#scamacasa: Exponatul lunii aprilie la Muzeului Municipal „Regina Maria” Iași: „Cartea lui Ezop” (1757) tradusă de Arhimandritul Vartolomeu Măzăreanu.

Exponatul lunii din Colecțiile Muzeului Municipal „Regina Maria” Iași:

„Cartea lui Ezop” (1757) tradusă de Arhimandritul Vartolomeu Măzăreanu.

Unicat pentru vechile tipărituri din spațiul românesc, aceasta a fost mult timp considerată a fi fost dispărută.

Despre viața arhimandritului Vartolome Măzăreanu

Unul dintre erudiţii monahi ai Bisericii din Bucovina, arhimandritul Vartolomei Măzăreanu s-a născut la începutul veacului al XVIII-lea. Neamul Măzereştilor îşi are obârşia în zona Câmpulungului Moldovenesc.

Arhimandritul provenea dintr-o familie destul de numeroasă, părinţii săi, Ghenadie şi Sanda, au avut cinci copii, iar majoritatea a îmbrăţişat haina monahală.

Tatăl său a fost preot, iar apoi a îmbrăcat haina monahală sub numele de Ghenadie. Bunicul său a îmbrăţişat şi el viaţa monahală, cu numele de Ioanichie. Fraţii săi, Toader şi Nicolae, au fost preoţi, una dintre surori a fost monahia Elena, iar cealaltă se numea Maria.

Pentru viaţa sa curată, înclinată spre rugăciune şi studiu, mitropolitul Iacov îl recomandă să se îngrijească de Mănăstirea Putna din postura de egumen, în perioadele 1757-1758, 1759 şi 1762-1768.

O mare parte a timpului şi-o dedică şcolii mănăstireşti, unde activează ca profesor.

De la Mănăstirea Putna, în 1768, se retrage la Mănăstirea Solca, unde este ales egumen. La ctitoria voievodului Ştefan Tomşa al II-lea (1611-1615; 1621-1623) se dedică continuării muncii unui alt ieromonah, Teodor Scânteie, care se ocupase de şcoala mănăstirească de aici.