Craiova: CONFERINŢA NAŢIONALĂ „OLTENIA. INTERFERENȚE CULTURALE”, EDIȚIA A IX-A, la Muzeul Olteniei

CONFERINŢA NAŢIONALĂ „OLTENIA. INTERFERENȚE CULTURALE”, EDIȚIA A IX-A, la Muzeul Olteniei Craiova

În perioada 8-10 mai 2019, Secţia Istorie-Arheologie a Muzeului Olteniei Craiova, în colaborare și cu sprijinul Consiliului Judeţean Dolj, organizează cea de-a IX-a ediţie a Conferinței Naționale „Oltenia. Interferențe Culturale”.
Devenită deja tradiţională în capitala Băniei, Conferința „Oltenia. Interferenţe Culturale” oferă prilejul întâlnirii a numeroşi şi cunoscuți oameni de ştiinţă din România şi Bulgaria reprezentând instituţii de prestigiu precum: Academia Română, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” (Bucureşti), Institutul de Arheologie din Iași, Institutul de Cercetări Socio-Umane „C.S. Nicolăescu-Plopșor” (Craiova), Institutul de Cercetări Eco-Muzeale (Tulcea), Muzeul Naţional de Istorie a României, Muzeul Municipiului Bucureşti, Cabinetul Numismatic al Bibliotecii Academiei Române, Muzeul Național al Banatului (Timişoara), Muzeul Ţării Crişurilor (Oradea), Muzeul Civilizației Dacice și Romane (Deva), Muzeul Naţional al Unirii (Alba Iulia), Muzeul de Istorie Națională și Arheologie (Constanța), Muzeul Județean Buzău, Universitatea Babeş-Bolyai (Cluj-Napoca), Universitatea „Lucian Blaga” (Sibiu), Universitatea din Craiova, Universitatea din Sofia, Institutul Național de Arheologie din Sofia, Muzeul de Istorie din Lom, Muzeul de Istorie din Oryahovo etc.
Comunicările științifice în cadrul cărora se vor prezenta și dezbate ultimele rezultate ale activităţii de cercetare sunt grupate în următoarele secţiuni: preistorie, arheologie și istorie antică, numismatică, istorie medievală, modernă și contemporană.
„Oltenia. Interferenţe Culturale” se va desfăşura pe parcursul a trei zile. Deschiderea oficială a lucrărilor va avea loc miercuri, 8 mai ora 11.30, în Sala de Conferinţe a Muzeului Olteniei. În zilele de 8 și 9 mai vor fi prezentate lucrări dedicate monedelor corinthiene de aur de tip Alexandru cel Mare, monedelor dacice, emisiunilor republicane și imperiale romane, dar vor fi analizate și unele probleme de numismatică medievală privind falsurile monetare ori contemporane precum unificarea monetară din Regatul României după Marea Unire.
Secțiunile de arheologie vor aduce în atenția specialiștilor în domeniu teme interesante, dar și descoperiri de dată recentă precum noua inscripție găsită la Cioroiu Nou, județul Dolj.
În cele 40 de comunicări din cadrul secțiunii Istorie medievală, modernă și contemporană se vor supune atenției o varietate de teme istorice locale, regionale sau naționale care vin să îmbogățească cunoștințele privind istoria spațiului românesc, începând din secolul XVI și până în prezent.
Lucrările se vor încheia cu dezbateri în plen şi concluziile finale.
În ultima zi a evenimentului, va fi organizată şi o excursie documentară la fortificația romană din Kula (Castra Martis) și în situl roman de la Ratiaria pentru a admira vestigii antice din perioada romană târzie.
Fortificația de tip quadriburgium de la Castra Martis a fost ridicată cândva în vremea împăratului Diocletianus. Numele antic denotă o construcție dedicată lui Marte, zeul roman al războaielor.
În timpul împăratului Constantin cel Mare, fortificației de tip quadriburgium i-a fost atașată o alta, de formă poligonală neregulată, evidență ce atestă creșterea semnificației sale militare și politice.
O primă distrugere este atestată de izvoarele literare în anul 408, când cetele hunilor conduși de Uldes, au reușit cucerirea cetății prin trădare. Refăcută ulterior, va fi lichidată definitiv de invaziile avaro-slave de la sfârșitul secolului VI.
Ratiaria a fost un oraș roman cu rangul de colonia, înființat de însuși împăratul Traianus, cuceritorul Daciei.
Cu timpul a devenit un important port dunărean și deopotrivă centru economic și militar, pe drumul roman de pe malul drept al fluviului.
După retragerea romanilor din Dacia (anul 275), aici a fost adusă de la Apulum Legiunea XIII Gemina, iar orașul a primit rangul de capitală a provinciei Dacia Ripensis.
Distrusă, într-o primă fază, de atacurile hunilor de la începutul secolulul V, Ratiaria va fi refacută de autoritățile romano-bizantine în vremea împăratului Anastasius (anii 491-518).
Ca mai toate orașele și fortificațiile de pe linia Dunării, Ratiaria și-a încetat definitiv existența la finele secolului VI, urmare a atacurile avarilor și slavilor.