Deva: Exponatul lunii mai 2018 – Icoana „Sfinţii Constantin şi Elena”

Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara, propune vizitatorilor, începând cu data de 1 mai 2018, o nouă piesă în cadrul acţiunii intitulate „Exponatul lunii”, piesă ce poate fi admirată în spaţiul special amenajat la intrarea în Palatul Magna Curia.

Exponatul lunii Mai prezintă o icoană „Sfinţii Constantin şi Elena” pictată în culori de tempera pe sticlă, realizată de către un autor anonim, datată în secolul al XIX-lea, atribuită unuia dintre cele mai importante centre de iconari din Transilvania, şi anume, Mănăstirea de la Nicula.

Atelierul de la Nicula dezvoltă o splendidă creativitate artistică de inspiraţie religioasă, răsărită din bogăţia tradiţiei creştin-ortodoxe şi din fantezia pictorilor ţărani români. Cromatica – predominant caldă, cu tonuri de: alb, roşu, galben, şi verde, redă o atmosferă plană, unde Împăraţii Constantin şi Elena susţin Crucea Aurie, plasată central, care este simbolul Creştinismului. Ei sunt onoraţi pe data de 21 Mai, pentru că au apărat şi au promovat Creştinismul şi Sfânta Cruce.

Este cunoscut faptul că, în anul 326, Împărăteasa Elena, mama Împăratului Constantin cel Mare, ajunsă la Ierusalim în căutarea Locurilor Sfinte, a poruncit să se sape în cetate. Astfel au fost descoperite trei cruci de lemn, iar identificarea crucii pe care a fost răstignit Iisus Hristos s-a desfăşurat cu uşurinţă, deoarece, este vorba de singura cruce care prezenta cuie bătute în lemn, ceilalţi doi tâlhari fiind legaţi de cruci cu funii.

Pictura pe sticlă îşi are originile legate de Bizanţ, iar în Transilvania, s-a dezvoltat în a doua jumătate a sec. al – XVII-lea, ca urmare a meşteşugului de fabricat sticla. Icoanele realizate la Nicula sunt impresionante ca abordare plastică a naivităţii de reprezentare, şi se disting prin tematica diversificată: Buna vestire, Naşterea Domnului, Adam şi Eva, Pomul Cunoaşterii, Cina cea de taină, Iisus cu viţa de vie.

Caracteristicile acestor icoane sunt evidenţiate prin stângăcia voită a reprezentării, primitivismul contururilor şi al desenului, prin simplitatea decorativă a coloristicii, şi, se disting prin decorurile pictate, ce trasează motive folclorice tradiţionale româneşti.

Astfel, arta făuririi icoanelor pe sticlă este transformată într-un model autohton şi se păstrează tradiţia creştină în modul de reprezentare al atelierului de la Nicula, ca un autentic simbol al Artei româneşti.

DIANA LOREDANA PANTEA – Muzeograf,

Secția de Istorie și Artă