Craiova: Exponatul lunii ianuarie 2022 la Secția de Științele Naturii a Muzeului Olteniei: Mâtăsarul – Bombycilla garrulus (Familia Bombycillidae, Ordinul Passeriformes)

,

Îă – Mollusca; Clasa Cephalopoda Cuvier, 1797;

– Coleoidea Bather, 1888; Ordinul Octopoda Leach, 1818;

– Octopodidae Orbigny, 1839; Genul Octopus Cuvier, 1797

Specie marină, care ajunge la lungimea de 3 m, cu brațele întinse, și 25 kg greutate. Capul are forma unui sac, cu doi ochi mari, o coroană din 8 brațe (octo = opt) numite tentacule, prevăzute cu ventuze și o gură cu fălci tari (asemănătoare unui cioc de papagal).

Sunt extrem de inteligente, vulnerabile. Ochii lor dețin recordul de a fi cei mai mari receptori vizuali din întregul regn animal și au aceeași structură cu ochii vertebratelor, ei putând detecta lumina polarizată. Sunt adaptați vederii panoramice, se pot mișca independent, precum cei ai cameleonilor, dar, în schimb, nu pot vedea mai departe de 2,5 m. Organele fotofore cresc în complexitate devenind adevărate faruri cu puternică emisiune luminoasă. Brațele sunt reunite numai la bază printr-o formațiune palmară, prezintă 2 rânduri de ventuze și nu au înotătoare.

Sistemul nervos este complex, adaptat stilului de viață activ, alcătuit din circa 300 de milioane de neuroni, cu un creier unic de la care pleacă nervi la ganglionii brahiali, care controlează brațele.

Sunt animale solitare, trăiesc singure și acceptă compania partenerului doar pentru reproducere. Se împerechează în timpul iernii, iar ouăle cu o lungime de circa 0,3 cm sunt dispuse sub pietre, numărul lor ridicându-se la peste 100.000. Masculii pot trăi numai câteva luni după împerechere, iar femelele rezistă până după ce eclozează prima pontă. Rolul femelei este foarte clar, își păzește, aerează și menține curat cuibul vreme de aproape 4 luni, timp în care nu se hrănește și sfârșește tragic, murind de inaniție. La eclozare puii seamănă foarte mult cu părinții, petrec aproximativ o lună în derivă, în plancton, înainte de a se retrage pe fundul apei.

Durata de viață este limitată de capacitatea de a se reproduce și variază între 6 luni până la 5 ani.

Sunt creaturi fascinante printre nevertebrate, adevărate regine cu sânge albastru (pentru că pigmentul respirator este pe bază de cupru), maestre în arta camuflajului. Au capacitatea de a se confunda cu mediul, de a-și schimba culoarea în funcție de substrat sau în funcție de dispoziție. Par magicieni care lasă în urmă doar o dâră de cerneală, iar ele se fac nevăzute, totul este, de fapt, un mecanism extrem de simplu și ingenios de apărare. Cerneala este produsă de o glandă localizată în apropierea glandelor digestive și care conține în principal melanină, pigmentul responsabil de culoarea neagră. Corpul lor moale se poate strânge în fisuri imposibil de mici pe care prădătorii nu le pot urma, putând să treacă prin orice gaură care nu este mai mică decât ciocul – singura parte dură a capului.

Dacă își pierde un tentacul, în timp, îi crește la loc, acest proces regenerativ fiind întâlnit la o serie de animale, complet neînrudite (artropode, gastropode, stele de mare, amfibieni și șopârle). Studiile efectuate au demonstrat că responsabilă de această regenerare ar fi enzima acetilcolinesteraza (AChE), pe care o avem și noi în corpul nostru. Locul de unde membrul a fost secționat se acoperă în cel mai scurt timp de celule nediferențiate și, în mai puțin de 100 de zile, membrul pierdut este regenerat.

Trăiește în cârduri mari, au o distribuție largă în apele tropicale, subtropicale și temperate din întreaga lume. Preferă apele puțin adânci, stâncoase, de coastă, cu o salinitate în jur de 36 grame pe litru, motiv pentru care în Marea Neagră nu găsim cefalopode, apele ei fiind prea puțin sărate.

Este un animal dăunător, distrugând în general crabii și homarii, cu care se hrănește, îndrăzneț la atac, se mișcă foarte repede, având o putere mare în brațe.

Specie comestibilă, pescuită pentru carnea gustoasă, apreciată în gastronomie, fiind recoltate peste 200.000 tone anual.