Făgăraș: expoziția „Sfântul Ierarh Andrei Șaguna în chipuri și icoane”

Mitropolia Ardealului și Muzeul Țării Făgărașului „Valer Literat” vă invită, joi 24 noiembrie 2022, ora 12.00, la vernisajul expoziției Sfântul Ierarh Andrei Șaguna în chipuri și icoane.

Născut la Mișcolț, în Ungaria, într-o familie de macedo-români din Balcani, Andrei Șaguna a urmat școala gimnazială la Mișcolț, apoi studii de drept și filozofie la Pesta și teologice la Vârșeț (1829-1832). La vârsta de 25 de ani îmbracă haina monahală la mănăstirea de la Hopovo.

Ales episcop al Bisericii Ortodoxe, în decembrie 1847 (recunoscut la februarie 1848, hirotonit la Carloviț la aprilie 1848) a militat pentru restaurarea vechii Mitropolii a Ardealului, prin numeroase memorii înaintate Curții din Viena, patriarhului ortodox sârb și Congresului național-bisericesc sârb din Carloviț, prin sinoadele eparhiale – formate din clerici și mireni – convocate la Sibiu în 1850, 1860 și 1864.

În decembrie 1864 este numit arhiepiscop și mitropolit al reînființatei Mitropolii a Ardealului cu reședința în Sibiu. După reînființarea Mitropoliei, datorită eforturilor sale, în 1868, prin Congresul național-bisericesc al românilor ortodocși din întreaga Mitropolie, la Sibiu a fost aprobat Statutul Organic al Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania, după care s-a condus Biserica Ortodoxă din Transilvania și Banat până în 1925. Principiile fundamentale ale acestui statut – autonomia față de stat și sinodalitatea, adică participarea laicilor (2/3) alături de clerici (1/3) la conducerea treburilor bisericești – vor face, prin Andrei Șaguna, ca Mitropolia ortodoxă a Transilvaniei să fie prima din spațiul ortodox în care laicii aveau un rol majoritar în conducerea sinodală a Bisericii și prima care-și manifesta autonomia față de Stat.

Începând cu anul 1855, Andrei Șaguna reorganizează învățământul teologic din Sibiu sub forma unui institut de teologie și pedagogie și care, astăzi poartă numele de Seminarul Andreian. Începând cu anul 1854 a organizat peste 800 de școli primare confesionale, au fost întemeiate gimnaziile ortodoxe din Brașov și Brad. Gimnaziul de la Brașov, inaugurat în 1850 este una dintre cele mai vechi școli românești, astăzi purtând numele mitropolitului – Colegiul Național „Andrei Șaguna”.

La îndemnul lui s-au tipărit peste 25 de manuale școlare, a trimis numeroși tineri la studii de specializare la Universitățile din Austria și Germania, cu burse oferite din fondurile și fundațiile create de el.

A avut un rol decisiv la, întemeierea și organizarea „Asociațiunii transilvane pentru literatura română și cultura poporului român” (ASTRA), fiind primul ei președinte (1861-1866); a inițiat ziarul „Telegraful Român” (ianuarie 1853), care apare până azi.

În perioada 1848-1849 a fost președinte al Adunării Naționale românești de pe Câmpia Libertății de la Blaj din 3/15 mai 1848, delegat de Adunare să prezinte revendicările românești împăratului Austriei, la Innsbruck și Viena, apoi Guvernului din Pesta. În anii următori – fie singur, fie cu alți delegați ai românilor – a prezentat în mai multe rânduri memorii către împărat, cu doleanțele națiunii române; după 1860 a fost membru în Senatul imperial din Viena, între 1863-1865 deputat în Dieta Transilvaniei, copreședinte al Conferinței naționale-politice a românilor (1861) și al Congresului național al românilor (1863), ambele la Sibiu.

Îndrumător și sprijinitor al preoțimii și al credincioșilor, ctitor al bisericii din Gușterița, lângă Sibiu a fost ales, în 1871, membru de onoare al Societății Academice Române, fiind și președinte de onoare al Societății „Transilvania” din București.