Bacău: Proiectul cultural „VALOAREA CĂRȚII” – DESCOPERIRI ŞI INVENŢII – la Complexul Muzeal de Științele Naturii „Ion Borcea”

DESCOPERIRI ŞI INVENŢII

„Dacă există o carte pe care vrei să o citeşti, dar nu a fost încă scrisă, înseamnă că trebuie să o scrii tu însuţi.”

Tony Morrison

O descoperire ştiinţifică este observarea şi descrierea unui aspect nou al mediului înconjurător sau prima demonstrare experimentală a unui fenomen. De exemplu, o nouă descoperire ştiinţifică este descrierea unei specii noi, observarea unui nou tip de radiaţii, etc.

O invenţie este o rezolvare sau realizare tehnică dintr-un domeniu al cunoaşterii care prezintă noutate şi progres faţă de stadiul cunoscut până atunci. Invenţia se referă la realizarea unui produs (dispozitiv, material, substanţă) sau a unui procedeu în domeniile tehnologice.

Omul a făcut primele descoperiri şi invenţii încă dinaintea erei noastre şi de atunci, permanent ştiinţa şi tehnica se îmbogăţesc prin activitatea de cercetare şi inovare.

Astfel între secolele al XVII-lea î.Hr şi al II-lea î.Hr majoritatea descoperirilor sunt legate de primele observații astronomice.

Primul mileniu:

– Brahmagupta găseşte soluțiile generale ale ecuației liniare și a celei de gradul al doilea, definește pentru prima dată numărul zero, adunarea și scăderea, stabilește regulile operațiilor elementare cu fracții.

– Geber (Jabir ibn Hayyan) începuturile chimiei și ale metodei experimentale;

– Banu Musa descoperă că toate corpurile cerești sunt supuse acelorași legi ca și cele terestre; descoperă existența gravitației între corpurile cerești și între sferele cerești (înainte de formularea legii lui Newton a gravitației universale).

Mileniul al II-lea

-1020 – Avicenna – Canonul Medicinei: începuturile medicinei experimentale;

1021 -Ibn al-Haytham pune bazele opticii moderne, inventează camera obscură, descoperă că razele de lumină ce călătoresc în linii drepte sunt formate din particule de fotoni, etc;

-1543 – Copernicus: modelul heliocentric;

-1609 – Johannes Kepler: primele două legi ce descriu mișcările planetelor în jurul unei stele;

-1610 – Galileo Galilei: Sidereus Nuncius: observații telescopice;

-1643 – Evangelista Torricelli inventează barometrul cu mercur;

-1687 – Newton: Legea mișcării, Legea atracției universale, baza fizicii clasice;

-1714 – Gabriel Fahrenheit inventează termometrul cu mercur;

-1827 – Georg Simon Ohm: Legea lui Ohm (Electricitate);

-1869 – Dmitri Mendeleev: Tabelul periodic;

-1895 – Wilhelm Conrad Röntgen descoperă razele x;

-1896 – Henri Becquerel descoperă radioactivitatea;

-1897 – J.J. Thomson descoperă electroni în razele catodice;

-1905 – Albert Einstein: Teoria relativității;

-1913 – Niels Bohr: Modelul atomic Bohr;

-1927 – Georges Lemaître: Teoria Big Bang;

-1929 – Edwin Hubble: Legea lui Hubble de extindere a universului;

-1953 – Watson și Crick: structura elicoidală a ADN-ului, baza pentru biologie moleculară;

-1964 – Arno Penzias și Robert Woodrow Wilson: detectează radiația cosmică de fond care dovedește teoria Big Bang;

-1967 – Jocelyn Bell Burnell și Antony Hewish descoperă primul pulsar;

-1984 – Kary Mullis: Reacția în lanț a polimerazei, o descoperire cheie în biologia moleculară

-1995 – Michel Mayor și Didier Queloz observă prima planetă extrasolară în jurul unei stele din secvența principală;

-1997 – Institutul Roslin: Oaia Dolly este clonată;

-1997 – Experimentul CDF și experimentul despre natura fundamentală a materiei, Dzero realizate la acceleratorul Fermilab: descoperirea Quarcului Top;

-1998 – Gerson Goldhaber și Saul Perlmutter descoperă că expansiunea Universului se accelerează.

Mileniul al III-lea

-2001 – Primul proiect al genomului uman este finalizat;

-2006 – Pluto este reclasificată formal ca planetă pitică de către Uniunea Astronomică Internațională;

-2009 – Satelitul LCROSS confirmă existența apei pe Lună.

Ştiinţa este o importantă moştenire a culturii noastre. Din lucrările ştiinţifice şi cărţile dedicate tehnicii aflăm istoricul descoperirilor şi invenţiilor, când s-a întâmplat şi datorită cui. De asemenea putem să ne explicăm contextul istoric în care au avut loc diferite descoperiri. Toate descoperirile şi invenţiile au dus incontestabil la progres.

Dar toate sunt benefice omului? Ne oprim cu exemplificarea la trei dintre ele: armele nucleare, biologice şi cărţile digitale.

Despre armele nucleare şi biologice toată lumea ştie despre urmările devastatoare folosirii acestora.

Despre cărţile tipărite se spune ca sunt pe punctul de a dispărea din cauza descoperirilor din domeniul electronicii dar în realitate ele sunt unele dintre cele mai importante surse de informare şi cunoaştere.

Să nu uităm: cărţile sunt una dintre cele mai mari invenții ale omenirii, scrise pe pereții peșterilor, apoi pe pielea animalelor, pe pergamente și apoi pe hârtie. Prin intermediul unei invenții recente s-au născut cărțile digitate. Acum oricine poate purta o bibliotecă întreagă în geantă dar acestea există atâta vreme cât sunt păstrate pe un server. Întreruperea funcționării acestuia sau deteriorarea duce la dispariția informațiilor stocate.

Biblioteca Complexului Muzeal de Științele Naturii „Ion Borcea”, expune din colecția de carte proprie, câteva volume din domeniile invențiilor şi descoperirilor.

Vitrina, pe care vă invităm să o vizionaţi, se află amplasată în sala de expoziţii a muzeului până pe data de 14 octombrie 2023.

1. Descoperiri şi invenţii – din vremurile preistorice până în cele moderne, ed. Aquila’93, Oradea, 2008;

2. Şaptezeci de invenţii ale antichităţii, ed. Aquila’93, Oradea, 2005

3. Maşinăriile lui Leonardo – Secrete şi invenţii în codexurile da Vinci- ed. Enciclopedia RAO, Bucureşti, 2006;

4. Istoria descoperirilor ştiinţifice, de Alexander Hellemans şi Bryan Bunch, ed. Orizonturi şi ed. Lider, Bucureşti, 1988;

5. Misterele şi minunile ştiinţei, ed. Aquila’93, Oradea, 2005.