Călăraşi: Muzeul Dunării de Jos prezintă publicului în luna iulie – PISTORNIC ŞI SF. AGNEŢ (înc. sec- XX).

Muzeul Dunării de Jos, instituţie de cultură aflată în subordinea Consiliului Judeţean Călăraşi, prezintă publicului în luna iulie – PISTORNIC ŞI SF. AGNEŢ (înc. sec- XX).

Luna lui cuptor, așa cum este cunoscută în calendarul popular, luna iulie, se află sub semnul focului, al luminii și al credinței.

Pentru țăranul român de odinioară, rânduielile agricole erau parte din existenţa vieţii de zi cu zi. Fiecare moment al anului avea destinat anumite practici agrare. În miezul verii, un moment important îl reprezenta secerişul grâului, moment în care holda bine coaptă trebuia culeasă, iar sătenii se organizau în „clăci”. Purtau pe umări desagii cu mâncare, în mâini țineau seceri, coase, greble, furci pentru paie, iar în gând purtau tainic rugăciunea. Finalizarea muncii era concretizată totdeauna cu întocmirea „crucilor de grâu”, măcinișul boabelor și coptul primelor cuptoare de pâine din roada cea nouă și îmbelșugată.

În semn de slavă și de mulțumire către Dumnezeu, bătrânele satului pecetluiau prescurile pe care le duceau preotului, la altar. Pecetea sau ștampila folosită poartă numele de pistornic. Sfântul agneț servește,de regulă, preotului la proscomidie în scopul scoaterii sfintelor părticele, care împreună cu vinul adus la altar, se transformă în trupul și sângele lui Iisus Hristos, în timpul Sfintei Liturghii.

În colecția de Etnografie și Artă populară a Muzeului Dunării de Jos Călărași, se află piesa intitulată „Sfântul agneț și pistornic„ având numărul de inventar 32526.
Piesa este realizată din lemn de tei, având la unul din capete pistornicul de formă circulară în care sunt cioplite însemnele rituale, iar la celălalt capăt se află Sfântul agneț, de formă pătrată, care la rândul său conține alte patru pătrate. În fiecare pătrat de distinge inscripția IC – XC NI – KA care se tâlcuiește „Iisus Hristos învinge„.

Per ansamblu, piesa nu este de dimensiuni foarte mari, diametrul maxim al acesteia fiind de 12 cm, iar înălțimea de 8,5 cm.

Donatorul piesei este Mihăilescu Liviu, care mărturisește că a moștenit-o de la tatăl său – preotul Mihăilescu, din localitatea Rasa, județul Călărași.

Piesa datează de la începutul sec. XX şi poate fi admirată de către cei interesaţi pe tot parcursul lunii iulie, zilnic, între orele 9-16.

Şef Secţie Etnografie şi Artă populară,

Virginia OANĂ