Sinaia: Obiectul lunii martie 2025 la Muzeul Național Peleș – PATUL PERECHII REGALE, CAROL I ȘI ELISABETA
1 martie - 31 martie
OBIECTUL LUNII MARTIE
PATUL PERECHII REGALE, CAROL I ȘI ELISABETA
Atelier J.D. Heymann, Hamburg, Germania
Cca 1883
Lemn de nuc
Începută în anul 1873, din dorința tânărului domnitor al României, Carol I, edificarea Castelului Peleș, într-un magnific peisaj de munte, la poalele munților Bucegi, a ilustrat de-a lungul timpului cele mai importante atribute ale reședinței regale: măreția, perpetuarea dinastiei și garanția stabilității. Dorind să fie un model, Carol I a vrut să fie perceput ca un reprezentant al germanității civilizatoare, iar Peleșul s-a dorit a fi o marcă a intransigenței germane în spațiul balcanic, dar și principala emblemă a Casei regale române.
Castelul Peleș este, în întregime, creația primului rege al României, care – alături de soția sa, regina Elisabeta – și-a impus stilul asupra somptuoasei reședințe de la Sinaia. Lucrările de construcție au durat aproape patruzeci de ani, forma actuală căpătând-o abia în 1914, într-un stil eclectic, cu elemente specifice neo-Renașterii germane.
Amenajat la primul etaj al Castelului Peleș, dormitorul perechii regale, Carol I și Elisabeta, este considerat cea mai importantă încăpere din Apartamentul regal. Aici, în dimineața zilei de 27 septembrie/10 octombrie 1914, va trece în eternitate regele Carol I, sub privirile reginei, care i-a fost alături până la finalul vieții.
Una dintre cele mai frumoase piese de mobilier realizate de firma J.D. Heymann pentru dormitorul cuplului regal este patul decorat în stilul neo-Renașterii germane. Patul prezintă o structură bogat sculptată, cu două tăblii inegale. Tăblia frontală este decorată cu personaje feminine alegorice simbolizând simțurile, în panouri separate de pilaștri surmontați de protome de leu și atlanți. Cea din partea superioară prezintă un decor cu arcade și protome de leu, cu poliță și fronton profilat, și o sculptură reprezentând un cap de înger în medalion central, flancat de ornamente.
Text: Alexandra Ghioarcă, muzeograf.
Reproduceri color: Árpád Udvardi.