- Acest eveniment a trecut.
Online: Conferință online despre potențialul turistic cultural al regiunii Bărăgan, 10-13 noiembrie 2020
10 noiembrie, 2020 - 13 noiembrie, 2020
Re:Start Bărăgan
Conferință online despre potențialul turistic cultural al regiunii BărăganCând: 10-13 noiembrie 2020Unde:
facebook.com/itinerama
Dacă vrei să îți transmitem un scurt reminder înainte de eveniment, te invităm să completezi chestionarul următor: https://forms.gle/E7y5wGcPE1SHSKRD7.Deși cunoscut mai mult din cauza vremii capricioase (mai ales iarna când bate Crivățul) şi a pământului arid, Bărăganul are o serie de obiective turistice din patrimoniul material care nu figurează acum în nici un ghid turistic național sau internațional.
Proiectul Itinerama – Explorator în Bărăgan are ca scop principal regenerarea imaginii Bărăganului (ca destinație turistică locală, regională, națională și internațională prin evidențierea resurselor culturale materiale ale acestei zone geografice.
În cadrul dezbaterilor cuprinse în conferința Re:Start Bărăgan, dicutăm cu cu reprezentanți ai muzeelor din regiune, specialiști din industria turismului cultural și experți din domeniul cultural despre potențialul cultural material al Bărăganului.
Iată mai jos programul discuțiilor și invitații fiecărei sesiuni.
Marti, 10 noiembrie – ora 18:00-19:00LIVE: pe pagina
facebook.com/itinerama
DEZBATERE: Scriitorii Bărăganului
”Când soseşte toamna, întinsele câmpii de ţelină ale Munteniei dunărene încep să trăiască, timp de o lună, existenţa lor milenară”. Acesta este primul pasaj din ”Ciulinii Bărăganului”, probabil cea mai cunoscută carte despre regiunea din sud-estul României, scrisă de Panait Istrati.
Însă, Istrati nu este singurul scriitor născut în regiune și care și-a dedicat o parte din opere acesteia. Alături de el sunt și Ştefan Bănulescu (Ialomița), Alexandru Sahia (Călărași), Mihail Sebastian și Fănuș Neagu (Brăila).
În cadrul dezbaterii ”Scritorii Bărăganului”, jurnalista Maria Capelos va discuta cu editorul Lucian Pricop despre scriitorii Bărăganului și importanța lor în literatura română.
Însă, Istrati nu este singurul scriitor născut în regiune și care și-a dedicat o parte din opere acesteia. Alături de el sunt și Ştefan Bănulescu (Ialomița), Alexandru Sahia (Călărași), Mihail Sebastian și Fănuș Neagu (Brăila).
În cadrul dezbaterii ”Scritorii Bărăganului”, jurnalista Maria Capelos va discuta cu editorul Lucian Pricop despre scriitorii Bărăganului și importanța lor în literatura română.
Maria Capelos
Din anul 1991, timp de 28 de ani, a fost jurnalist la România liberă, ocupându-se de zona de știință și cultură. De-a lungul timpului a fost coordonator al Secției de Relații cu Publicul, al suplimentului Timpul liber al României libere și al României libere de Weekend. A publicat în tot acest timp recenzii de carte, cronici de spectator, dar și foarte multe interviuri cu scriitori, muzicieni, istorici, oameni de cultură. La ediția din 2017 a Festivalului Enescu a coordonat ziarul Festivalului, realizat la acel moment cu publicația România liberă. La ediția următoare a Festivalului Internațional ”George Enescu” a continuat să realizeze interviuri cu muzicieni participanți în festival. A publicat la Editura Allfa, parte a Grupului Editorial All volume despre Alexandru Arșinel, Marin Moraru și Vladimir Găitan.
Din anul 1991, timp de 28 de ani, a fost jurnalist la România liberă, ocupându-se de zona de știință și cultură. De-a lungul timpului a fost coordonator al Secției de Relații cu Publicul, al suplimentului Timpul liber al României libere și al României libere de Weekend. A publicat în tot acest timp recenzii de carte, cronici de spectator, dar și foarte multe interviuri cu scriitori, muzicieni, istorici, oameni de cultură. La ediția din 2017 a Festivalului Enescu a coordonat ziarul Festivalului, realizat la acel moment cu publicația România liberă. La ediția următoare a Festivalului Internațional ”George Enescu” a continuat să realizeze interviuri cu muzicieni participanți în festival. A publicat la Editura Allfa, parte a Grupului Editorial All volume despre Alexandru Arșinel, Marin Moraru și Vladimir Găitan.
Lucian Pricop
A absolvit Facultatea de Litere din cadrul Universităţii din Bucureşti, Secţia Limba şi Literatura Română, Limba şi Literatura Franceză, în 1996, şi studii de masterat în cadrul aceleiaşi facultăţi şi în cadrul Universităţii Sapienza din Roma (1999-2000). În evoluţia cercetărilor sale de istoria culturii, şcolile doctorale pe care le-a absolvit (l’École Doctorale Francophone en Scienes Sociales şi l’École Doctorale de Philosophie et Lettres din cadrul Université Libre de Bruxelles şi Şcoala Doctorală de Istoria Literaturii – Bucureşti) au reprezentat momente importante în strădania lui de a identifica posibilitatea formulării unui criteriu de consacrare culturală în spaţiul românesc.
În 2014-2020 a fost invitat să ţină prelegeri sub auspiciile Le Centre Régional Francophone de Recherches Avancées en Sciences Sociales (CEREFREA), cursanţii fiind materanzi şi doctoranzi francofoni (români şi străini). A publicat 10 cărţi în calitate de autor, prezenţa acestora în multiple biblioteci internaţionale totalizând 176 de ocurenţe, conform worldcat.org. Încă de la absolvirea Facultăţii de Litere, a desfăşurat o permanentă activitate editorială, coordonând câteva edituri de prestigiu: Editura Paralela 45, Comunicare.ro, Cartex. În continuare desfășoară o intensă activitate de traducător și editor în cadrul Editurii Cartex.
A absolvit Facultatea de Litere din cadrul Universităţii din Bucureşti, Secţia Limba şi Literatura Română, Limba şi Literatura Franceză, în 1996, şi studii de masterat în cadrul aceleiaşi facultăţi şi în cadrul Universităţii Sapienza din Roma (1999-2000). În evoluţia cercetărilor sale de istoria culturii, şcolile doctorale pe care le-a absolvit (l’École Doctorale Francophone en Scienes Sociales şi l’École Doctorale de Philosophie et Lettres din cadrul Université Libre de Bruxelles şi Şcoala Doctorală de Istoria Literaturii – Bucureşti) au reprezentat momente importante în strădania lui de a identifica posibilitatea formulării unui criteriu de consacrare culturală în spaţiul românesc.
În 2014-2020 a fost invitat să ţină prelegeri sub auspiciile Le Centre Régional Francophone de Recherches Avancées en Sciences Sociales (CEREFREA), cursanţii fiind materanzi şi doctoranzi francofoni (români şi străini). A publicat 10 cărţi în calitate de autor, prezenţa acestora în multiple biblioteci internaţionale totalizând 176 de ocurenţe, conform worldcat.org. Încă de la absolvirea Facultăţii de Litere, a desfăşurat o permanentă activitate editorială, coordonând câteva edituri de prestigiu: Editura Paralela 45, Comunicare.ro, Cartex. În continuare desfășoară o intensă activitate de traducător și editor în cadrul Editurii Cartex.
***
Miercuri, 11 noiembrie – ora 18:00-19:00LIVE: pe pagina
facebook.com/itinerama
DEZBATERE: Ruinele turistice ale Bărăganului
Deși cunoscut mai mult din cauza vremii capricioase (mai ales iarna când bate Crivățul) şi a pământului arid, Bărăganul are o serie de obiective turistice din patrimoniul material care nu figurează acum în nici un ghid turistic național sau internațional.
Conacul Orezeanu (comuna Traian, jud. Brăila), ansamblul Conacului Bolomey (jud. Ialomița), Biserica Măgureni (comuna Sărulești, jud. Călărași) sau Moara Violattos (Brăila) sunt doar câteva dintre obiectivele din patrimoniul cultural material al Bărăganului aflate în stare de degradare. Ele au însă o istorie de zeci sau sute de ani și pot deveni veritabile obiective turistice ale regiunii.
La polul opus se află clădirea Poștei din orașul Călărași. Un monumet instoric construit înainte de 1894, imobilul, împreună cu restul ansamblului din care face parte, a fost parte a unui proiectul edilitar, desfăşurat în fiecare oraş de provincie în timpul regelui Carol I. În momentul de față, Poșta Veche din Călărași este singura care a mai supraviețuit dintre toate clădirile construite la sfârșit de secol al XIX-lea și început de secol XX în România. Abandonată în comunism și ajunsă într-o stare de degradare mare, clădirea monument istoric a reușit să fie salvată. Cu un proiect finanțat din bani europeni Poșta Veche a fost refăcută după planurile inițiale și va găzdui în curând un centru cultural.
Există soluții pentru alte monumente de patrimoniu ale Bărăganului? Merită ele restaurate și puse în circuitul turistic? Sunt doar două din întrebările care-și caută răspuns în dezbatrea noastră.
Conacul Orezeanu (comuna Traian, jud. Brăila), ansamblul Conacului Bolomey (jud. Ialomița), Biserica Măgureni (comuna Sărulești, jud. Călărași) sau Moara Violattos (Brăila) sunt doar câteva dintre obiectivele din patrimoniul cultural material al Bărăganului aflate în stare de degradare. Ele au însă o istorie de zeci sau sute de ani și pot deveni veritabile obiective turistice ale regiunii.
La polul opus se află clădirea Poștei din orașul Călărași. Un monumet instoric construit înainte de 1894, imobilul, împreună cu restul ansamblului din care face parte, a fost parte a unui proiectul edilitar, desfăşurat în fiecare oraş de provincie în timpul regelui Carol I. În momentul de față, Poșta Veche din Călărași este singura care a mai supraviețuit dintre toate clădirile construite la sfârșit de secol al XIX-lea și început de secol XX în România. Abandonată în comunism și ajunsă într-o stare de degradare mare, clădirea monument istoric a reușit să fie salvată. Cu un proiect finanțat din bani europeni Poșta Veche a fost refăcută după planurile inițiale și va găzdui în curând un centru cultural.
Există soluții pentru alte monumente de patrimoniu ale Bărăganului? Merită ele restaurate și puse în circuitul turistic? Sunt doar două din întrebările care-și caută răspuns în dezbatrea noastră.
Invitații evenimentului sunt:
• Florin Rădulescu – şeful Serviciului Municipal pentru Promovarea Patrimoniului Local Călărași (de care aparțin Muzeului Municipal Călărași și nou refăcută Poșta Veche)
• Alina Chiciudean – membru fondator al Asociației ARCHÉ, asociație care a inițiat o serie de inițiative ce vizează promovarea castelelor, conacelor și altor clădiri de patrimoniu mai puțin cunoscute din România
• Sergiu Leucă – Arhitect, premiat la Bienala Națională de Arhitectură 2018 pentru proiectul ”Reactivarea falezei Dunării Brăila și a morii Violattos”
• Mădălin Sofronie – jurnalist, reporter corespondent Radio România Actualități
• Adriana Lucaciu – fotograf al proiectului Itinerama – Explorator în Bărăgan
• Florin Rădulescu – şeful Serviciului Municipal pentru Promovarea Patrimoniului Local Călărași (de care aparțin Muzeului Municipal Călărași și nou refăcută Poșta Veche)
• Alina Chiciudean – membru fondator al Asociației ARCHÉ, asociație care a inițiat o serie de inițiative ce vizează promovarea castelelor, conacelor și altor clădiri de patrimoniu mai puțin cunoscute din România
• Sergiu Leucă – Arhitect, premiat la Bienala Națională de Arhitectură 2018 pentru proiectul ”Reactivarea falezei Dunării Brăila și a morii Violattos”
• Mădălin Sofronie – jurnalist, reporter corespondent Radio România Actualități
• Adriana Lucaciu – fotograf al proiectului Itinerama – Explorator în Bărăgan
Moderatorul discuției va fi jurnalist și inițiatorul proiectului ”Explorator în Bărăgan”, Cristian Curus.
***
Joi, 12 noiembrie – ora 18:00-19:00LIVE: pe pagina
facebook.com/itinerama
DEZBATERE: Ionel Perlea – 120 de ani de la naștere
Înainte de Primul război mondial, Ionel Perlea a părăsit România alături de mama lui, de naționalitate germană, la numai 12 ani. Revine în România la sfârșitul lui 1919, la București, unde susţine și primul său concert, la Ateneul Român. Lumea muzicală românească îl primește cu brațele deschise pe tânărul compozitor, iar acesta, în 1923, o răsplătește cu o nouă creație – Quartetul de coarde op.10. Primește pentru această lucrare Premiul de compoziție George Enescu, înființat chiar de marele compozitor român.
Evenimentele din august 1944 îl găsesc în turneu la Viena, unde este arestat de autorităţile naziste. După un an în lagăre, unde compune poemul simfonic Don Quichotte, Perlea dorește să se întoarcă acasă, însă autorităţile comuniste de la Bucureşti refuză să-i acorde viza de revenire în ţară.
Considerat mult timp de către statul român un trădător, Perlea este curtat de toate marile Opere ale lumii și adorat oriunde suține un spectacol – Teatro alla Scala din Milano, Viena, Paris, Buenos Aires și, la final, Metropolitan Opera din New York.
Anul acesta, ”Itinerama – Explorator în Bărăgan” îi dedică o amplă secțiune compozitorului și dirijorului Ionel Perlea, pe site-ul itinerama.ro/baragan, cu ocazia aniversării a 120 de ani de la naștere și comemorarea a 50 de ani de la moartea sa.
În cadrul dezbaterii ”Ionel Perlea – 120 de ani de la naștere”, jurnalista Maria Capelos va discuta despre viața și opera lui Ionel Perlea cu pianistul și dirijorul Iosif Ion Prunner, cel care conduce Corul Filarmonicii „George Enescu”.
Evenimentele din august 1944 îl găsesc în turneu la Viena, unde este arestat de autorităţile naziste. După un an în lagăre, unde compune poemul simfonic Don Quichotte, Perlea dorește să se întoarcă acasă, însă autorităţile comuniste de la Bucureşti refuză să-i acorde viza de revenire în ţară.
Considerat mult timp de către statul român un trădător, Perlea este curtat de toate marile Opere ale lumii și adorat oriunde suține un spectacol – Teatro alla Scala din Milano, Viena, Paris, Buenos Aires și, la final, Metropolitan Opera din New York.
Anul acesta, ”Itinerama – Explorator în Bărăgan” îi dedică o amplă secțiune compozitorului și dirijorului Ionel Perlea, pe site-ul itinerama.ro/baragan, cu ocazia aniversării a 120 de ani de la naștere și comemorarea a 50 de ani de la moartea sa.
În cadrul dezbaterii ”Ionel Perlea – 120 de ani de la naștere”, jurnalista Maria Capelos va discuta despre viața și opera lui Ionel Perlea cu pianistul și dirijorul Iosif Ion Prunner, cel care conduce Corul Filarmonicii „George Enescu”.
Maria Capelos
Din anul 1991, timp de 28 de ani, a fost jurnalist la România liberă, ocupându-se de zona de știință și cultură. De-a lungul timpului a fost coordonator al Secției de Relații cu Publicul, al suplimentului Timpul liber al României libere și al României libere de Weekend. A publicat în tot acest timp recenzii de carte, cronici de spectator, dar și foarte multe interviuri cu scriitori, muzicieni, istorici, oameni de cultură. La ediția din 2017 a Festivalului Enescu a coordonat ziarul Festivalului, realizat la acel moment cu publicația România liberă. La ediția următoare a Festivalului Internațional ”George Enescu” a continuat să realizeze interviuri cu muzicieni participanți în festival. A publicat la Editura Allfa, parte a Grupului Editorial All volume despre Alexandru Arșinel, Marin Moraru și Vladimir Găitan.
Din anul 1991, timp de 28 de ani, a fost jurnalist la România liberă, ocupându-se de zona de știință și cultură. De-a lungul timpului a fost coordonator al Secției de Relații cu Publicul, al suplimentului Timpul liber al României libere și al României libere de Weekend. A publicat în tot acest timp recenzii de carte, cronici de spectator, dar și foarte multe interviuri cu scriitori, muzicieni, istorici, oameni de cultură. La ediția din 2017 a Festivalului Enescu a coordonat ziarul Festivalului, realizat la acel moment cu publicația România liberă. La ediția următoare a Festivalului Internațional ”George Enescu” a continuat să realizeze interviuri cu muzicieni participanți în festival. A publicat la Editura Allfa, parte a Grupului Editorial All volume despre Alexandru Arșinel, Marin Moraru și Vladimir Găitan.
Iosif Ion Prunner
Pianist și dirijor, Iosif Ion Prunner face parte dintr-o familie de mari muzicieni, numele său fiind purtat de trei generații de artiști care au adus recunoaștere și apreciere României. Povestea acestei familii, înzestrată cu un talent excepțional, o puteți afla și din volumul ”Trei generații la Ateneul Român”. După cum mărturisește în carte Iosif Ion Prunner, drumul său inițiatic în muzică a fost familia. A debutat la 14 ani pe scena Ateneului Român, scenă ce-i va deveni apoi a doua casă. După absolvirea Universității de Muzică din București a fost angajat la Filarmonica ”George Enescu”, din 1997 preluând conducerea Corului Filarmonicii. A susținut concerte în importante centre muzicale din Europa și Asia – Germania, Spania, Franța, Italia, Japonia, Rusia, Grecia, Ungaria, Elveția, Bulgaria, Coreea – și a luat parte la multe festivaluri din România, Cehoslovacia, Italia, colaborând cu personalități marcante ale muzicii internaționale. În 1991 a înființat Fundația și Orchestra de camera „Constantin Silvestri“, iar în 1996 a fost directorul Concursului internațional de dirijat cu același nume.
Pianist și dirijor, Iosif Ion Prunner face parte dintr-o familie de mari muzicieni, numele său fiind purtat de trei generații de artiști care au adus recunoaștere și apreciere României. Povestea acestei familii, înzestrată cu un talent excepțional, o puteți afla și din volumul ”Trei generații la Ateneul Român”. După cum mărturisește în carte Iosif Ion Prunner, drumul său inițiatic în muzică a fost familia. A debutat la 14 ani pe scena Ateneului Român, scenă ce-i va deveni apoi a doua casă. După absolvirea Universității de Muzică din București a fost angajat la Filarmonica ”George Enescu”, din 1997 preluând conducerea Corului Filarmonicii. A susținut concerte în importante centre muzicale din Europa și Asia – Germania, Spania, Franța, Italia, Japonia, Rusia, Grecia, Ungaria, Elveția, Bulgaria, Coreea – și a luat parte la multe festivaluri din România, Cehoslovacia, Italia, colaborând cu personalități marcante ale muzicii internaționale. În 1991 a înființat Fundația și Orchestra de camera „Constantin Silvestri“, iar în 1996 a fost directorul Concursului internațional de dirijat cu același nume.
***
Vineri, 13 noiembrie – ora 14:00-15:30LIVE: pe pagina
facebook.com/itinerama
DEZBATERE: Potențialul turistic al Bărăganului
Bărăganul este cunoscut mai mult prin prisma vremii capricioase (mai ales iarna când bate Crivățul) şi a pământului arid. Însă, există multe obiective turistice în Câmpia Bărăganului, atât din sfera patrimoniului cultural material, cât și a patrimoniului imaterial și natural.
Din păcate, nici cele mai cunoscute dintre ele nu figurează acum în nici un ghid turistic național sau internațional. Pur și simplu județele Ialomița, Călărași și Brăila nu sunt menționate în aceste cărți, iar online nu există o resursă dedicată exclusiv regiunii Bărăganului.
Din păcate, nici cele mai cunoscute dintre ele nu figurează acum în nici un ghid turistic național sau internațional. Pur și simplu județele Ialomița, Călărași și Brăila nu sunt menționate în aceste cărți, iar online nu există o resursă dedicată exclusiv regiunii Bărăganului.
Proiectul Itinerama – Explorator în Bărăgan și-a dorit să inițieze un proces de regenerare a imaginii Bărăganului ca destinație turistică locală, regională, națională și internațională prin evidențierea resurselor culturale materiale ale acestei zone geografice. Credem cu tărie că această regiune din sudul României are tot ce-i drebuie pentru a atrage mai mulți turiști.
Ne-au fost alături în această expediție principalele instituții culturale din cele trei județe ale Bărăganului. La final de proiect, îi invităm pe reprezentanții acestoră să-și spună părerea despre potențialul turistic al Bărăganului.
Ne-au fost alături în această expediție principalele instituții culturale din cele trei județe ale Bărăganului. La final de proiect, îi invităm pe reprezentanții acestoră să-și spună părerea despre potențialul turistic al Bărăganului.
Invitații evenimentului sunt în curs de confirmare.
Moderatorii dezbaterii vor fi:
• Cristian Curus, jurnalist și inițiatorul proiectului ”Explorator în Bărăgan”
• Maria Capelos, jurnalist
• Cristian Curus, jurnalist și inițiatorul proiectului ”Explorator în Bărăgan”
• Maria Capelos, jurnalist
***
Vineri, 13 noiembrie – ora 18:00-19:00LIVE: pe pagina
facebook.com/itinerama
VERNISAJ: Instantanee din Bărăgan – vernisaj expoziție foto online
Fotografii Adriana Lucaciu și Răzvan Voiculescu au explorat Bărăganul în perioada iulie – octombrie 2020. Au descoperit multe clădiri din patrimoniul cultural material cu mare potențial turistic, dar s-au aventurat și în căutarea unora bine ascunse de ochii călătorilor.
”Bărăganul este un nume atât de sonor și totuși atât de trecut cu vederea la capitolul turism. Și noi, când am plecat prima dată la drum pentru a explora mai mult zona nu știam ce ne așteaptă, ce o să găsim pe teren. Acum, la final, uitându-mă în urmă îmi dau seama că lunile astea de cercetare și imortalizare a Bărăganului mi-au adus foarte multe trăiri puternice”, mărturisește acum, Adriana Lucaciu.
În cadrul vernisajului cei doi fotografi vor discuta despre itinerariul lor în Bărăgan și despre potențialul turistic al regiunii.
Moderatorul discuției va fi jurnalistul și inițiatorul proiectului ”Explorator în Bărăgan”, Cristian Curus.
Moderatorul discuției va fi jurnalistul și inițiatorul proiectului ”Explorator în Bărăgan”, Cristian Curus.
Adriana Lucaciu
Adriana Lucaciu scrie despre calatorii de peste 10 ani, impartasindu-si experientele in deplasare prin fotografii si clipuri video pe minicalatorii.ro – primul blog de calatorii cu copiii din Romania. A urmat un stagiu de pregatire pe fotografie documentara in cadrul ICP New York si a deprins mestesugul montajului video din pasiune.
Adriana Lucaciu scrie despre calatorii de peste 10 ani, impartasindu-si experientele in deplasare prin fotografii si clipuri video pe minicalatorii.ro – primul blog de calatorii cu copiii din Romania. A urmat un stagiu de pregatire pe fotografie documentara in cadrul ICP New York si a deprins mestesugul montajului video din pasiune.
Răzvan Voiculescu
Cunoscut fotograf roman, Razvan Voiculescu a studiat fotografie si design la Institutul de Arte din Copenhaga, iar in ultimii 20 de ani si-a dedicat activitatea unor proiecte de anvergura foto-video din care au rezultat 15 albume de arta fotografica (1999 – 2019) si 9 scurt metraje documentare cu diverse teme: portret, peisaj, Romania rurala, nud si arhitectura.
Cunoscut fotograf roman, Razvan Voiculescu a studiat fotografie si design la Institutul de Arte din Copenhaga, iar in ultimii 20 de ani si-a dedicat activitatea unor proiecte de anvergura foto-video din care au rezultat 15 albume de arta fotografica (1999 – 2019) si 9 scurt metraje documentare cu diverse teme: portret, peisaj, Romania rurala, nud si arhitectura.