Călărași: miniexpoziţia „Personalitatea lunii iulie – Doctor Constantin Deculescu”

MARI PERSONALITĂŢI CĂLĂRĂŞENE

PERSONALITATEA LUNII IULIE – Doctor CONSTANTIN DECULESCU

În cadrul Proiectului Mari Personalităţi Călăraşene – parte a Programului Centenarul Marii Uniri, Muzeul Dunării de Jos deschide miniexpoziţia

„Personalitatea lunii iulie – Doctor Constantin Deculescu”

Cei interesaţi pot consulta pe tot parcursul lunii iulie, parte din lucrările care fac referire la marele om de cultură, om politic şi medic, la sediul instituţiei din str. Progresului, 4.

Constantin Deculescu, fiul lui Gheorghe Deculescu, primar al Olteniţei în mai multe rânduri şi al Elizei Teodorescu, fiica administratorului moşiei statului de la Spanţov, Constantin Deculescu s-a născut la 30 iulie 1889.

A absolvit studiile primare la Olteniţa şi continuă liceul la “Sfântul Sava”, în Bucureşti, iar în 1908 se înscrie la Facultatea de Medicină.

În anul 1916 devine Doctor în medicină şi pleacă pentru doi ani la specializare în Franţa, la Spitalul St. Louis.

Intrarea României în război, îl face să se întoarcă şi este încorporat în Regimentul 11 Roşiori fiind decorat cu “Crucea comemorativă a războiului din 1916 – 1918”.

Între anii 1920 – 1928 este medic la dispensarul din Olteniţa, iar apoi la Casa Asigurărilor Sociale din localitate.

Contribuie la înfiinţarea Băncii Agricole « Gura Argeşului » şi a Cooperativei « Lunca Dunării » care colecta şi transporta spre Bucureşti produse lactate.

Este preşedinte al Consiliului de administraţie al Loteriei, şef de secţie la Institutul de Higienă din Bucureşti.

Înscris în P.N.Ţ. este numit prefect al judeţului Ilfov, îşi continuă cariera politică în Senatul României, fiind senator între 1930 şi 1931, iar după alegerile din 1931 este numit secretar de stat în Ministerul Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirii Sociale.

În 1934, a migrat, spre Frontul Românesc al lui Vaida Voevod, unde a avut de asemenea funcţii de partid la nivel local; a candidat în 1937 pentru un post de deputat, dar nu a fost ales. După 1938, a rămas un co­men­tator fervent al actualităţii politice, dar nu a mai făcut politică activă. I-a detestat şi pe legionari, şi pe Ion Antonescu.

În 1950, pe 24 septembrie, a fost arestat Constantin De­cu­lescu, ca parte a campaniei de internări administrative îndreptate împotriva foş­ti­lor demnitari şi lideri ai partidelor de­mo­cratice. Securitatea s-a bazat pe mai mul­te denunţuri făcute de surse din Olteniţa, prin intermediul cărora a aflat că De­cu­les­cu răspândea zvonuri privind iminenta ve­nire a americanilor şi prognoza revolte în ţară ca urmare a valurilor de arestări. Con­form unui informator, Deculescu a spus, în iunie 1950, că „dacă ar fi după el i-ar aresta pe toţi comuniştii care au dus ţa­ra de râpă“.

Constantin Deculescu a avut şi o adevărată pasiune pentru arheologie şi numismatică, multe din descoperirile sale, aflându-se acum la Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa, din Olteniţa

A fost căsătorit cu elveţianca Violette Bujord, fiica lor, Annie Maria Alice Bentoiu, fiind una din cele mai cunoscute scriitoare contemporane, căsătorită la rândul său cu muzicianul Pascal Bentoiu.

Constantin Deculescu a decedat în 1988, la Bucureşti la vârsta de 99 ani.

Opera : Febra recurentă în Ţara românească : teză, Bucureşti, 1918.

Bibliografie selectivă : Predescu, Lucian. Enciclopedia României. Cugetarea. Material românesc. Oameni şi înfăptuiri, Ediţie anastatică, Bucureşti, Editura Saeculum LO. ; Editura Vestala, 1999, p. 260