Muzeul Municipiului București vă invită la Conferința de Joi, 21 martie, ora 18.30, cu tema „Îmbrăcând timpul. Feminitatea timpului trecut”, care va avea loc la Palatul Suțu și va fi susținută de Iulia Gorneanu.

În moda românească, jumătatea secolului al al XIX-lea înseamnă desprinderea de stilul fanariot și orientarea privirii spre țările Europei de Vest. Iar femeile, curajoase și pasionate de nou, au fost primele care au făcut pasul. Așa că, pe la 1850, erau nelipsite din garderoba lor corsetul, pălăriile de catifea, pelerinele și… crinolina. Numită ironic la Paris „colivie”, la București crinolina a primit o denumire cu greutate – malacov – inspirată de fortăreața Sevastopolului, doborâtă cu mare dificultate în Războiul Crimeei. De la o decadă la alta arhitectura fustei se transformă, așa că la 1870 apare turnura, iar crinolina se preschimbă în crinolinetă. Pălăriile somptuos decorate, umbreluțele de soare cu detalii prețioase și bijuteriile scumpe dictează moda din București, puternic influențată de cea franceză și vieneză. În jurul anului 1890 turnura a ieșit din scenă, iar mânecile bufante supradimensionate erau în vogă. Femeia-clepsidră definea imaginea epocii.

Sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX sunt cunoscute sub denumirea de La Belle Epoque, perioadă de o mare efervescență artistică în care moda a avut meritul ei: decolteuri largi, multă dantelă, rochii lungi, talie strâns încorsetată, pălării complicate, pieptănături elaborate, accesorii rafinate. Parfumul devine un produs de lux obligatoriu, iar în Statele Unite apar primele saloane de cosmetică. Femeia urmează codurile secrete ale seducției și se supune tiraniei modei…

Iulia Gorneanu a inițiat campanii de protejare a patrimoniului țărănesc și prezentări de modă prin care a demonstrat că piesele vechi din costumul tradițional pot fi integrate în ținute contemporane, fără a se interveni asupra structurii și formei lor.

Doctor în etnologie (Universitatea din București), Iulia Gorneanu este colecționar și curator de expoziții de artă. Prezintă în fiecare an evenimente culturale în legătură cu sărbătoarea Sânzienelor, fiind prima care a expus cămașa țărănească într-o galerie de artă contemporană, poziționând-o ca obiect de artă și vehicul de comunicare identitară. Expozițiile ce au ca obiect istoria modei constituie o parte importată a activității ei, aducându-i în 2019 titlul de Femeia Anului, iar stilul vestimentar abordat – o păpușă de artă BJD (ball-jointed-doll), creată de Alexandra Stanciu (Alice Dolls). În mediul on-line este cunoscută datorită inițiativei de a publica zilnic pagini din calendarele populare, „traduse” în limbaj contemporan, fiind numită de internauți Șeherezadă urbană.

Coordonator conferință: conf. univ. dr. Cătălin D. Constantin
Preț bilet: 10 lei/persoană