București: EXPONATUL LUNII IULIE LA MUZEUL MILITAR NAȚIONAL ”REGELE FERDINAND I”- PLANȘETA DE CAMPANIE A GENERALULUI GRIGORE CANTILLI

În ciclul de manifestări dedicate aniversării a 145 de ani de la proclamarea Independenței României, în 1877, am ales să aducem în atenția publicului o piesă cu o valoare muzeistică deosebită din patrimoniul Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I”: planșeta de campanie a generalului Grigore Cantilli.

Intrată în patrimoniul muzeului în anul 1956, aceasta a fost achiziționată de la Grigore Golescu, nepotul generalului Grigore Cantilli. Valoarea emoțională și documentară a piesei este dată de prezența pe suprafața acesteia a peste 100 de semnături ale unor ofițeri participanți la Războiul de Independență din 1877-1878, precum și a altor persoane care s-au aflat în trecere pe la Comandamentul Brigăzii 1 Infanterie din Divizia a 4 Română, la Plevna, Smârdan și Vidin. Planșeta de campanie este confecționată din brad, are forma dreptunghiulară, cu laturile de 670 mm și 360 mm, iar pe una din laturile planșetei se află însemnarea: „Proprietatea colonelului Grigore Cantilli, comandantul Brigadei I-a din Div… Nicopole 22 iulie 1877”. Suprafața planșetei, folosită ca masă de campanie, este acoperită în întregime cu semnături dispuse neregulat, unele ilizibile, scrise cu cerneală.

Grigore Cantilli, colonel și comandant al unității mai sus menționate, a participat în timpul Războiului de Independență la luptele de la Grivița, Plevna, Smârdan și Vidin, dar trupele sale s-au remarcat prin fapte de arme încă din cursul lunii mai, cu prilejul bombardamentelor de la Islaz, Bechet și Corabia, dovadă fiind citările prin ordin de zi.

Pe planșetă sunt menționate și numele unor localități în care s-au desfășurat lupte, putând fi urmărit traseul armatei române la sud de Dunăre. În dreptul numelor unor ofițeri care au murit în luptă în zilele de 30 august și 7 octombrie au fost adăugate, probabil de colonelul Grigore Cantilli, data morții acestora și un semn al crucii. Pe plașetă apar și numele unor femei care s-au evidențiat prin activitatea lor în cadrul serviciului sanitar, între care Natalia Șuțu, care a făcut parte din ambulanța organizată de femeile din Iași și care a fost detașată, ulterior, pe front, pe lângă Divizia 4, Eugenia Conduratu, menționată în ziarul „Românul” ca sanitară, participantă pe câmpul de luptă, precum și alte femei care au activat la Turnu-Măgurele, pe lângă ambulanțele Societății Crucii Roșii din România, ce funcționau aici. De asemenea, apar și numele unor medici care au făcut parte din Serviciul sanitar al armatei.

Între cei care și-au pus semnătura pe această planșetă amintim pe: generalul Gheorghe Manu – inițial comandant al Diviziei 4, care a avut misiunea de a apăra țara împotriva unor incursiuni turcești, apoi a asigurat legătura între armatele rusă și română, pentru ca, începând cu luptele de la Plevna până la sfârșitul războiului să conducă artileria română de la sud de Dunăre, generalul Alexandru Cernat – ministru de război în perioada aprilie-august 1877 și comandant al armatei române de operații în august 1877-martie 1878, colonelul George Rosnovanu – cel care a comandat Brigada de cavalerie a Diviziei 4 în timpul luptelor de la Plevna și Vidin, apoi Brigada de cavalerie din Divizia 3, locotenent-colonelul Nicolae Holban – comandantul Regimentului 11 dorobanți, colonelul Constantin Barozzi – șeful de stat major al armatei de operații, iar din octombrie 1877, director general în Ministerul de război, colonelul Anton Berindei – șeful Secției Geniu a Marelui Cartier General, locotenent-colonelul Dimitrie Sallmen – comandantul Regimentului 7 călărași, cel care a luat parte la luptele de la Plevna până la căderea ei, colonelul Henrich Kerkt – comandantul artileriei Diviziei 4 în luptele de la Plevna și al artileriei Diviziei 2 în luptele de la Smârdan și Vidin, maiorul Iacob Lahovary – șeful Secției Operații Militare de la Marele Cartier General, ș.a.

Dr. Cristina Constantin