Alexandria: Muzeul Judeţean Teleorman vă invită vineri, 1 februarie a.c., ora 11.00, la deschiderea Exponatului Lunii Februarie

Muzeul Judeţean Teleorman, instituţie de cultură aflată în subordinea Consiliului Judeţean Teleorman, vă invită vineri, 1 februarie a.c., ora 11.00, la deschiderea Exponatului Lunii Februarie.
Pentru perioada 1 – 28 februarie 2019, Muzeul Judeţean Teleorman propune publicului vizitator un obiect ce face parte din patrimoniul etnografic al instituției noastre, colecţia textile. Este vorba de o „Catrință” ce datează din perioada 1901-1925, provenind dintr-o donație făcută muzeului nostru în anul 2002.
Catrința este o piesă de port popular femeiesc, cunoscută în zona Teleormanului sub numele de boscea sau zuvelcă (zăvelcă). Zuvelca se purta mai ales în zilele de lucru, iar bosceaua era o piesă de sărbătoare. Bosceaua este piesa care îmbracă corpul femeii de la talie în jos, fiind purtată pereche, peste cămaşa cu poale, una în față, alta în spate, legate în talie cu șnururi împletite din lână, peste care se puneau bete.
Bosceaua sau catrința, ce face obiectul Exponatului Lunii, este o piesă dreptunghiulară alcătuită dintr-o singură foaie de țesătură, cu lăţimea de 40 cm şi lungimea de 102 cm, fiind confecționată din bumbac și lână, în războiul de țesut, țesută în două ițe, cu alesături în porțiunile cu decor. Pe margini acest gen de piese sunt festonate manual, ca și piesa de față. Ceea ce dă reprezentativitate acestei piese este decorul, care este prezent pe întreaga suprafață sub formă de vărgi precum și sub forma unor registre decorative cu motive florale stilizate. La poale, un grup compact de motive decorative formează pragul, care este destul de lat, și este compus din motivele numite „pomul vieții” și „floare cu vrej”. Aceste ornamente florale sunt de tip mai nou și se află în alternanţă cu geometricul cu care se întrepătrunde. La piesele mai vechi şi mai ales la cele bătrâneşti, decorul constă doar într-un prag îngust de motive geometrice, care cu timpul evoluează, în sensul că devine din ce în ce mai lat şi întreaga suprafaţă a piesei este decorată cu alte registre înguste.
Pomul vieţii, reprezentat integral în ornamentul acestei piese, face parte din grupul de motive al copacului, motiv des întâlnit în arta populară românească, motiv aureolat de legende şi simboluri în gândirea populară. El trăieşte ca orice fiinţă şi e posesorul unor spirite bune sau al unor forţe malefice. Motivul „pomul vieții” este simbol al rodniciei sau adăpost al diavolului (socotit astfel, se explică de ce Sf. Ilie trăzneşte copaci). Acest simbol ia diverse înfăţişări în ritualul obiceiurilor ţărăneşti precum şi în reprezentările artistice de pe obiectele de lemn, ceramică, textile.
Culorile folosite la confecționarea acestei boscele sunt roșul la fond, apoi decorul este dat de alb, verde închis și deschis, galben, bleumarin, portocaliu, roșu, grena. Acestea au fost obţinute pe cale naturală din sucurile conţinute de frunzele, florile, fructele, tulpinile sau rădăcinile unor plante, care prin metode simple se fixează pe fibrele textile.
Piesa prezentată este foarte importantă pentru muzeul nostru deoarece nu avem în colecția de etnografie decât două boscele decorate cu motivul „pomul vieții”.