- This event has passed.
București: Apa care vindecă | Povestea unui recipient din secolul al XIX-lea – obiectul lunii octombrie 2024 la Muzeul Municipiului Bucureşti – Palatul Suțu
2 octombrie - 31 octombrie
Utilizarea apelor minerale pentru tratarea bolilor este una dintre cele mai vechi practici terapeutice. Interesul pentru proprietățile tămăduitoare ale apelor minerale a fost revitalizat în secolul al XVII-lea, într-o perioadă cu opțiuni restrânse pentru tratarea bolilor. Pe măsură ce stațiunile termale au câștigat popularitate datorită beneficiilor curative, vizitatorii au început să colecteze apele medicinale și să le aducă acasă, pentru a continua să profite de efectele lor vindecătoare.
Procesul de îmbuteliere și vânzare a acestor ape în recipiente ceramice, concepute special, a devenit o practică răspândită în decursul secolului al XVIII-lea. Piesele erau realizate manual pe roata olarului și arse în cuptoare de mare capacitate. Majoritatea recipientelor aveau gâtul scurt, cu buza îngroșată și erau dotate cu un dop, ce avea scopul de a preveni eliminarea bulelor de aer. De obicei, pe zona umărului sticlei erau ștampilate marca producătorului și denumirea izvorului de unde provenea conținutul.
În secolul al XIX-lea, drogheriile bucureștene preferau să comercializeze în principal produse de import, apreciate pentru calitatea și reputația lor. Un recipient ce conținea un astfel de produs a fost descoperit anul trecut în timpul cercetărilor arheologice realizate pe un teren de pe strada Șelari. Pe piesă era imprimată ștampila „FÜRSTLICH LOBKOWITZ SAIDSCHITZER BITTERWASSER”, ceea ce ne indică faptul că sticla conținea apă medicinală din Saidschitz (Boemia), renumită pentru efectele sale laxative și purgative.
Sursele de apă din această localitate au fost exploatate încă din secolul al XVIII-lea de către familia princiară Lobkowitz, care mai deținea și celebrele izvoare și centrul spa din Bílina.
Recipientul provine cel mai probabil din drogheria Economu, care a funcționat la sfârșitul secolului al XIX-lea pe acest teren.
Dr. Raluca Moței, arheolog,