București: conferința „Arta gliptică: Secretele gemelor antice”, cu dr. Alina-Oana Streinu, joi, 7 decembrie 2023

De data aceasta, vom pătrunde în strălucirea unei lumi demult apuse, dar ale cărei simboluri le regăsim și în prezent. Vom putea desluși secretele acestei lumi în cadrul Conferinței „Arta gliptică: Secretele gemelor antice”, susținută de dr. Alina-Oana Streinu, Șef Birou Istorie Veche și Medievală, Muzeul Municipiului București.

Conferința este legată de expoziția tematică „Arta gliptică: secretele gemelor antice”, curatoriată de dr. Alina-Oana Streinu, deschisă vizitatorilor în perioada 29 noiembrie 2023 – 31 martie 2024, la Palatul Suțu (miercuri-duminică, 10.00-18.00).

Coordonatorul Conferințelor de Joi: Cătălin D. Constantin.

Bilet de intrare: 10 lei.
Rezervări prin email la adresa relatii.publice@muzeulbucurestiului.ro.

DESPRE CONFERINȚĂ
Figuri de împărați, zei, zeițe, filozofi si monștri se păstrează pentru eternitate gravate pe micile podoabe atât de căutate în antichitate. Carneolul, agatele, ametistul sau smaraldul sunt doar câteva din pietrele care au devenit medii ale artei gliptice și s-au transformat în mărturii ale unui stil de viață și de credințe ce au definit o civilizație.

Secvențe de istorie cotidiană, însemne ale statutului social, simboluri ale credinței sau elemente de magie, gemele spun povești care ating o multitudine de paliere ale societății romane, aflate la limita dintre cotidian și mitologie.

Dacă la începuturi gemele montate în inele aveau un rol funcțional, ca sigilii sau simboluri ale logodnei și căsătoriei (anulus pronobus), au devenit rapid piese de podoabă, ca parte a modei, în același timp reflectând poziția socială și credințele proprietarului.

Iconografia este una extrem de variată, cele mai frecvente reprezentări sunt cele ale divinităților din panteonul roman – Minerva și Marte reprezentați înarmați, uneori la rândul lor așezați; Venus, adesea seminudă, privind în oglindă; Mercur cu aripi sau punguța cu bani, ca protector al comerțului sau mesager al zeilor; Esculap, zeul medicinei, reprezentat alături de un șarpe; Sol, zeul soare sau Victoria cu coroana învingătorului.

Pietrele alese pentru gravare aveau la rândul lor o funcție simbolică, fiind asociate anumitor divinități. De exemplu, ametistul era asociat cu Bacchus, zeul vinului, în timp ce smaraldele erau asociate cu Venus, zeița iubirii.

Alegerile iconografice nu se limitau la divinități, ci se inspirau din întregul areal cultural. Augustus este primul împărat care folosește inele sigilare pentru a semna acte oficiale și a ales simbolul sfinxului, iar mai târziu, împăratul Galba a purtat un inel cu gemă cu reprezentarea unui câine la vânătoare, ca simbol al vigilenței.

Decodificarea gemelor contribuie la completarea datelor despre istoria socială romană, istoria credințelor, a medicinei și nu în ultimul rând, istoria artei, demonstrând încă o dată că până și cele mai mici piese pot fi mai mult decât simple podoabe și devin surse de cunoaștere.

Vă așteptăm la Conferință!