Pitești: Expoziție de carte veche românească și autografe argeșene celebre

Eveniment de excepție – miercuri, 22 septembrie, la Muzeul Județean Argeș, la ora 13.00. Este vorba despre vernisajul expoziției „Valori bibliofile. Expoziție de carte veche românească și autografe argeșene celebre“, expoziție organizată de Muzeul Județean Argeș, în colaborare cu Biblioteca Județeană „Dinicu Golescu“ Argeș. Derulată sub auspiciile anului în care sărbătorim 500 de ani de la primul document scris în limba română („Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung“), expoziția „Valori bibliofile. Expoziție de carte veche românească și autografe argeșene celebre“ relevă publicului piteștean o parte din cărțile vechi, cu mare valoare bibliofilă, dar și istorică, aflate în fondul de documente al Colecțiilor Speciale ale Bibliotecii Județene „Dinicu Golescu“ și în cel al Muzeului Județean Argeș, tipărite în cunoscutele tipografii ale Țării Românești: la Târgoviște („Îndreptarea Legii“,1652), la București („Legiuirea Caragea“, 1818), la Buzău („Dumnezeeștile și sfintele liturghii“, 1769) ori pe lângă Mitropolia Râmnicului („Psaltirea prorocului și împăratului David“, 1779).
Nu sunt omise renumitele centre tipografice din Moldova: Iași („Înfruntarea jidovilor asupra legii și obiceiurilor lor“, 1803), Neamț („Octoih“, 1816), dar nici cele aflate în Transilvania: Sibiu, unde, în 1810, a fost tipărit „Acatist <al> prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu“ sau Tipografia Universității Ungurești de la Buda (unde s-au tipărit peste 240 de cărți în limba română). Dacă în secolul al XVII-lea, predomina cartea religioasă, după a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, cartea laică este din ce în ce mai prezentă, fiind tipărite manuale, lucrări de istorie, geografie, drept, filozofie, anatomie și tratate de medicină.
Cărțile expuse, aflate în stare de conservare relativ bună, ținând cont de vechimea lor, se remarcă prin elemente de bibliofilie: coperte din lemn, îmbrăcate în piele cu diferite ornamente; elemente grafice (frontispicii, majuscule ornate, vignete, chenare simple sau duble, ce încadrează textul paginii); ilustrații, reprezentând, de obicei, stemele celor două țări române, Țara Românească și Moldova, și scene religioase (mult mai dese si mai rudimentar redate decât cele din cartea vest-europeană). Sunt tipărite în limbile română și slavonă, cu alfabet chirilic, pe hârtie cu filigran, iar pe foile de gardă găsim însemnări de mână și ex-libris, ceea ce ne ajută la identificarea posesorilor acestora. Textul cărții este tipărit, în mod obișnuit, cu cerneală neagră iar titlurile de capitol sau de subcapitol sunt tipărite cu miniu sau cinabru (cerneală roșie).

* *
*
„Autografe argeșene celebre“, cea de-a doua secțiune a expoziției „Valori bibliofile“ cuprinde șapte autografe ale unor personalități argeșene, de prim rang pentru cultura română- Dimitrie Brătianu, Elena Perticari-Davila, C. D. Aricescu, Tatiana Bobancu, Constantin Dobrescu-Argeș, Nicolae Kretzulescu și Iordache Golescu. Dobândind o cultură vastă, prin studiile de specialitate, desăvârșite de cele mai multe ori în străinătate, în mari centre universitare – Paris sau Berlin- cunoscători ai mai multor limbi străine, având o pasiune pentru cărți, aceștia au deținut biblioteci impresionante, mulți dintre ei fiind, la rândul lor, autori de volume memorialistice sau monografice.
Prin caracterul lor științific sau religios, prin diversitatea și eleganța ornamentelor ce le însoțesc, prin vechimea lor și prin prezența elementelor de bibliofilie, aceste volume vor atrage, cu siguranță, vizitatori de toate vârstele.