lungul secolelor ll-lll d.Chr. a trecut prin mai multe faze de construcție și reconstrucție. în anul 2011, dr. Dorel Bondoc, împreună cu profesorii Gherghe Popilian și Nicolae Gudea, publica primul volum monografic al castrului de la Slăveni, avându-l ca autor principal pe Dumitru Tudor. Reluăm cu această ocazie discuția privind castrul și unitățile militare atestate de țiglele și cărămizile ștampilate: Ala Hispanorum, Ala Claudia, Cohors I Flavia Commagenorum, Cohors I Britannica, Numerus Syrorum, Numerus, Legio V Macedónica și Legio XIII Gemina. Evident, nu toate acestea au fost prezente la Slăveni, dar ștampilele lor aplicate pe piesele tegulare sugerează măcar aducerea de materiale de construcție ce le-au aparținut. Despre toate acestea, dar și despre altele, va fi vorba cu ocazia vernisajului expoziției și a lansării volumului al doilea, despre castrul de la Slăveni. Expoziția temporară Țigle și cărămizi ștampilate din castrul roman de la Slăveni, jud. Olt, va fi parte și a importantului eveniment Noaptea Europeană a Muzeelor, ce va debuta în data de 14 Mai 2022, ora 19.

București: lansarea cărții Prin cafenelele din Micul Paris, scrisă de istoricul Maria Magdalena Ioniță, la Muzeul Național de Istorie a României

Muzeul Național de Istorie a României - București Calea Victoriei nr. 12, sector 3, București, București

Editura Corint, împreună cu Muzeul Național de Istorie a României, anunță lansarea cărții Prin cafenelele din Micul Paris, scrisă de istoricul Maria Magdalena Ioniță, apărută în 2020, în colecția Corint Istorii urbane. Evenimentul va avea loc marți, 24 mai, ora 13:00, în Sala Lapidarium a Muzeului Național de Istorie a României (Calea Victoriei nr. 12). În cadrul lansării vor lua cuvântul: dr. Georgeta Filitti, istoric, dr. Adrian Silvan Ionescu, critic și istoric de artă, dr. Cornel Constantin Ilie, director adjunct al muzeului, Florin Răzvan Mihai, reprezentant al editurii Corint, și autoarea - dr. Maria Magdalena Ioniță, istoric. „Intrând în atmosfera spirituală a celor șase cafenele, cu clientela lor pestriță, înțelegi emulația creatoare apărută acolo, solidaritatea și acel cumul de elemente care le-au transformat în adevărate simboluri de viață bucureșteană. Întemeiate de un polonez, un boier pământean, un aromân meșter într-ale cofetăriei, un evreu ori un grec, cafenelele s-au altoit mereu, pentru rentabilitate, pe lângă restaurante. Și ar fi rămas simple debite de cafea, fie ea șvarț, turcească sau marghilomană, dacă, pe nesimțite, nu ar fi ajuns să fie populate de elita culturală a capitalei. Cârcotașii ar putea spune că bucureștenii n-au fost originali, ci au imitat modelul francez (Le Procope) sau pe cel vienez (Sacher). E doar o nălucire fiindcă faima cafenelelor bucureștene a fost dată de un lung șir de personalități românești. ” - Georgeta Filitti, istoric