Alexandria: capac prosopomorf provenit din situl eneolitic Vităneşti

Muzeul Judeţean Teleorman vă invită miercuri, 2 noiembrie 2011, ora 11.00, la inaugurarea EXPONATULUI LUNII NOIEMBRIE.

Pentru perioada 1- 30 noiembrie 2011, Muzeul Judeţean Teleorman propune publicului vizitator un obiect deosebit aflat în patrimoniul instituţiei. Este vorba de un capac prosopomorf provenit din situl eneolitic Vităneşti – “ Măgurice”.

În momentul descoperirii, în anul 2002, capacul era fragmentar, lipsind zona sa inferioară unde, posibil, era modelată gura. Datorită rarităţii acestor obiecte pe teritoriul judeţului Teleorman, s-a optat pentru restaurarea zonei lacunare, folosindu-se diverse analogii cu piese descoperite în alte situri arheologice.

Capacul datează din a doua jumătate a mileniului V î.Hr. şi aparţine culturii Gumelniţa. Este lucrat dintr-o pastă relativ fină. În unele zone se păstrează lustrul. Culoarea obiectului este gri închis. Înălţimea sa este de 10,5 cm.

În creştetul capului are o proeminenţă ascuţită, ochii sunt uşor întredeschişi, prelungi, modelaţi în relief, ca două migdale, dând feţei o înfăţişare puţin adormită. Cele două sprâncene modelate tot în relief, sunt arcuite şi se îmbină la rădăcina nasului. Acesta este coroiat. Lobii urechilor sunt neperforaţi. Restul calotei capacului este decorat cu uşoare incizii dispuse neregulat sugerând, posibil, firele de păr.

Se poate preciza că, prin modelarea capacului, meşterul din preistorie a reuşit să redea un aspect real al capului. Există de asemenea şi o oarecare respectare a proporţiilor.

Capacele prosopomorfe constituie unele dintre aspectele spectaculoase ale descoperirilor din epoca neo-eneolitică. Sunt răspândite pe arii geografice vaste.

Se întâlnesc în culturile Vinca, Hamangia, Gumelniţa şi au o mare diversitate tipologică: formă, decor şi realizare artistică. Alături de vasele antropomorfe reprezintă adevărate capodopere ale artei preistorice. Se poate spune că tocmai cultura Gumelniţa excelează în ceea ce priveşte vastitatea şi frumuseţea acestor vase.

Posibil, capacele prosopomorfe suplinesc lipsa detaliilor feţei de pe unele vase antropomorfe. Ele erau modelate astfel încât să reprezinte, mai realist sau mai schematizat, capul omenesc. Totuşi, până acum, aceste piese nu au fost găsite împreună. Chiar şi fără dovezi concrete, unii cercetători înclină să creadă că cel puţin unele din aceste capace ar fi putut completa vasele antropomorfe care nu au detaliile feţei modelate sub buză.

Aceste capace, ca şi vasele cu decor antropomorf, ar fi putut fi folosite în cadrul unor ceremonii legate de viaţa membrilor comunităţii. Ele sugerează ipoteza unui cult casnic, în care protejau conţinutul vaselor de influenţe nefaste.

Ele par a ne dezvălui un aspect particular al credinţelor religioase gumelniţene, un univers straniu în care raţiunea îmbinării elementelor antropomorfe cu cele zoomorfe este foarte greu de descifrat. Probabil, aceste vase şi capace fac parte dintr-o temă cultică mai mare, care mai cuprinde şi măştile antropo-zoomorfe. Cercetările viitoare vor putea completa informaţiile despre acest aspect deosebit de spectaculos al vieţii spirituale gumelniţene.

Biroul de Presă

Vă invităm miercuri, 2 noiembrie 2011, ora 11.00, la inaugurarea Exponatului Lunii Noiembrie.

Vă aşteptăm cu drag !

Corina Iordan

Biroul de Presă