Cluj-Napoca: Obiectul lunii aprilie la Muzeul Etnografic al Transilvaniei: Bâtă de păstor

Obiectul lunii aprilie: Bâtă de păstor

Aprilie (în latină – aprilis, din cuvântul latinesc aperio, ire = a deschide), a patra lună a anului, numită în popor, prier, este perioada în care primăvara își intră în drepturi, plantele înmuguresc, marcând, totodată și debutul sezonului pastoral, perioadă când se formează turmele de animale, când are loc împreunatul (măsurișul) oilor. Ca obiect al lunii propunem: BÂTA DE PĂSTOR.

Bâta utilizată de păstori avea un rol multifucțional: în manevrarea turmelor; ca sprijn pentru posesori atunci când urcau diverse pante sau traversau cursuri de apă; ca reazem în momentele de odihnă; ca armă de apărare împotriva animalelor sălbatice. Bâta era și un însemn profesional, fiind confecționată chiar de către păstori, având o formă dreptă, cu două variante: simplă și cu măciucă, la unul dintre capete. Aceste două tipuri de bâte păcurărești sunt specific românești.

Bâta din imagine (nr. inventar: 6886) este confecționată din lemn de alun, cioplit, de formă cilindrică, având la unul din capete o măciucă, aplatizată. Pe două treimi din suprafață, bâta este decorată (împistrită) cu motive geometrice („X”-uri, rozete, romburi, dinți de lup, cercuri, zig-zaguri, hașuri, triunghiuri), motive fitomorfe (frunze), motive florale (flori amplasate în ghivece), motive zoomorfe (berbec sau țap) incizat într-o manieră naivă. În partea superioară este incizată și o inscripție „Indolean Iiuon * 1909” – numele posesorului și anul confecționării.

Bâta, achiziționată din localitatea Apahida, județul Cluj, a intrat în patrimoniul Muzeului Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca în anul 1924.