București: Exponatul lunii mai 2022 – Albumul Carelor Simbolice de la Serbarea Încoronării (10-11 mai 1881) – Muzeul Militar Național “Regele Ferdinand I”

Albumul Carelor Simbolice de la Serbarea Încoronării (10-11 mai 1881)

Anul acesta se implinesc 100 de ani de la ceremonia Încoronării regelui Ferdinand I și a reginei Maria, la 15 octombrie 1922. În avanpremieră la acest eveniment, prezentăm drept obiect-emblemă al acestei luni, (mai 2022), „Albumul Carelor Simbolice de la Serbarea Încoronării (10-11 mai 1881)”, exponat ce ilustrează un alt moment definitoriu din devenirea statului român modern: proclamarea regatului României (la 14 martie 1881) și, ulterior, încoronarea domnitorului Carol I drept primul rege al României.

Membru al familiei dinastice prusace, prințul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a fost proclamat domnitor al României în ziua de 10/22 mai 1866 și a domnit cu acest titlu (la 1878 a primit tilul de „Alteță Regală”, iar oamenii de rând îl numeau „Vodă”) până pe 14 martie 1881, când a fost proclamat primul rege al României.

Festivitățile încoronării au fost organizate pentru ziua de 10 mai 1881. Importanța acestui moment rezultă și din faptul că zilele de 11 și 12 mai au fost și ele declarate zile de sărbătoare.

Pentru a intensifica și mai mult semnificația acestui moment istoric, coroana Regelui a fost turnată din oțelul unui tun turcesc, capturat la Plevna, în timpul Războiului de Independență. Cea a Reginei a fost făcută din aur. Cele două coroane au fost binecuvântate în ziua de 9 mai 1881 la Mitropolie. După efectuarea ceremoniei de încoronare în Sala Tronului din Palatul regal și discursul ținut de rege în fața înalților demnitari români și străini și delegaților prezenți din toată țara, următoarele două zile, 11 și 12 mai 1881, au fost momente de sărbătoare, la care au participat cuplul regal, locuitori ai Capitalei, dar și public din toată țara.

Ziua de 11 mai a fost rezervată defilării cortegiilor istorice și Carelor alegorice ale diferitelor societăți și corporații de arte, industrii și meserii, organizate de bresle, sub direcțiunea unui comitet central al festivităților. De asemenea, au defilat comunitatea israelită și cea maghiară, precum și unele societăți germane, care activau pe teritoriul Regatului.

Carele alegorice au fost spectaculoase, pentru acele vremuri, prin simbolistica și dimensiunile lor.

După cum redă profesorul Adrian Silvan Ionescu în numeroase studii, artistul Carol Popp de Szathmari (11 ianuarie 1812 – 3 iunie 1887) a realizat fotografii ale acestei parade, dar acestea au fost nereușite, din cauza vremii nefavorabile (nori și ploaie), așa că artistul a realizat o serie de acuarele după fotografii. Lucrările au fost litografiate la atelierul lui Elia Grassiany cu care a încheiat un contract pe 9 noiembrie 1883.

Tot profesorul Adrian Silvan Ionescu ne oferă detaliile acestui contract și ale derulării lui. Artistul s-a angajat să deseneze pe piatră compozițiile cu care alegorice în alb-negru și color, la un preț de 400 de lei noi pentru fiecare. La un ciclu de șase săptămâni urma să predea câte două pietre pentru tipar și să dea suma acontată. În anexa contractului se menționează denumirile a 12 cromolithografii: M.S. Regele Carol cu suita, M.S. Regina Elisabeta cu A.S. Principele Wilhelm în trăsură, Carul simbolic al „Teatrului Național”, Carul „Comerțului”, Carul „Agriculturei”, Carul „Vânătoarea sălbatică”, Carul „Ceasornicari – Giuvaergii”, Carul ”Constructorilor”, Carul „Caretașilor”, Carul „Băuturilor Gazoase”, Carul ”Căilor Ferate”, Cortegiul „Societăței de Dare la Semn București” (tir).

Un an mai târziu, la 18/30 mai 1884 Elia Grassiany a achitat suma de 2350 lei lui Szathmari pentru realizarea mai multor litografii și pentru serviciile de repare a pietrelor care s-au deteriorat la transport sau în procesul de tipărire, astfel: două tablouri „Cofetari” și „Băuturi”, – desen pietre și original – 800 lei; două tablouri „Vânătoare sălbatică” și „Căile Ferate Române”- original acuarelă – 800 lei; repararea a cinci originale de piatră „Giuvaergii”, „Agricultură”, „Regele cu suita”, „Comerțul” și „Teatru” – 600 lei; repararea pietrelor „Concordia” și „Băuturi spirtoase” – 150 lei. Adică un total de 2350 lei.

Pe 9/21 octombrie 1884 Elia Grassiany a mai achitat 800 lei pentru cele două stampe care reprezentau carele alegorice ale societăților germane și al croitorilor, cizmarilor și pălărierilor.

În momentul în care stampele erau gata, ele erau scoase la vânzare ca fascicole separate, putând fi ulterior legate și în albume. Astfel, în luna martie a anului 1884, s-a anunțat în presa vremii că primul fascicol care a apărut avea patru planșe. În anul 1885 a apărut reclama apariției celui de al treilea fascicol (caiet) și publicul era îmbiat să facă un abonament pentru un tiraj de lux a cărui valoare era de 30 lei.

Intitulat „Albumul Carelor Simbolice de la Serbarea Încoronării Majestăților Lor Regele și Regina României, Bucuresci 10-11 mai 1881”, acesta era de mari dimensiuni și avea o copertă atractivă. În total au fost realizate 19 litografii, în afara celei de pe copertă.

Deși criticii de artă apreciază că valoarea artistică a acestor lucrări este scăzută, cu figurile personajelor crispate în poziții statice evidente și cromatica prea tare, acuarelele și litografiile lui Szathmary din „Albumul Carelor Simbolice de la Serbarea Încoronării” reprezintă pentru România documente incontestabile care relevă gustul istorist care a animat ceremonia încoronării regelui Carol I și certifică, o dată în plus, amploarea pe care a avut-o acest eveniment în epocă.

Aceasta este ultima mare lucrare a primului fotograf – reporter de război și documentarist, unul dintre primii zece fotografi ai lumii, ce avea să moară în București peste câțiva ani, la 3 iunie 1887.

Muzeograf Carla Duță