Muzeul Municipiului București vă invită la Conferința de Joi, 28 martie, ora 18.30, cu tema „Cuvintele vieții cotidiene”, care va avea loc la Palatul Suțu (Bd Ion C. Brătianu, nr 2), susținută de profesorul emerit Rodica Zafiu.

Aspectele concrete ale vieții cotidiene – locuire, hrană, îmbrăcăminte, petrecerea timpului liber – sunt reflectate în lexic, în afara nucleului stabil de cuvinte de bază, prin numeroase forme efemere, instabile, a căror istorie depinde de circulația și de folosirea obiectelor pe care le denumesc, de împrejurările istorice și chiar de întâmplare.
Cazul cel mai simplu este cel al denumirilor comerciale care devin, prin antonomază, cuvinte comune (adidași, aragaz, pelicanol etc.). Schimbările depind în mare măsură de felul în care vorbitorii „decupează” realitatea, prin analogii, asocieri, confuzii: apa se separă în plată și minerală, iar unii ajung să vorbească de tonomatul de sucuri. Sub ochii noștri, noile tehnologii, devenite parte a vieții cotidiene, își caută terminologia, cu oscilații între mobil și celular, între a printa, a imprima și a lista, între a bate și a tasta, între atașament și anexă. Multe cuvinte banale (pix, ghenă, trafalet, ojă etc.), cu circulație predominant orală, trec neobservate, astfel că povestea originii și a circulației lor este ignorată și ele ajung să primească în dicționare eticheta „etimologie necunoscută” sau explicații greșite.
Astăzi le putem urmări mai ușor istoria, nu numai în mărturiile parțiale din memorii și din literatură, ci și în tot mai bogatele corpusuri de presă digitalizată. Explorarea istoriei lor recente are farmecul oricărei căutări a timpului pierdut, dar ne oferă și un mod de a explica istoria mai îndepărtată a cuvintelor: prin analogie, putem înțelege cum s-au impus sau cum și-au modificat sensul în trecut cuvinte din sfere semantice similare.

Rodica Zafiu este profesor emerit al Facultății de Litere a Universității din Bucureşti și membru corespondent al Academiei Române. Lucrările sale de lingvistică au ca obiect limba română vorbită, argoul, discursul politic și jurnalistic, strategiile retorice, tendinţele limbii române actuale, procesul de standardizare lingvistică, fenomene ale gramaticii sincronice și diacronice. A publicat „Poezia simbolistică românească” (1996), „Naraţiune şi poezie” (2000), „Diversitate stilistică în româna actuală” (2001), „Limbaj şi politică” (2007), „101 cuvinte argotice” (2010, ediția a doua 2023) și numeroase articole în volume colective și în reviste de specialitate. Ţine de 34 de ani o rubrică săptămânală cu tematică lingvistică: în „Luceafărul” între 1990 şi 1993, apoi în „România literară” din 1993 până în 2012, în „Dilema Veche” din 2012 până în prezent.

Coordonator conferință: conf. univ. dr. Cătălin D. Constantin
Preț bilet: 10 lei/persoană