Muzeul Municipiului București vă invită la Conferința cu tema „Un mister medieval: Nicole Oresme (1323-1382) și ideea de deformare a spațiului”, care va avea loc la Palatul Suțu, cu matematicianul Bogdan Suceavă.

Coordonator al Conferințelor de joi: conf. univ. Dr. Cătălin D. Constantin.
Preț bilet – 10 lei / persoană.

Într-o lucrare publicată în 1952, J. L. Coolidge scrie că „primul autor care dă o indicație asupra definiției curburii a fost Nicole Oresme, un autor din secolul al XIV-lea”. Coolidge adaugă: „Oresme a gândit curbura cercului drept invers proporțională razei sale; cum de a ajuns el la această idee?” Această chestiune este punctul de plecare al investigațiilor noastre. Vom arăta că lucrările lui Oresme trebuie citite în contextul lor istoric, și anume perioada cunoscută în Europa de Vest drept Recuperarea lui Aristotel. Examinând volumul lui Nicole Oresme „Tractatus de configurationibus qualitatum et motuum”, scris între 1351 și 1355, vom arăta că în „doctrina” lui Oresme ideea de reprezentare a spațiului e concepută deopotrivă cu ideea de deformare a lui, aspect care avea să apară și la Bernhard Riemann, mult mai târziu, în 1854. Faptul că un autor din secolul al XIV-lea s-a gândit că poate reprezenta modelări ale fenomenelor psihologice prin „configurații” poate părea surprizător. Vom analiza motivațiile lui Nicole Oresme în contextul universitar (și politic) al vremii sale.

Bogdan Suceavă a studiat matematica la Universitatea din București (a absolvit în 1994, master în 1995) și la Michigan State University (doctorat în 2002). Din 2002 lucrează la California State University, Fullerton, unde a primit o serie de recunoașteri, inclusiv premiul L. Donald Shields 2023. Este autorul a peste 80 de lucrări de matematică, una dintre ele recunoscută cu 2020 Polya Award for Expository Writing din partea Mathematical Association of America. Este autorul a 19 volume de literatură scrise în română, între care romanele „Venea din timpul diez”, „Noaptea când cineva a murit pentru tine’”, „Avalon. Secretele emigranților fericiți’”, și volumele de eseuri „Istoria lacunelor” și „Adâncul acestei calme creste. Programul de la Erlangen și poetica Jocului secund”.