Sinaia: OBIECTUL LUNII OCTOMBRIE la Muzeul Național Peleș – MEDALIA DE BOTEZ A PRINCIPELUI MIHAI

MEDALIA DE BOTEZ A PRINCIPELUI MIHAI

1922; metal comun;

Mihai I, copilul-rege al României, fiul regelui Carol al II-lea și al principesei Elena de Grecia, se naște la data de 25 octombrie 1921, la Castelul Foișor, moment evocat de către regina Maria în jurnalul său: „După masă, Carol și cu mine am intrat la Sitta și am găsit-o cu dureri mari și foarte neliniștită. Nu era nicio îndoială că ceva se întâmpla. Consult cu doctorii Romalo, Louros, doamna Venert. Timpul trecea și Sitta suferea. Din acel moment și până la 7:30 când micul Mihai s-a născut, n-am părăsit-o pe sărmana mea Sitta nicio clipă. A fost o luptă teribilă. În cele din urmă, Louros a trebuit să forțeze nașterea, care din cauza „albuminei“ ei, îl îngrijora foarte tare. N-am asistat niciodată la ceva așa de înspăimântător”.

Botezul micului prinț a avut loc la Palatul Regal din București, la data de 22 ianuarie 1922. Conform tradiției, principesa Elena nu a putut lua parte la ceremonie. Micul principe a fost adus în braţe în Sala Tronului, de către doamna de onoare a principesei Elena şi întâmpinat de Mitropolitul Primat Miron Cristea. Naşii principelui Mihai au fost regele României, regele Constantin al Greciei, regele Albert al Belgiei, principele Cristofor al Greciei, don Alfonso de Bourbon-Orléans infante de Spania, regina-mamă Olga a Greciei, Marea Ducesă Victoria Feodorovna a Rusiei, principesa Irina a Greciei, principesele Elisabeta şi Maria.

Pe estradă, în jurul cristelniţei, au luat loc regele Ferdinand având în braţe pe principe, regina Maria, familia regală, principii moştenitori ai Greciei, miniştrii Greciei şi Belgiei, precum şi comandantul brigăzii Vânătorilor de Munte. Conform ritualului bisericii ortodoxe, Mitropolitul Primat l-a înălţat pe braţe pe copil, prezentându-l tuturor celor de faţă, şi, în bubuitul salvelor de tun, l-a scufundat în apă de trei ori. Întreaga asistenţă l-a aclamat pe micul principe. Sfânta masă a fost apoi înconjurată de trei ori de către rege cu micul principe în braţe, iar principele moştenitor al Greciei a purtat lumânarea de botez. După ceremonie, regina a coborât cu principele Mihai de pe estradă şi l-a arătat tuturor invitaţilor, în timp ce principesa Elena îşi făcea apariţia în Sala Tronului, în uralele asistenţei.

În urma Consiliului de coroană din 30 ianuarie 1926, principele Mihai era desemnat drept moștenitorul tronului României, devenind rege la numai 6 ani, în anul 1927. Trei ani mai târziu, are loc revenirea intempestivă pe tron a principelui Carol, viitorul rege Carol al II-lea, ocazie cu care fostul rege Mihai primeşte titlul onorific de „Mare Voievod de Alba-Iulia“. Preocupat de educaţia Voievodului, regele Carol al II-lea organizează „Școala Palatină”, ce reunea elevi excepționali din toate mediile sociale şi din provinciile istorice. Totodată, veghează asupra pregătirii militare temeinice a acestuia.

După abdicarea regelui Carol al II-lea, urmare a pierderilor teritoriale din vara anului 1940, Mihai I depune jurământul pentru a doua oară, moștenind o situaţie politică dificilă. La 22 iunie 1941, generalul Ion Antonescu decide intrarea României în război de partea Puterilor Centrale, iar armatele române răspund ordinului direct al comandatului, „Ostași, vă ordon, treceți Prutul!“ După dezastrul campaniei din Rusia, regele Mihai schimbă cursul istoriei la 23 august 1944, când România se alătură trupelor aliate. Dezastrul României survine însă odată cu abdicarea forţată a suveranului, la 30 decembrie 1947 şi plecarea acestuia într-un lung exil.

În colecția de medalistică a Muzeului Național Peleș figurează o piesă remarcabilă, cu valoare memorială: medalia de botez a principelui Mihai. Aversul acesteia prezintă central, scenă biblică: Iisus binecuvântând copiii, iar la partea inferioară, legenda „LĂSAȚI PRUNCII SĂ VINĂ LA MINE”. Pe revers a fost amplasată legenda marginală circulară „NĂSCUT LA 25 OCTOMBRIE 1921/ BOTEZAT LA 22 IANUARIE 1922”, iar central, inscripția „PRINCIPELE MIHAI AL ROMANIEI”.

Mihaela Dan, muzeograf

Fotografii: Udvardi Arpad