Muzeul de Artă Craiova vă invită în perioada 18.11.2021-20.02.2022 la expoziția LA CUISSE DE MARCEL

LA CUISSE DE MARCEL
Constantin Brâncuși, Călin Dan, Anish Kapoor, Paul Neagu, Ciprian Mureșan, Romelo Pervolovici

Curator: Cătălin Davidescu; producție: Mihaela Velea; camera: Dan Iordache.

Proiect realizat cu sprijinul Fondazione Bogliasco Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”, Târgu Jiu și Muzeul Național de Geologie, București.
Parteneri: TVR Craiova, Crama Oprişor.

Pornind de la sculptura Coapsa de Constantin Brâncuși, aflată în patrimoniul Muzeului de Artă Craiova, Călin Dan propune un proiect de cercetare artistică care vizează, în esență, subiectul mai larg al înțelegerii operei brâncușiene. Investigația sa se materializează în formule vizuale complexe, structurate pe referințe de natură exegetică, dar mai ales artistică, oferind astfel o perspectivă contemporană asupra modului în care privitorul se raportează la creația lui Brâncuși. Expoziția este concepută dintr-o suită de episoade, al căror sens este reorientarea viziunii de tip folcloric-naționalist, dominantă în spațiul autohton, către un discurs adaptat gândirii contemporane. Cercetarea se concentrează pe relația cu Marcel Duchamp, care a fost prietenul, promotorul și nu în ultimul rând artistul care, împreună cu Brâncuși, a reușit să impună un nou cod de înțelegere a fenomenului artistic din prima jumătate a secolul al XX-lea, foarte actual și astăzi. Gândit pe mai multe paliere, proiectul se dezvoltă, în principal, pe o axă cronologică, care debutează din sala în care este expusă lucrarea Fragment de tors, cunoscută și sub denumirea de Coapsa/La Cuisse. Această piesă de început a lui Constantin Brâncuși, pentru care a pozat Lilly Waldenberg, a fost realizată în anul 1909, fiind oferită cadou de nuntă prietenului său avocatul Victor N. Pop, cunoscut ca primul colecționar al operelor brâncușiene. Ca discurs epic, Coapsa rămâne una dintre cele mai ofertante piese ale artistului, fiind considerată ultima lucrare realizată în manieră „tradițională” și, totodată, o creație cu caracter singular în opera sa. În relație cu aceasta, transmisia video, în timp real, pe care o propune Călin Dan, poate fi urmărită din spațiul care încheie traseul expozițional. Sunt conturate distinct segmente importante ce marchează existența lui Brâncuși, într-un parcurs reconstituind cu mijloace de factură onirică, specifice lui Marcel Duchamp, evoluția celui mai prestigios artist român, a cărui viață și operă conțin inepuizabile resurse creative pentru contemporani.

Călin Dan ne propune un itinerar pe care-l putem percepe drept unul inițiatic, într-o formulă atipică creatorilor români care, în genere, sunt atașați de un tipar de reprezentare monocord, solemn și folclorizant. Discursul conceput de artist conține o substanțială infuzie ludică, în dorința de a se raporta la teme importante într-o formă cât mai accesibilă. În acest sens „Spiritele” sunt concepute ca niște toteme metalice, înfășurate în pânză albă asemenea unor mumii, care ne întâmpină încă din prima sală a expoziției și ne ghidează traseul.
O relație interesantă este aceea dintre foc/Hefaistos, cel care a contribuit la crearea sculpturii încă din antichitate, întruchipat printr-un banal reșou improvizat și semnul materializării sale artistice, redat sub forma unui bust din bronz. Discursul artistului speculează permanent ambiguitatea, care se manifestă prin prezența acvariului care conține apă, element esențial în apariția și perpetuarea vieții, dar și pești, unul dintre subiectele frecventate de Brâncuși. Urmând aceeași idee, în cunoscutele glastre de plastic din supermarket, răsar copaci din bronz, trovanții sarmațieni poartă hăinuțe de nou născut, iar instalația cu pietre compune un spațiu deopotrivă iconic și ludic. Parcursul se apropie de final odată cu conexiunea video cu Coapsa, plasată alături de o filmare de autor prin care artistul speculează o viziune erotizantă asupra celebrului complex brâncușian de la Târgu Jiu. Restul spațiului este aglomerat, în mod simbolic, cu o mulțime de socluri goale, ca semn al faptului că personalități precum Brâncuși și Duchamp nu pot fi distribuite pe soclurile fixiste ale trăirii solemne, ci alimentează permanent o memorie culturală conectată activ la existența artistică recentă. Această dimensiune este ilustrată de Călin Dan prin lucrările unor artiști reprezentanți ai celei mai recente modernități precum: Anish Kapoor, Paul Neagu, Ciprian Mureșan și Romelo Pervolovici, ale căror creații sunt influențate de Constantin Brâncuși.

Călin Dan este artist vizual cu studii de istoria și teoria artei. A ajuns la recunoaștere internațională ca membru al grupului subREAL și ca autor al proiectelor pe termen lung Arhitectura Emoțională (2002-prezent), Anturaju’ și alte întâmplări (2006-2010) și Autorul colectiv (2012-prezent). După 1989 a fost consultant al fundațiilor Mondriaan și Pro Helvetia și a condus revista „Arta” și Centrul Soros pentru Artă Contemporană București. Actualmente director al Muzeului Național de Artă Contemporană – MNAC București.
Opera sa a fost prezentă în bienalele de la Veneția, Sao Paolo, Istanbul și Sydney, precum și în festivalurile Ars Electronica, Linz; Dutch Electronic Arts Festival, Rotterdam; Media, film and video Osnabruck; Kurzfilmtages, Oberhausen; OSTranenie. Video Forum an der Stiftung Bauhaus Dessau; ZKM Karlsruhe, etc.
A primit premiul special al Festivalului de film Experimental Split (2000) și premiul Videonale Bonn (2001).

Expoziția poate fi vizitată în sălile de la parterul Palatului Jean Mihail, Calea Unirii, nr. 15, în perioada 18.11.2021-20.02.2022, de miercuri până duminică, între orele 10.00 – 17.00. În prima zi de miercuri a fiecărei luni calendaristice intrarea este gratuită.