Muzeul Municipiului București vă invită la Idei în Agora marți, 30 ianuarie, ora 18.00, la Casa Filipescu-Cesianu, Calea Victoriei 151, cu tema „Oameni, rețele sociale, istorie. Lumile lui Jean Pangal”. Bogdan Bucur în dialog cu Sorin Antohi.

În 2023, tema raportului ruptură-continuitate în istoria regimurilor politice din România a fost abordată din inițiativa mea în mai multe dialoguri publice: Colocviul Regal VI, Constituții și regimuri politice în România, 1923-2023, 26-27.10 (organizat cu Daniel Șandru și Sorin Bocancea); Idei în Agora LXXXVI, 28.11, și LXXXVII, 12.12, în dialog cu Gabriel Andreescu, cu titlul comun Ruptură și continuitate. România înainte și după 1989. Gabriel Andreescu și cu mine am prezentat pe parcurs elemente ale unui posibil program de cercetare care să parcurgă spațiul empiric, metodologic și teoretic al raportului ruptură-continuitate prin abordări complementare de istorie a ideilor, prosopografie, istorie socială, sociologie, teoria rețelelor sociale etc. La serile Idei în Agora amintite a participat și a intervenit substanțial și Bogdan Bucur, care acum revine pentru o discuție inspirată de una din cărțile sale: Jean Pangal, documente inedite: 1932-1942: contribuții la analiza rețelelor sociale istorice (Editura RAO, 2016).

Bogdan Bucur, pe baza unui mare volum de documente, a refăcut istoria unui dintre personajele cele mai interesante ale României pre-comuniste, Jean (Ioan, Ion) Pangal (1895-1950). Pangal, caz-limită pentru orice analiză a rolului indivizilor în istorie (pe plan teoretic, o sfidare a conceptului microistoric de eccezionale normale), s-a aflat în centrul mai multor rețele sociale vaste (publice, confidențiale și cel puțin în intenție secrete, formale, informale), de la masonerie la camarila lui Carol al II-lea. Din acest punct vom porni pentru a explora raportul complex dintre oameni, rețele sociale și istorie. Pentru mai multe informații despre carte: www.pangal.ro.
Sorin Antohi
*
Bogdan Bucur (n. 1981) este lector universitar la Departamentul de Sociologie al Facultăţii de Științe Politice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA) din București. Este licențiat în științe politice (SNSPA) și drept (Universitatea din București). A absolvit Masteratul de istoria ideilor și mentalităților (Facultatea de Istorie, Universitatea din București) și este doctor în sociologie (Universitatea din București) cu teza „Manifestările politico-administrative în cercetările monografice ale Școlii Sociologice de la București. Teza de doctorat a fost publicată în 2019 sub titlul Sociologia proastei guvernări în România interbelică” (Editura RAO). În 2021, cartea a fost distinsă de Academia Română cu Premiul Dimitrie Gusti (acordat pentru domeniul de cercetare sociologie).

Este titularul seminarului de Concepte fundamentale în sociologie și al cursurilor Lumea de ieri: o frescă socială a României Mari, Istorie și gândire socială în România: devianţa în perspectivă istorică și Sociologie juridică. Principalele domenii de cercetare științifică și interes academic: istoria sociologiei românești (cu precădere, Școala Sociologică de la București), sociologia istorică românească (cu precădere, sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul veacului al XX-lea) și analiza rețelelor sociale istorice.

Dintre publicații: Devălmășia valahă (1716-1828): o istorie anarhică a spațiului românesc (Paralela 45, Pitești, 2008). Jean Pangal, documente inedite: 1932-1942: contribuții la analiza rețelelor sociale istorice (Editura RAO, București, 2016) a primit Premiul Gheorghe Brătianu din partea Societății de Științe Istorice din România. Cartea de aur a Centenarului Marii Uniri (Editura RAO, București, 2017) a fost distinsă cu Premiul Nicolae Iorga, atât de către Societatea de Științe Istorice din România, cât și de către revista Magazin istoric (în parteneriat cu Banca Națională a României). Volumul a devenit film documentar și a ajuns bestseller în România și Republica Moldova. Pentru această lucrare, Bogdan Bucur a primit din partea Președintelui României Medalia Aniversară Centenarul Marii Uniri.
V. https://snspa.academia.edu/BogdanBucur sau https://www.researchgate.net/profile/Bogdan_Bucur3

*
Sorin Antohi (n. 1957) este istoric al ideilor, eseist, traducător. Membru în Academia Europaea. Mai multe informații la www.sorinantohi.org.
*
Idei în Agora este un program dedicat analizei spiritului public. A fost inițiat în 2017 de Sorin Antohi și este susținut de Adrian Majuru. Realizat de Muzeul Municipiului București, în parteneriat cu Asociația Orbis Tertius / A Treia Lume. Întâlnirile au formate diferite și propun un dialog între curente, mișcări, personalități, viziuni despre lume, teorii, ideologii. Filmele, postate pe YouTube la https://www.youtube.com/channel/UCv5R2xEgA_M5nzwIUGl8kcQ. Arhiva, la www.sorinantohi.org și http://muzeulbucurestiului.ro/idei-in-agora.html. V. și https://www.facebook.com/IdeiinAgora/.

În pregătire: XC: 13 februarie 2024, 18:00. Eșecul. La români și la ceilalți. Costică Brădățan în dialog cu Sorin Antohi. IXC: 27 februarie 2024, 18:00. Caucazul. Leagănul civilizației. Dan Alexe în dialog cu Sorin Antohi. VIIIC: 12 martie 2024, 18:00. Ruptură și continuitate. Ce spune teoria rețelelor sociale? Marian-Gabriel Hâncean în dialog cu Sorin Antohi. VIIC: România sudică. Infrastructuri, apă, peisaje rurale. 19 martie 2024, 18:00. Bogdan Iancu în dialog cu Sorin Antohi.