București: Premieră expozițională -> Hrisoave emise de cancelariile domnești, expuse într-o sală specială la Palatul Suțu

MMB este beneficiarul unei Colecţii de Documente variate şi diverse care cuprinde acte din cancelariile cârmuitorilor Ţării Româneşti, începând cu cea de-a doua domnie a lui Dan al II-lea (1428 iun. – aug. f.z.) și continuând cu Basarab cel Tânăr, Vlad Călugărul, Radu Paisie, Alexandru al II-lea Mircea, Mihnea Turcitul, Ștefan Surdul, Mihai Viteazul, Radu Șerban, Gavril Movilă, Matei Basarab, Constantin Șerban, Grigore Ghica, Antonie Vodă din Popești, Gheorghe Duca, Șerban Cantacuzino, Constantin Brâncoveanu, Ștefan Cantacuzino, Nicolae și Ioan Mavrocordat, Ștefan Racoviță ș.a.

Din punctul de vedere al conţinutului, hrisoavele emise de către cancelariile domnești cuprind referiri la întăriri privind stăpânirea de moşii, sate, ţigani, rumâni, case, prăvălii etc., răspândite în diverse locuri din ţară sau din Capitală, danii ale unor asemenea bunuri către diverşi boieri, credincioşi domniei şi ţării, „ridicări” în diferite ranguri, dar şi porunci domneşti pentru marii boieri din Sfatul Domnesc sau slujbaşi – ispravnici, în vederea cercetării şi împietririi de moşii, sate ş.a. Toate documentele au drept suport de redactare pergamentul şi sunt scrise de către diecii cancelariilor domneşti în limbile slavonă și română cu caractere chirilice.

Cele mai multe dintre aceste acte sunt ornamentate cu bogate frontispicii din care nu lipseşte stema Țării Româneşti, care apare sub mai multe forme – acvila cruciată sau acvila bicefală a Cantacuzinilor de sorginte bizantină. Apoi, întâlnim stema unită a Munteniei şi Moldovei, atunci când ne referim la documentele emise de către cancelariile domnilor fanarioţi care au deţinut tronul alternativ în cele două ţări, de o parte şi de alta a râului Milcov. Uneori, stemele sunt susţinute de îngeri pentru a sublinia, o dată în plus, faptul că domnul era desemnat de către divinitate pentru a conduce destinele unei ţări. În cazul hrisoavelor domnilor fanarioţi, stema din frontispiciu este înconjurată de iniţialele numelui domnului emitent. Deseori, acvila și boul au coroane deasupra capetelor sau întreaga stemă este timbrată de o coroană, flancată de însemnele puterii – sceptrul şi buzduganul.

Întotdeauna, litera iniţială „M” este ornamentată vegetal, floral, liberă sau cuprinsă într-o vinietă, precedată de invocaţia simbolică „†” (Cruce-ajută), care la rândul ei este ornamentată sau este plasată deasupra literei iniţiale, făcând corp comun cu aceasta.

Majoritatea documentelor au titulatura domnească scrisă cu chinovar, soluţie de aur, dar şi cu cerneală neagră sau literele scrise cu auriu au marginile dublate cu chinovar. Uneori, primele rânduri din textul hrisovului sunt delimitate în partea dreaptă de o a doua vinietă. Întotdeauna, în interiorul textului sunt marcate, fie cu cerneală roşie, fie cu soluție de aur, sfârşitul frazelor prin diferite semne, apoi literele de început ale noilor fraze sau menţiuni de ani şi sume de bani.

În partea de jos a textelor sunt scrise monogramele domneşti, întotdeauna cu chinovar, mai rar cu soluție de aur, precedate sau nu de invocaţia simbolică. Semnătura autografă a domnului emitent este mereu scrisă cu cerneală neagră, dar sunt şi acte care nu beneficiază de semnătura primului demnitar în stat. Toate hrisoavele sunt autentificate cu sigiliul mijlociu domnesc, aplicat în ceară roşie, cu sau fără timbru de hârtie, cusut sau nu de suport cu mătase de diverse culori. Şi ceara albă a fost utilizată în acest sens. Avem şi acte solemne autentificate cu sigilii atârnate din ceară roşie în căuş sau protejate în cutie metalică şi cu mătase roşie sau fir metalic auriu cu ciucuri. În câmpurile sigilare este redată scena săgetării sau sigiliul este de tip heraldic. În exergă, legenda este scrisă cu litere chirilice, prin trunchiere care conţine invocaţia simbolică, particula „Io”, numele posesorului, titlul de „voievod” şi calitatea de „domn” al ţării, uneori fiind menţionată şi data la care a fost lucrată respectiva matrice sigilară.

Expoziția constituie un bun prilej de a expune aceste documente spectaculoase ca ornamentică, redactate pe pergament, și se adresează atât celor care au drept preocupare zilnică studiul documentelor, din punctul de vedere al criticii interne şi externe a actului, cât şi publicului larg, care poate admira calităţile estetice ale unor adevărate capodopere realizate de către diecii cancelariilor domneşti. Va rămâne deschisă până pe data de 10 octombrie 2021.

Curator al expoziției: Dr. Grina-Mihaela Rafailă, muzeograf