Views Navigation

Event Views Navigation

Today

Reșița: Obiectul lunii MAI 2022 la Muzeul Banatului Montan: Un lot din Tezaurul monetar roman târziu de la Moldova Nouă – Dealul Curcubăta (sec. IV p. Chr.).

Muzeul Banatului Montan Reșița Bd. Republicii nr. 10-12, Reșița, Caraș-Severin

Colecția de Numismatică a Muzeului Banatului Montan din Reșița adăpostește patru tezaure monetare de epocă romană târzie, ce însumează peste 10 000 de piese provenite din arealul sudic al Banatului Montan, încadrate cronologic în veacul al IV-lea p. Chr. În cadrul proiectului „Exponatul lunii la muzeu” propunem spre expunere un lot de 50 de piese – folles care fac parte din tezaurul monetar de la Moldova Nouă – dealul Curcubăta, descoperit întâmplător în vara anului 1996, în timpul unor lucrări de amenajare de pe traiectul barajul Tisa-Potoc – Stația de flotație. S-a apreciat că tezaurul a fost ascuns în grohotișul de pe dealul Curcubăta, la cca. 500 m de barajul Tisa-Potoc, fiind adus la suprafață și împrăștiat pe o suprafață destul de mare de alunecările de teren și torentele de apă. Prin cercetările de teren, dar și prin recuperarea monedelor păstrate de muncitori, numărul pieselor componente ale acestui tezaur a ajuns până acum la 746 de monede, dintre care 673 de monede sunt păstrate la muzeul reșițean, 67 monede la Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță din Caransebeș și 6 monede la Muzeul Național al Banatului din Timișoara. Piesele care compun tezaurul sunt monede de bronz (în marea majoritate Æ 3, ceva mai puține Æ 2) – folles emiși în ultimii ani ai domniei lui Constantius II și a caesari-lor săi, Constantius Gallus și Iulianus (351-361 p. Chr.). De departe, cel mai frecvent tip monetar este cel așa-numit Fel. Temp. Reparatio – Falling Horseman (Călăreț căzând), fiind identificate și câteva monede al căror revers este de tipul Pasărea Phoenix sau Împăratul cu galera. În ceea ce privește structura pe ateliere monetare a tezaurului s-a constatat că majoritatea pieselor sunt emisiuni monetare ale atelierelor din Illyricum, de la Sirmium și Siscia, mult mai puține fiind piesele provenite din atelierele din Propontida (Constantinopolis, Nicomedia, Cyzicus) sau Peninsula Balcanică de sud (Thessalonika, Heraclea Thracica). Tezaurul de la Moldova Nouă – Dealul Curcubăta aparține unei serii de astfel de descoperiri, concentrate în special în sud-estul Banatului, în zona „Porților de Fier” ale Dunării. Arealul respectiv reprezintă un poligon cu baza pe Dunăre și cu principale puncte de sprijin la Orșova (Dierna), Jupa (Tibiscum), Vârșeț și Banatska Palanka, acoperind spațiul Banatului muntos ce adăpostea importante zăcăminte minerale (în special de cupru). O asemenea concentrare de mari tezaure monetare (șapte doar în zona Moldova Nouă - Moldova Veche) denotă interesul Imperiului roman pentru administrarea acestui spațiu și argumentează opinia că linia Dunării, posibil și o parte din zona montană a Banatului, au fost incluse în Imperiu în secolul al IV-lea, cel puțin în vremea domniei lui Constantius II. S-a apreciat însă că aceste tezaure, acumulate într-o perioadă scurtă de timp, nu au provenit din circulația monetară curentă a zonei, ci au reprezentat mai degrabă plăți efectuate către unitățile militare staționate aici, precum și către oficiali din administrație. În consecință, slaba dispersare a banilor pe piața locală denotă deja o economie autarhică, parțial decuplată de la marea economie imperială. Acest aflux monetar tezaurizat se pare că descrește semnificativ în jurul anului 360 p. Chr. El a fost provocat de o serie de evenimente care au determinat, probabil, și îngroparea acestor tezaure (războaiele cu sarmații, atacarea granițelor romane în regiunea Banatului, dislocare de trupe pentru susținerea războiului din Orient sau chiar conflictul dintre împărat și caesar-ul rebel Iulianus), ceea ce a dus în mod firesc și la reducerea dramatică și ireversibilă a circulației monetare în zonă odată cu pierderea controlului politic și militar.   dr. Ligia Boldea, conserv. Claudia Tudorescu   Bibliografie: Dana Bălănescu, Elena Voia, Octavian Popescu, „Notă asupra tezaurului monetar roman târziu de la Moldova Nouă – Valea Tisa Potoc”, în Banatica, 15/I, 2000, p. 251-259. Nicolae Gudea, Radu Ardevan, Nicoleta Toma, „Tezaurul monetar de la Moldova Nouă (sec. IV p. Chr.)”, în Analele Banatului, Serie Nouă, Arheologie-Istorie, V, 1997, p. 83-112. Radu Ardevan, „A preliminary presentation of the late roman coin hoard of Radimna (IVth century AD)”, în vol. Ex nummis lux. Studies in ancient numismatics. In honor of Dimitar Draganov, ed. Dilyana Boteva, Sofia, 2017, p. 359-368. Nicoleta-Elisabeta Toma (Demian), Sud-vestul fostei Dacii Apulensis (Banatul) între 272-380 p. Chr. pe baza izvoarelor numismatice, Teză de doctorat, manuscris, Cluj-Napoca, 2012.

Timișoara: Exponatul lunii mai 2022 la Muzeul Național al Banatului | Cuțit de vânătoare de tipul Hirschfänger (sec. al XVIII-lea)

Muzeul Național al Banatului - Timișoara Piaţa Iancu Huniade nr. 1, Timișoara, Timiș

Exponatul lunii Mai Cuțit de vânătoare de tipul Hirschfänger (sec. al XVIII-lea) Hirschfänger este un cuțit lung de vânătoare, fixat de o curea lată, ce se poartă pe șoldul stâng al vânătorului. Cuțitul lung de vânătoare se folosea în lupta de aproape cu animalele sălbatice, el fiind cel cu care se aplica lovitura fatală. Termenul Hirschfänger este format din cuvintele germane Hirsch (lb. română cerb) și Fang (lb. română captură, gheară). Cuțitele de acest tip se păstrează în teci prevăzute, de regulă, cu două compartimente în partea superioară: într-unul se introducea lama cuțitului, iar în celălalt se păstrau alte ustensile, de exemplu tacâmuri. Inițial Hirschfänger era utilziat pentru vânatul de talie mare, dar și la vânătoarea de mistreți. Cerbul, odată doborât la pământ, era țintuit la sol de către vânător prin călcarea pe coarne, iar cu Hirschfämger-ul din dotare era aplicată lovitura de grație, lama cuțitului fiind înfiptă în direcția inimii. Spre deosebire de cerb, mistrețul era lăsat să se avânte spre vânător, iar cuțitul lung era înfipt în vânat, între gât și piept, provocându-i moartea. Până în secolul XX, cuțitul lung de vânătoare a rămas arma principală din dotarea vânătorului. Mai mult, acesta aa fost introdus și în echiparea unităților militare pedestre. În colecția de arme a MNaB există 5 cuțite lungi de vânătoare (sec. XVIII – XIX). Exponatul lunii mai are lama din oțel, cu un singur tăiș. În exteriorul lamei, în partea superioară, sunt gravate motive vegetale stilizate încadrând imaginea unui cerb în alergare. În interior, decorul se repetă, doar că în locul cerbului apare un mistreț. Garda turnată din alamă este ușor curbată în formă de S, cu terminația brațului inferior evazată, decorată și ușor îndoită spre muchia netăioasă a lamei și cu un braț de împreunare, fixat în partea superioară a mânerului cu un șurub din alamă. Brațul de împreunare este decorat în zona arcuită cu animale sălbatice, în relief. În partea inferioară a gărzii, sub mâner, apar ornamente realizate în aceeași manieră. În partea exterioară a lamei există o apărătoare masivă turnată în alamă, în formă de scoică, bogat decorată cu elemente baroce și scene de vânătoare. Mânerul din corn este fixat în partea inferioară cu o brățară de alamă, gravată cu motive geometrice, iar în partea superioară mânerul este ușor lățit și fixat cu un cap turnat din alamă, decorat cu motive vegetale stilizate, un chip grotesc și scene de vânătoare. Întregul ansamblu este fixat cu un nit metalic, aflat în partea superioară a capului mânerului. Colecția de arme, nr. inv. istorie 3310

Galaţi: Exponatul lunii mai 2022 la Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” | Un fragment de inscripție elenistică descoperit la Tirighina-Bărboși

Lapidarium, secţie a Muzeului de Istorie „Paul Păltănea” Galați str. Mr. Iancu Fotea, nr. 2, Galați, Galați

Exponatul lunii: Un fragment de inscripție elenistică descoperit la Tirighina-Bărboși Muzeul de Istorie ”Paul Păltănea”, instituție aflată în subordinea Consiliului Județean Galați, vă invită să admirați exponatul lunii mai 2022: ”Un fragment de inscripție elenistică descoperit la Tirighina-Bărboși”, proiect realizat de muzeograf dr. Tudor Mandache. Cu prilejul săpăturilor arheologice desfășurate în anul 1983, în cetățuia getică de pe înălțimea Tirighina de la Barboși-Galați, într-un mic spațiu nederanjat din locuința L1N, ultimul nivel a cetățuii D-3, la adâncime de 2,20m, a fost găsit un fragment de marmură cu inscripție. Acest bun cultural a intrat în colecția Muzeului de Istorie „Paul Păltănea” în anul 2010, fiind donată de către descoperitorul său, arheologul Silviu Sanie (Institutul de Arheologie Iași). Fragmentul de marmură de foarte bună calitate (L. 16.6 cm; l. medie 5.7 – 5.9 cm; gr. max. 9.2 cm) păstrează grupuri de litere incizate (h. 0.67 – 1.27 cm) din şase rânduri ale unei inscripţii greceşti. Încadrarea cronologică cea mai târzie ar plasa fragmentul de marmură cu inscripţie într-o perioada anterioară existenţei cetăţuii getice de pe înălţimea Tirighina, eventual la începutul fiinţării ei, mai exact în perioada elenistică. O traducere clară a textului nu poate fi decât presupusă, dar putem spune că textul se referă la un basileus (rege) și un polis (oraș) al cărui nume începe cu LY, posibil Lysimacheia. Prezenţa vocabulei θερει (vară sau recoltă) sugerează faptul că textul menționa unele probleme ale coloniilor grecești cu alte populații. Acest fapt ar permite eventual apropierea textului inscripţiei din care a făcut parte micul fragment de unele monumente epigrafice de tipul arhicunoscutului decret în onoarea lui Agathocles fiul lui Antiphilos, descoperit inclusiv la Histria. În legătură cu neobişnuita prezenţă a fragmentului de inscripţie în cetăţuia de la Bărboși ar putea fi emise mai multe ipoteze, care trebuie, totuși, să fie confirmate prin cercetări ulterioare. Cert este că această descoperire, deocamdată singulară într-o aşezare getică, este de mare interes. (muzeograf dr. Tudor Mandache) Exponatul va putea fi vizionat până la sfârșitul lunii mai 2022, la Secția Lapidarium, str. Maior Iancu Fotea nr. 2 bis (vizavi de Biserica Greacă).

Pitești: Exponatul lunii mai la Muzeul Județean Argeș

Muzeul Județean Argeș - Pitești Str. Armand Călinescu nr. 44, Pitești, Argeș

Muzeul Județean Argeș expune în luna mai, în cadrul micro-expoziției „Exponatul lunii”, lucrarea de pictură ,,Cap de evreu”, semnată Nicolae Grigorescu. Considerat cel mai mare pictor național și primul dintre fondatorii picturii moderne românești, Nicolae Grigorescu, asociat adesea cu „Carul cu boi”, este și cel mai mare pictor modern de chipuri evreiești de la Rembrandt încoace. Nimeni altul în istoria artei, nu a înfățișat atât de bine sufletul evreiesc, și nu a reușit să sugereze cu atâta forță și adevăr tipologia „ovreiului” tradiționalist. Lucrarea de față face parte dintr-o serie de portrete de evrei realizate în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, printre care amintim: „Evreul cu gâsca”, „Evreul cu caftan”, „Un habotnic din Galiția”, lucrări de o covârșitoare frumusețe artistică, dar și de o inestimabilă valoare istorică, ele fiind documente de necontestat în arta europeană a acelor timpuri. Lucrarea va fi expusă pentru public pe toată durata lunii mai, de luni până duminică, între orele 9:00-19:00, în vitrina special amenajată în holul de la intrarea din Bulevardul Eroilor.

Bacău: EXPONATUL LUNII mai 2022 la Vivariu: PERUȘUL BOURKE (Neopsephotus bourkii)

Vivariu - Complexul Muzeal de Științele Naturii “Ion Borcea” Bacău Str. Popa Șapcă nr. 3, Bacău, Bacău

EXPONATUL LUNII MAI la Vivariu este: PERUȘUL BOURKE (Neopsephotus bourkii) Perușul Bourke este răspândit în regiunile centrală și sudică a Australiei. A fost descoperit în 1835, iar în 2008 a fost adăugat pe lista roșie a animalelor pe cale de dispariție. Perușul Bourke (Neopsephotus bourkii) este singura specie a genului Neopsephotus și a primit numele după generalul Sir Richard Bourke – guvernator al regiunii New South Wales situată în sudul Australiei. Acest peruș are o greutate de 45 - 50 grame și o lungime de 22 cm. Culoarea predominantă a penajului este maro, cu burta și pieptul roz, iar coada este albastră. Masculul are o pată albastră pe frunte, iar la femela este mai mică sau lipsește. Se hrănește cu semințe și insecte mici. Se reproduce în scobituri de copaci, preferând salcâmii. Femela depune între 3 și 6 ouă pe care le clocește singură 18-19 zile. Puii părăsesc cuibul când au în jur de 4 săptămâni. Femela este cea care hrănește puii până aceștia învață să mănânce singuri. În perioadele când femela clocește și hrănește pe pui, ea este hrănită de către mascul. În condiții bune pot trăi peste 10 ani în libertate. În captivitate pot trăi până la 15 ani sau mai mult.

București: Galeria Artelor a Cercului Militar Național vă invită să vizitați până la data de 19 mai 2022 „ORDINEA CLASICĂ A PRIVIRII”, o expoziție cuprinzând peste 50 de lucrări semnate de artistul plastic Dimitrie GRIGORAȘ, lucrări ilustrând cei peste 60 de ani de activitate artistică.

Cercul Militar Național - București Constantin Mille, București

Galeria Artelor a Cercului Militar Național vă invită să vizitați până la data de 19 mai 2022 „ORDINEA CLASICĂ A PRIVIRII”, o expoziție cuprinzând peste 50 de lucrări semnate de artistul plastic Dimitrie GRIGORAȘ, lucrări ilustrând cei peste 60 de ani de activitate artistică. Expoziția este deschisă zilnic, între orele 11.00-19.00. Intrarea liberă.

București: SERAFIM Expoziție de pictură de Andreea Măiastra Aron, 2 – 22 mai 2022, Muzeul Național al Țăranului Român

Muzeul Național al Țăranului Român - București Şoseaua Kiseleff 3, București, București

SERAFIM Expoziție de pictură de Andreea Măiastra Aron 12 - 22 mai 2022, Sala Acvariu Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă joi, 12 mai, ora 18.30, la Sala Acvariu, la vernisajul expoziției de pictură, Serafim, a artistei Andreea Măiastra Aron. Lucrările sunt realizate în tehnica acuarelă pe hârtie și pictură în acrilic pe pânză. Ineditul acestei expoziții este abordarea simbolului ortodox al Serafimilor, îngeri cu șase perechi de aripi, într-o manieră ludică, aproape de ilustrația de carte pentru copii, în culori foarte aprinse și vii, pentru a-i aduce mai aproape de sufletele și inimile noastre. Andreea Măiastra aduce prin jucăușenia și inocența sufletului de copil, o altă abordare a Sacralității Vieții, care poate avea profunzime și prin percepția mai sinceră, simplă, firească și naturală a copilului interior, aspect care se află în fiecare dintre noi, indiferent de ce vârsta am avea. Serafimii își desfac aripile de culoare, zboară dincolo de spațiul ortodox al Europei de Est și primesc influențe din alte zone și culturi, din alte sisteme de credințe precum elemente din geometria sacră, simboluri ca floarea vieții, sămânța vieții, cubul lui Metatron, hexagrame i ching, simboluri din Cheile Genelor, sistemul reprezentărilor vizuale hinduse al Chakrelor sau arhetipuri ale arcanelor majore ale Tarotului. Serafimii creează Poduri curcubeu de unificare și aducere împreună a unor simboluri, arhetipuri și cunoașteri aparent fără legătură între ele. În expoziție vor fi prezentate în jur de 25 de lucrări, în format romb. „Serafimii sunt în format romb, deoarece am dorit să imprim dinamism formei picturii. Am rotit pătratul imaginii pentru ca prin ideea de rotire, de mișcare elicoidală, să amplifice energia emanată de îngerii pictați, printr-un tor, vortex de energie benefică pentru cei ce îi privesc. Pictez acești serafimi, ca simbol al speranței și al bucuriei și am întotdeauna intenția, credința și ruga către Divin, ca ei să acționeze precum o mandală personală declanșatoare de Daruri și de Haruri, de Grație Divină și Duh Sfânt, dedicată celui ce comandă pictura cu propriul înger păzitor, dar și pentru cei ce îi privesc”. Andreea Măiastra Aron este absolventă UnArte, a lucrat în diferite domenii ale creativității ca Fotograf, food-stylist, artist vizual-ilustrator. Putem spune că Măiastra lucrează elementele – cu Culoarea, Sunetul și Focul – prin dansul cu focul sau ritualurile focului pe care le organizează. Andreea este terapeut sound healing – lucrează cu vocea și toba șamanică, organizează ateliere de creativitate și dezvoltare personală aducând în prezent elemente de folclor și elemente ritualice ale unor sărbători tradițional românești ca modalități de autocunoaștere și conectare cu Sinele. Portofoliul Andreei îl puteți vedea pe pagina de facebook Măiastra Art. https://www.facebook.com/M%C4%83iastra-Art-1089231874581511 La vernisaj va avea loc un „Concert de sunete vindecătoare“. Invitatul special este Gabriel Bălașa care ne va încânta cu vibrațiile sonore ale instrumentului handpan. Îi puteți asculta creațiile muzicale pe pagina sa Bălașa Percussion sau pe canalul you tube al muzicianului, Bălașa Percussion. Expoziția va putea fi vizitată la Sala Acvariu, până pe 22 mai 2022, de marți până duminică, între orele 10.00 şi 18.00. Lunea este închis. Parteneri media ai MNȚR: Radio România, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, RFI România, Historia, Igloo, Arhitectura, Observator Cultural, Infinitezimal, Revista Timpul, Ziarul Lumina, LiterNet.ro, www.agerpres.ro, spotmedia.ro, www.ordineazilei.ro, www.modernism.ro, propagarta.ro, www.matricea.ro, www.promenada-culturala.ro, www.daciccool.ro, www.gokid.ro, www.onlinegallery.ro, www.invietraditia.ro, www.accmediachannel.ro, revistapatronatuluiroman.ro, cult-ura.ro, www.iqool.ro, www.Financiarul.ro, www.News24.ro, Terra Magazin.

Tulcea: VALORI ALE PATRIMONIULUI MUZEAL “Flori de mină” la Centrul Muzeal Ecoturistic ”Delta Dunării”

Centrul Muzeal Ecoturistic ”Delta Dunării” - Institutul de Cercetări Eco-Muzeale "Gavrilă Simion" - Tulcea Str. 14 Noiembrie nr. 1, Tulcea, Tulcea

NOU - EXPOZIȚIE TEMPORARĂ VALORI ALE PATRIMONIULUI MUZEAL "Flori de mină" Aceasta cuprinde exponate ce aparțin Colecției de Geologie-Paleontologie din cadrul CMEDD, Icem Tulcea. Constituită în anul 1968, colecția cuprinde trei secțiuni: minerale, petrologie și paleontologie. Cel mai vechi eșantion al acesteia datează din anul 1968 și reprezintă un calcit din zona Dealul Cortelu (Somova, Tulcea). În prezent colecția conține un număr de 1.125 eșantioane provenite de pe teritoriul României. Un loc aparte îl ocupă eșantioanele de "Flori de mină, achiziționate de la colecționari particulari sau prelevate din minele maramureșene.

Târgu Mureș: Expoziție de pictură „GYÖRKÖS 100”, 03 mai 2022 – 30 iunie 2022, Cetatea Târgu Mureș

Muzeul Județean Mureș. Secția de Istorie și Arheologie Avram Iancu nr. 2,, Târgu Mureş, Mureș

Expoziție de pictură „GYÖRKÖS 100” Vernisaj: Marți, 3 mai 2022, ora 18:00 Perioada de vizitare: 03.05.2022 - 30.06.2022 Locație: Sala de expoziții a Secției de Arheologie și Istorie a Muzeului Județean Mureș din Cetatea Târgu Mureș (str. Avram Iancu nr. 2). Cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la nașterea profesorului de muzică și pictorului Albert Györkös Mányi, Casa Memorială din Cluj ce-i poartă numele și funcționează în cadrul Societății Maghiare de Cultură din Transilvania, în parteneriat cu Institutul Liszt din Sfântu Gheorghe organizează o serie de expoziții și evenimente sub titlul GYÖRKÖS 100. Scopul anului comemorativ este de a prezenta și promova întreaga operă a artistului în lumina nuanțelor și a analizelor de istoria artei. Vor fi prezente la expoziții lucrările populare și cunoscute din lumea lui Györkös Mányi, dar ne străduim în același timp să prezentăm și nuanțele și variațiunile mai puțin cunoscute până acum ale acestui univers. Evenimentul de deschidere a anului comemorativ a fost o expoziție de amploare prezentând opera pictorului, curatoriată de istoricul de artă Ágota Ladó și vernisată la Muzeul de Artă din Palatul Bánffy din Cluj în martie a.c. Publicul târgumureșean va putea vedea în cadrul expoziției itinerante găzduite de Muzeul Județean Mureș o selecție de picturi în ulei aflate în grija Casei Memoriale, precum și lucrări din colecții private și publice donate pentru această ocazie. În cadrul expoziției se poate achiziționa catalogului Imagini de vis. O perspectivă asupra vieții lui Albert Györkös Mányi. Organizator partener: Katalin Kós, director al Casei Memoriale „Györkös Mányi Albert”, organizator principal al anului comemorativ GYÖRKÖS 100 Curator: Zsuzsanna Szebeni, istoric de teatru, co-curator al anului comemorativ GYÖRKÖS 100, director al Institutului Liszt din Sfântu Gheorghe Expoziția va putea fi vizitată până la 30 iunie 2022, conform programului normal de vizitare: Luni - Vineri: 9:00-16:00 Sâmbătă: 9:00-14:00 Duminică: 9:00-13:00 // GYÖRKÖS 100 festészeti kiállítás Megnyitó: 2022. május 3., kedd - 18:00 óra Látogatható: 2022. 05. 03.. – 2022. 06. 30. Helyszín: a Maros Megyei Múzeum Régészeti és Történeti osztályának várbeli kiállítótere (Marosvásárhelyi Vár, Avram Iancu u. 2.). GYÖRKÖS 100 címmel kiállítás- és rendezvénysorozatot szervezett az EMKE Kolozsváron működő Györkös Mányi Albert Emlékháza, névadójának, a zenetanár-festőművész születésének 100. évfordulóján, a Liszt Intézet Sepsiszentgyörgy partnerségével. Az emlékév célja, hogy az alkotó teljes életművét árnyalatok és művészettörténeti elemzések tükrében mutassuk be és ismertessük meg. Egyszerre legyenek jelen Györkös Mányi világának népszerű és ismert alkotásai, de törekszünk arra is, hogy eddig ismeretlen árnyalatait és variációit is bemutassuk. Az emlékév nyitóeseménye egy nagyszabású életműkiállítás volt, amelyet a kolozsvári Bánffy Palotában működő Művészeti Múzeumban nyitottunk meg 2022. március 23-án, Ladó Ágota művészettörténész szakkurátorságával. A marosvásárhelyi közönség egyrészt az emlékház gondozásában lévő olajfestményekből készült válogatást, másrészt magán-, illetve köztulajdonból származó és a kiállításra felajánlott alkotásokat tekinthet meg. A kiállítás helyszínén az Álomképek. Betekintés Györkös Mányi Albert életművébe című katalógus is megvásárolható. Szervező partner: Kós Katalin, a Györkös Mányi Albert Emlékház vezetője, a GYÖRKÖS 100 emlékév főszervezője Kurátor: Szebeni Zsuzsanna színháztörténész, a GYÖRKÖS 100 emlékév társkurátora, a sepsiszentgyörgyi Liszt Intézet vezetője A kiállítás megtekinthető 2022. június 30-ig a következő órarend szerint: hétfő-péntek: 9:00–16:00 szombat: 9:00–14:00 vasárnap: 9:00–13:00

Năsăud: expoziţia de pictură „Chemare”, autor Elisabeta Cotuţiu

Muzeul Grăniceresc Năsăudean - Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud B-dul Grănicerilor nr. 19, Năsăud, Bistrița-Năsăud

Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud, vă invită la expoziţia de pictură „Chemare”, autor Elisabeta Cotuţiu. Vernisaj: marţi, 3 mai 2021, orele 1200. Vă aşteptăm cu drag!

Muzeul Național al Literaturii Române din Bucureşti prezintă, în perioada 3-25 mai 2022, conceptul expozițional: „Bauhaus 2022” al concursului internaţional de creativitate, prin prezentarea expoziţiei-experiment de artă şi arhitectură, care reunește cele mai reuşite lucrări intrate în concurs, amintind de impactul multidisciplinarității și al mișcării Bauhaus asupra societății moderne.

Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR) - București Calea Griviței nr. 64-66, București, București

Centrul de Excelenţă în Arhitectură, Arte şi Audiovizual (C.E.A.A.A.) împreună cu Muzeul Muzeul Național al Literaturii Române din Bucureşti şi alte instituţii culturale partenere, prezintă proiectul cultural „Bauhaus 2022”, eveniment realizat şi dedicat Zilei Europei, Nopții Muzeelor, Zilei Internaţionale a Muzeelor şi Zilei Diversităţii Culturale. Proiectul cultural şi creativ „Bauhaus 2022” împărtăşeşte valorile Noului Bauhaus European, având la bază promovarea şi mediatizarea creativităţii studenţilor şi elevilor din universităţile şi liceele vocaţionale de: artă, muzică, arhitectură, media, fotografie, film. Muzeul Național al Literaturii Române din Bucureşti prezintă, în perioada 3-25 mai 2022, conceptul expozițional: „Bauhaus 2022” al concursului internaţional de creativitate, prin prezentarea expoziţiei-experiment de artă şi arhitectură, care reunește cele mai reuşite lucrări intrate în concurs, amintind de impactul multidisciplinarității și al mișcării Bauhaus asupra societății moderne. Expoziția face parte dintr-un program cultural şi educaţional C.A.M.M.A. - Cultură, Artă, Arhitectură, Muzică, Audiovizual, realizat şi dezvoltat de Centrul de Excelență în Arhitectură, Arte și Audiovizual (C.E.A.A.A.), în parteneriat cu Academia Română – Secţia de Arte, Arhitectură şi Audiovizual, Muzeul Național al Literaturii Române din Bucureşti, Ministerul Culturii şi Ordinul Arhitecților din România – Filiala Teritorială București, sub semnul Noului Bauhaus European. Proiectul „Bauhaus 2022” aduce o dimensiune culturală și creativă, alăturându-se proiectelor culturale din prima ediție a Festivalului Noului Bauhaus European organizată de Comisia Europeană. Vernisajul expoziţiei și Festivitatea de premiere a concursului international de creativitate „Bauhaus 2022” va avea loc în data de 12 mai 2022, la Muzeul Național al Literaturii Române din Bucureşti din Strada Nicolae Crețulescu nr.8. Programul expoziţional „Bauhaus 2022” de la Muzeul Național al Literaturii Române din Bucureşti va fi completat în această lună de o serie de alte proiecte ce vor contura o hartă a spațiilor și a evenimentelor care împărtășesc valorile Noului Bauhaus European la nivelul Bucureștiului prin Romanian Design Week. Detalii despre proiecut, aici: https://mnlr.ro/proiectul-cultural-si-creativ-bauhaus-2022/

Tulcea: Lucrarea lunii mai 2022 la Casa Avramide: Canapea de salon, replică după stilul Ludovic al XV-lea

Casa Avramide - Institutul de Cercetări Eco-Muzeale "Gavrilă Simion" - Tulcea str. Progresului, nr. 32, Tulcea, Tulcea

nstitutul de Cercetări Eco-Muzeale ”Gavrilă Simion” Tulcea vă invită să vizionați LUCRAREA LUNII MAI 2022 la Casa Avramide Casa Avramide din str. Progresului, nr.32, invită publicul să aprecieze Canapea de salon, replică după stilul Ludovic al XV-lea, realizată la începutul secolului XXI, din lemn și țesătură de mătase. Obiectul face parte din expoziția tematică permanentă a Casei Avramide. ” Stilul Louis Quinze s-a dezvoltat în Franţa în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, sub domnia regelui Ludovic al XV-lea. Stilul este recunoscut pentru rafinamentul formelor şi decorurilor, prin jocul liniilor elegante ale decoraţiunilor. Se observă o îmblânzire a formelor rigide ale stilului precedent, Ludovic al XIV-lea.Eticheta dură din perioada Regenţei se schimbă cu o atmosferă relaxată şi jucăuşă. Coafurile uşoare şi pudrate, decolteurile şi talia de viespe, fusta foarte amplă erau caracteristice acestei perioade (fotoliile aveau braţele special retrase pentru a încăpea această fustă).Costumul bărbaţilor devine simplu şi elegant, realizat din mătase de diferite culori. Se purtau panglici la gât şi se practica machiajul şi la bărbaţi, pentru a masca ridurile.La curtea lui Ludovic al XV-lea, parfumul se schimba zilnic, iar esenţele preferate erau ambra şi bergamota. Pentru prima dată, interiorul era privit ca un întreg, tinzându-se spre combinarea armonioasă a decorului pereţilor, podelei şi mobilei. Forma monumentală se pierde pentru a se însuşi alta nouă, ce înmuia, rotunjea şi înnobila. De cele mai valoroase lucrări ale acestei perioade sunt legate nume celebre, precum cele ale pictorului François Boucher, sculptorului, pictorului şi decoratorului Jean Louis Ernest Meissonier, artizanului german J. F. Oeben, căruia îi aparţin complicate marchetării florale, şi, desigur, Pierre Migeon, favoritul lui Madame de Pompadour. Gama completă de tehnici decorative era reprezentată de marchetărie policromă, sculpturi, medalioane din porţelan de Sèvres, intarsii din lemn, metal, sidef, fildeş, precum şi lăcuirea în stil oriental (tehnica numita “coromandel”, specifică artei chineze, era un procedeu laborios, constând în sculptarea unei răşini organice, care se aplica şi se modela în cinsprezece până la douăzeci de straturi succesive. Pe suprafaţa finală se contura modelul, folosind tipare imprimate pe hârtie de orez, după care se adăugau culorile).Aplicarea ornamentelor din bronz aurit, alături de metalele funcţionale, precum mânere, încuietori sau plăci de blazon, era la modă în această perioadă. Stilul de mobilier Louis Quinze înlătură formele rigide, geometrice din construcţia mobilei, reprezentând barocul târziu considerat reprezentativ pentru curtea regală. Acest stil scoate în evidenţă structura lemnoasă a mobilei, liniile curbe ale acesteia.Se utilizează nucul, fagul, stejarul, paltinul, mahonul, palisandrul, mogdalkul, trandafirul în culori naturale sau vopsit. Peste lemn se aplică lac care conferă strălucire pieselor de mobilier, iar tehnicile de bază în decorare sunt sculptura, intarsia, marchetăria, aurirea suprafeţelor. Ornamentele specifice sunt cochiliile de scoici, ghirlandele de flori şi frunzele delicate, lujerele cu frunze şi fructe.Scaunele au picioarele uşor curbate, în formă de picior de căprioară, iar canapelele sau şezutul şi spătarul tapiţate, cu scheletul vizibil. Patul nu mai are baldachin, ci doar o consolă peste care se montează perdele sau draperii. Ludovic al XV-lea se caracteriza iniţial prin preluarea de elemente din perioada Romei antice, pentru ca în cea de a doua etapă a sa să fie vizibile influenţele din Grecia antică.Mobilierul din această perioadă renunţă la liniile curbe, revenind la simetrie atât în domeniul arhitecturii, cât şi al ornamentelor. Liniile fluente, continue, atât de utilizate în perioada barocă, dispar, locul lor fiind luat de formele geometrice. Mobilierul Ludovic XV are tendinţe spre forme miniaturale, iar ornamentele rezultă dintr-o îmbinare de elemente romane, greceşti, egiptene şi chinezeşti. Într-un interior decorat în acest stil se vor observa vulturi romani, capete de berbec, cornuri ale abundenţei, dar şi tolbe cu săgeţi, torţe aprinse, flori de câmp aşezate în coşuri sau împletite în ghirlande şi coroniţe. Toate piesele de mobilier sunt sculptate şi pictate, fiind apoi aurite.” Sursa: https://restauraremobila.wordpress.com/.../stilul.../

Călăraşi: EXPONATUL LUNII MAI 2022 la Muzeul Dunării de Jos – STATUETĂ ANTROPOMORFĂ FEMININĂ DIN LUT

Muzeul Dunării de Jos - Călărași Str. Progresului nr. 4, Călărași, Călărași

Muzeul Dunării de Jos, instituție de cultură aflată în subordinea Consiliului Județean Călărași, prezintă publicului în luna mai, în cadrul proiectului ”Exponatul Lunii”, o piesă de artă plastică ”Natură statică” - Ion Musceleanu Născut într-o familie de intelectuali, la 14 octombrie 1903, în Caracal, Ion Musceleanu pleacă spre capitală unde este admis la Academia de Arte Frumoase. Are ca profesori nume sonore ale artei plastice românești, Frederic Stork, Constantin Artachino, George Demetrescu Mirea. În anul 1926, odată cu încheierea studiilor, artistul este repartizat ca profesor de desen la Râmnicu Vâlcea. Debutul în lumea artei are loc în cadrul Salonului Oficial de Pictură și Sculptură, în anul 1930, artistul fiind prezent pe simeze cu o acuarelă denumită ,,Case”. Ion Musceleanu abordează subiectele clasice ale picturii, natura statică, portretul, nudul și peisajul. În colecția de artă a Muzeului Dunării de Jos se află o lucrare reprezentativă pentru creația maestrului Ion Musceleanu, o natura statică cu flori și fructe, de factură impresionistă. Din punct de vedere compozițional, natura statică semnată Ion Musceleanu, este o compoziție dinamică susținută atât de liniile de forță ce formează o structură triunghiulară, cât și de contrastele energice dintre culorile calde, prezente în planurile apropiate, și culorile reci din planul depărtat al lucrării, folosite în cantități atent cântărite. Dominanta compoziției este caldă, diferitele tente de roșu fiind distribuite pe aproape o treime din suprafața lucrării și puse în evidență de bogăția nuanțelor verzi. O altă pereche de culori complementare ce contribuie la expresivitatea lucrării este cea formată din galben și violet. În planurile apropiate, galbenul estompează contururile cu luminozitatea sa, nuanțându-se spre verde pe măsură ce se depărtează, dialogând discret cu nuanțele reci. Desenul cedează locul jocului dintre lumină și umbră, dintre cald și rece,  modalitate de expresie specifică impresionismului, fiind prezent sub forma unor linii modulate. Tușele, de factură postimpresionistă, se transformă treptat în pete solide, împăstate, contribuind la crearea senzației de tridimensionalitate. Principalul centru de interes al acestei lucrări este constituit din vasul cu flori, ce este așezat în centrul compoziției. Petalele  albe, contrastează cu griurile colorate, închise, cu  tulpinile reci din planurile depărtate. Oranjul și roșul ocupă cea mai mare parte din suprafață a imaginii, fiind susținute  de violetul rece al  umbrei din  fundal și al florilor din planul depărtat. Fructele ce sunt dispuse în jurul vasului cu flori se confundă pe alocuri cu roșul feței de masă sau cu galbenul roșcat al ștergarului pe care sunt așezate și contribuie la creare tridimensionalității imaginii schimbându-și culoarea pe măsură ce se depărtează, pierzându-și rotunjimea conturului. Multitudinea de procedee tehnice specifice picturii în ulei, ni-l relevă pe Ion Musceleanu ca pe un maestru al culorii, al amestecurilor cromatice fine în care culorile sunt foarte atent dozate și așezate pe pânză cu tușe viguroase, subiectele lucrărilor sale și maniera de lucru ne dezvăluie un artist complex cu o viziune proprie, ce nu a aderat la estetica realismului socialist promovat în România. Prezentarea este disponibilă și în link: https://www.facebook.com/muzeuldunarii.calarasi.7/videos/883891556343950

Muzeul Național al Bucovinei organizează la MUZEUL ETNOGRAFIC HANUL DOMNESC cea de a XXVI – a ediție a expoziției-concurs de desene VIS DE COPIL ÎN CASA BUNICILOR cu tema: POVESTEA LEMNULUI MEȘTEȘUGIT

Muzeul Bucovinei. Secția de Etnografie Hanul Domnesc Str. Ciprian Porumbescu nr. 5, Suceava, Suceava

Serviciul Etnografie din cadrul Muzeului Național al Bucovinei organizează la MUZEUL ETNOGRAFIC HANUL DOMNESC cea de a XXVI – a ediție a expoziției-concurs de desene VIS DE COPIL ÎN CASA BUNICILOR cu tema: POVESTEA LEMNULUI MEȘTEȘUGIT REGULAMENT • Pot participa elevi cu vârste cuprinse între 7 – 16 ani, din toate școlile municipiului Suceava cu desene pe tema concursului. • Lucrările vor avea obligatoriu etichete ( lipite dreapta față) și vor cuprinde: numele și prenumele elevului, școala și clasa, numele și prenumele profesorului îndrumător. • În zilele de miercuri și joi, între orele 10-16, cu programare în prealabil pentru clasele interesate, se vor desfășura, la MUZEUL ETNOGRAFIC HANUL DOMNESC, lecții muzeale pe tema concursului. • Desenele vor fi predate la HANUL DOMNESC din str. C.Porumbescu nr 5, Suceava, până la data de 31 mai 2022. Vernisajul și premierea lucrărilor vor avea loc, vineri, 3 iunie a.c. ora 12, tot la MUZEUL ETNOGRAFIC HANUL DOMNESC. Relații suplimentare se pot obține la tel. 0330401917

București: Exponatul lunii mai 2022 – Albumul Carelor Simbolice de la Serbarea Încoronării (10-11 mai 1881) – Muzeul Militar Național “Regele Ferdinand I”

Muzeul Militar Național "Regele Ferdinand I" - București Str. Mircea Vulcănescu nr. 125 - 127, București, București

Exponatul Lunii Mai Albumul Carelor Simbolice de la Serbarea Încoronării (10-11 mai 1881) Anul acesta se implinesc 100 de ani de la ceremonia Încoronării regelui Ferdinand I și a reginei Maria, la 15 octombrie 1922. În avanpremieră la acest eveniment, prezentăm drept obiect-emblemă al acestei luni, (mai 2022), „Albumul Carelor Simbolice de la Serbarea Încoronării (10-11 mai 1881)”, exponat ce ilustrează un alt moment definitoriu din devenirea statului român modern: proclamarea regatului României (la 14 martie 1881) și, ulterior, încoronarea domnitorului Carol I drept primul rege al României. Membru al familiei dinastice prusace, prințul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a fost proclamat domnitor al României în ziua de 10/22 mai 1866 și a domnit cu acest titlu (la 1878 a primit tilul de „Alteță Regală”, iar oamenii de rând îl numeau „Vodă”) până pe 14 martie 1881, când a fost proclamat primul rege al României. Festivitățile încoronării au fost organizate pentru ziua de 10 mai 1881. Importanța acestui moment rezultă și din faptul că zilele de 11 și 12 mai au fost și ele declarate zile de sărbătoare. Pentru a intensifica și mai mult semnificația acestui moment istoric, coroana Regelui a fost turnată din oțelul unui tun turcesc, capturat la Plevna, în timpul Războiului de Independență. Cea a Reginei a fost făcută din aur. Cele două coroane au fost binecuvântate în ziua de 9 mai 1881 la Mitropolie. După efectuarea ceremoniei de încoronare în Sala Tronului din Palatul regal și discursul ținut de rege în fața înalților demnitari români și străini și delegaților prezenți din toată țara, următoarele două zile, 11 și 12 mai 1881, au fost momente de sărbătoare, la care au participat cuplul regal, locuitori ai Capitalei, dar și public din toată țara. Ziua de 11 mai a fost rezervată defilării cortegiilor istorice și Carelor alegorice ale diferitelor societăți și corporații de arte, industrii și meserii, organizate de bresle, sub direcțiunea unui comitet central al festivităților. De asemenea, au defilat comunitatea israelită și cea maghiară, precum și unele societăți germane, care activau pe teritoriul Regatului. Carele alegorice au fost spectaculoase, pentru acele vremuri, prin simbolistica și dimensiunile lor. După cum redă profesorul Adrian Silvan Ionescu în numeroase studii, artistul Carol Popp de Szathmari (11 ianuarie 1812 – 3 iunie 1887) a realizat fotografii ale acestei parade, dar acestea au fost nereușite, din cauza vremii nefavorabile (nori și ploaie), așa că artistul a realizat o serie de acuarele după fotografii. Lucrările au fost litografiate la atelierul lui Elia Grassiany cu care a încheiat un contract pe 9 noiembrie 1883. Tot profesorul Adrian Silvan Ionescu ne oferă detaliile acestui contract și ale derulării lui. Artistul s-a angajat să deseneze pe piatră compozițiile cu care alegorice în alb-negru și color, la un preț de 400 de lei noi pentru fiecare. La un ciclu de șase săptămâni urma să predea câte două pietre pentru tipar și să dea suma acontată. În anexa contractului se menționează denumirile a 12 cromolithografii: M.S. Regele Carol cu suita, M.S. Regina Elisabeta cu A.S. Principele Wilhelm în trăsură, Carul simbolic al „Teatrului Național”, Carul „Comerțului”, Carul „Agriculturei”, Carul „Vânătoarea sălbatică”, Carul „Ceasornicari – Giuvaergii”, Carul ”Constructorilor”, Carul „Caretașilor”, Carul „Băuturilor Gazoase”, Carul ”Căilor Ferate”, Cortegiul „Societăței de Dare la Semn București” (tir). Un an mai târziu, la 18/30 mai 1884 Elia Grassiany a achitat suma de 2350 lei lui Szathmari pentru realizarea mai multor litografii și pentru serviciile de repare a pietrelor care s-au deteriorat la transport sau în procesul de tipărire, astfel: două tablouri „Cofetari” și „Băuturi”, - desen pietre și original - 800 lei; două tablouri „Vânătoare sălbatică” și „Căile Ferate Române”- original acuarelă - 800 lei; repararea a cinci originale de piatră „Giuvaergii”, „Agricultură”, „Regele cu suita”, „Comerțul” și „Teatru” - 600 lei; repararea pietrelor „Concordia” și „Băuturi spirtoase” – 150 lei. Adică un total de 2350 lei. Pe 9/21 octombrie 1884 Elia Grassiany a mai achitat 800 lei pentru cele două stampe care reprezentau carele alegorice ale societăților germane și al croitorilor, cizmarilor și pălărierilor. În momentul în care stampele erau gata, ele erau scoase la vânzare ca fascicole separate, putând fi ulterior legate și în albume. Astfel, în luna martie a anului 1884, s-a anunțat în presa vremii că primul fascicol care a apărut avea patru planșe. În anul 1885 a apărut reclama apariției celui de al treilea fascicol (caiet) și publicul era îmbiat să facă un abonament pentru un tiraj de lux a cărui valoare era de 30 lei. Intitulat „Albumul Carelor Simbolice de la Serbarea Încoronării Majestăților Lor Regele și Regina României, Bucuresci 10-11 mai 1881”, acesta era de mari dimensiuni și avea o copertă atractivă. În total au fost realizate 19 litografii, în afara celei de pe copertă. Deși criticii de artă apreciază că valoarea artistică a acestor lucrări este scăzută, cu figurile personajelor crispate în poziții statice evidente și cromatica prea tare, acuarelele și litografiile lui Szathmary din „Albumul Carelor Simbolice de la Serbarea Încoronării” reprezintă pentru România documente incontestabile care relevă gustul istorist care a animat ceremonia încoronării regelui Carol I și certifică, o dată în plus, amploarea pe care a avut-o acest eveniment în epocă. Aceasta este ultima mare lucrare a primului fotograf - reporter de război și documentarist, unul dintre primii zece fotografi ai lumii, ce avea să moară în București peste câțiva ani, la 3 iunie 1887. Muzeograf Carla Duță

Ciucea, jud. Cluj: Expoziție de podoabe și partituri “Castelana de la Ciucea”, 2 – 31 mai 2022

Muzeul Memorial “Octavian Goga“ - Ciucea Str. Principală nr. 4, Ciucea, Cluj

Expoziție de podoabe și partituri “Castelana de la Ciucea” (02.05.2022-31.05.2022) Continuându-ne misiunea de colecționare, cercetare, conservare și restaurare, comunicare și expunere a mărturiilor materiale și spirituale despre viața și activitatea poetului Octavian Goga, în scopul cunoașterii, educării și recreerii publicului vizitator, cu prilejul împlinirii a 139 ani de la nașterea Veturiei Goga, am inaugurat expoziţia “Castelana de la Ciucea”, în cadrul căreia sunt prezentate podoabe și partituri ce-i aparținuseră “Privighetorii Ardealului”. Expoziția poate fi vizitată pe întreg parcursul lunii mai. Vă așteptăm cu mult drag la Muzeu!

Bucureşti: Neverland Mythos | Expoziție de gravură a artistei  Rodica Lomnășan | 3 – 28 mai 2022

Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR) - București Calea Griviței nr. 64-66, București, București

Neverland Mythos | Expoziție de gravură a artistei  Rodica Lomnășan Muzeul Național al Literaturii Române, Calea Griviței 64-66, Sala „Al. Oprea” 3 – 28 mai 2022 Muzeul Național al Literaturii Române vă invită să vizitați expoziția de gravură cu titlul Neverland Mythos a artistei Rodica Lomnășan. „Confuzia pe care o trăim în prezent ne face să ne simțim abandonați într-un loc al nimănui. Lumea întreagă parcă ar fi devenit un tărâm populat doar cu fantasme, himere, uneori iluzii, dar cel mai adesea spaime. Neverland este un tărâm ideal al visului, al libertății absolute, situat înafara timpului și spațiului, un refugiu într-o lume a inocenței și copilăriei veșnice. Acest sentiment m-a determinat să readuc la viață acele lucrări ale mele inspirate de poezia uriașului pesimist Mircea Ivănescu, capabil însă și de umor sau de o fină ironie, detectabile în versurile sale. Fiecare dintre aceste lucrări s-a născut ca o confesiune, ca o revenire în trecut, ca o rememorare, pentru că, în cele din urmă, creația dă un plus de semnificație vieții și, indiferent ce stări încercăm, ori ce fel de vremuri trăim, putem afla în noi inepuizabile și autentice resurse creatoare. Lucrările prezentate sunt piese unicat (sau serie foarte redusă), realizate cu ajutorul tehnicilor gravurii, folosind o presă  și transferând imaginea de pe placa de metal sau de piatră (în cazul litografiei), pe hârtie.” – Rodica Lomnășan

Galaţi: Expoziția foto-documentară itinerantă: ”Apel la memorie: victimele războaielor”

Lapidarium, secţie a Muzeului de Istorie „Paul Păltănea” Galați str. Mr. Iancu Fotea, nr. 2, Galați, Galați

Expoziție foto-documentară itinerantă: ”Apel la memorie: victimele războaielor” Muzeul de Istorie "Paul Păltănea" Galaţi organizează miercuri, 4 mai 2022, ora 12.00, vernisajul Expozitiei foto-documentare itinerante: "Apel la memorie: victimele razboaielor", eveniment coordonat de publicistul bucurestean Radu Petrescu-Muscel. Expoziţia include 40 de tablouri ordonate cronologic, evidentiind constanta statutului de liman miraculos al Romaniei intr-o Europa grav afectata de razboaiele secolelor XX si XXI (refugiati armeni, cehoslovaci, polonezi, basarabeni si bucovineni, lituanieni, greci, chilieni, ucrainieni). Exodul polonez a început încă din 10 septembrie 1939, cu populaţia civilă, în condiţiile în care, la nivelul conducătorilor de stat, nu exista o înţelegere oficială. Ca răspuns la solicitarea guvernului polonez din 13 septembrie 1939, Preşedinţia Consiliului de Miniştri din România a dat un comunicat, la 15 septembrie, în care erau reglementate măsurile pentru primirea refugiaţilor polonezi. Prin România au tranzitat cu succes Tezaurul Băncii Naţionale, dar şi marile comori culturale, inclusiv tapiseriile castelului Wavel din Cracovia. Până la joncţiunea trupelor germane cu cele sovietice, care au atacat la rândul lor Polonia în data de 17 septembrie 1939, în baza anexei secrete a Pactului Molotov-Ribbentrop (23 august 1939), prin punctele vamale de la frontiera comună cu Polonia, au intrat în România – pe jos sau la bordul maşinilor proprii – peste 55.000 de refugiaţi civili şi militari, inclusiv tehnică de luptă care, ulterior, cu acordul Germaniei, va completa dotarea armatei române (tancuri, avioane militare şi civile etc.). Refugiaţii s-au stabilit pe întreg teritoriul României, din Moldova spre Muntenia, Oltenia, Dobrogea si Banat (Baile Herculane), nu si in Transilvania. Din octombrie 1939 până în martie 1940, la Câmpulung Muscel a funcţionat un mare lagăr pentru militarii polonezi internaţi (cca. 1.100 ofiţeri şi trupă). Cu complicitatea autorităţilor, majoritatea militarilor au evadat, ajungând la trupele poloneze din Franţa şi Palestina britanică, reîncepând de acolo lupta împotriva germanilor şi aliaţilor acestora. În afara militarilor, în perioada 1939-1950 au locuit în judeţul Muscel peste 600 de refugiaţi civili. La Câmpulung, staţiune climaterică din 1925, au existat o grădiniţă, o şcoală şi o tabără de vară pentru tinerii polonezi din alte localităţi, organizându-se inclusiv evenimente muzicale pentru localnici (dirijorul coral Napadiewicz si pianistul Stanislaw Wislocki, absolvent in timpul razboiului al Academiei de Muzica din Timisoara si al Conservatorului din Bucuresti etc). În reşedinţa patriarhală de la Dragoslavele a fost internat Mareşalul Edward Rydz-Smigly, comandantul suprem al forţelor armate poloneze, cu suita sa. În noaptea de 15/16 decembrie 1940, cu ajutorul colonelului Romuald Najsarek, comandantul polonez al lagărului de internare pentru soldaţi din Câmpulung, mareşalul a evadat într-o maşină sport, deghizat, pe ruta Brasov-Arad. A trăit scurt timp la Budapesta sub altă identitate, apoi s-a strecurat în Varşovia ocupată de germani, alăturându-se Rezistenţei statului subteran coordonat de guvernul în exli (Londra). În perioada 1945-1950, majoritatea refugiaţilor civili din Câmpulung s-au repatriat. Cei care nu au vrut să se întoarcă într-o Polonie condusă de comunişti au plecat în Anglia, Canada, SUA, Australia şi America de Sud. Printre refugiaţii din Muscel ajunşi în Polonia s-au numărat şi urmaşii lui Titu Maiorescu din partea fiicei acestuia din prima căsătorie, Contesa Livia de Dymsza (1863-1946), foşti cetăţeni lituanieni ajunşi în România în octombrie 1942 la intervenţia lui Nicolae Racotta pe lângă Raoul Bossy, ambasador la Berlin. In contextul actual al refugierii a peste 4 milioane de civili din Ucraina, peste 800.000 tranzitand deja prin Romania, declaratia Terezei Plater-Wawrzyniak, stranepoata lui Titu Maiorescu, este elocventa: "Stabilită-n Polonia, la inima am avut totdeauna in primul rand Polonia, apoi România și, ca datorie, Lituania, țara mea de naștere !" (Radu Petrescu Muscel)

Iași: expoziția ,,Mundus Imaginalis”, Gabriela, Sabin și Ana-Sabina Drinceanu”, la Galeriile de Artă ,,Dan Hatmanu”,

Galeriile de Artă ale Municipiului Iași „Dan Hatmanu” - Pasaj Sfânta Vineri Anastasie Panu, Iași, Iași

Miercuri, 4 mai 2022, începând cu ora 18:00, va avea loc, la Galeriile de Artă ,,Dan Hatmanu”, vernisajul expoziției ,,Mundus Imaginalis”, care pune în lumină lucrările artiștilor Gabriela, Sabin și Ana-Sabina Drinceanu”. Evenimentul va fi prezentat de critic de artă prof. univ. dr. Petru Bejan și de dr. Aurica Ichim, managerul Muzeului Municipal ,,Regina Maria” Iași. Vă așteptăm!

Piatra-Neamț: expoziția de pictură TRIPTYKON. cu participarea artiștilor bucureșteni JAN ALBU, MATEI ENRIC Șl LAURENȚIU MIDVICHI, la Muzeul de Arta

Muzeul de Artă Piatra-Neamț - Complexul Muzeal Județean Neamț Piața Curtea Domnească, nr. 1, Piatra-Neamț, Neamț

TRIPTYKON - UN TRIPTIC EXPOZIȚIONAL CONTEMPORAN Miercuri, 4 mai 2022, ora 17.00 la Muzeul de Arta Piatra-Neamț vom deschide expoziția de pictură TRIPTYKON. cu participarea artiștilor bucureșteni JAN ALBU, MATEI ENRIC Șl LAURENȚIU MIDVICHI. □ Proiectul celor trei artiști contemporani, prezintă un triptic expozițional în care fiecare discurs plastic, prin originalitatea și sinceritatea sa, coagulează un amplu spectacol vizual unitar, dar în același timp și divers. > Absolvent al Universității Naționale de Arte București, LAURENȚIU MIDVICHI are o importantă activitate expozițională, atât în țară cât și în străinătate si este laureat al unui important număr de premii naționale pentru pictură și grafică. Printre cele mai importante expoziții se numără „Fibras de silencio", Clube Literârio do Porto, Portugalia, 2010, „Studii despre orbire", Galeria Millennium, Lisabona 2013, „Organische Mechanisme“, FIVE PLUS Art Gallery, Viena, 2018, „RETINARIUM", Sala Brâncuși - Palatul Parlamentului, București 2018 și cea mai recentă, „DESTRUCTURARE", E.M. Art Gallery, Deva 2020. j Cu peste 20 de expoziții personale și colective, cu lucrări în colecții particulare în țară dar și în Franța, Germania, Anglia, SUA, Israel, JAN ALBU folosește în arta sa, istoria ca motiv. MATEI ENRIC a participat la peste 50 de expoziții de grup și a organizat 11 expoziții personale, naționale și internaționale. A expus la Muzeul de Artă din Piatra Neamț în 2019, alături de Mircea Roman, Valeriu Mladin, Mirela Trăistaru și Daniel Crăciun. Dintre expozițiile importante amintim: “Teoria" la Galeria "Lascăr Vorel" din Piatra-Neamț 2018, „Solve et Coagula"Ga!eria Alchemia 2013, „Gotic" din 2008, „Identități" din 2011 (unde a expus alături de Valeriu Mladin, Alma Redlinger și Roman Țolici), expoziții deschise în București. De asemenea, a expus la a cincea ediție a EU Open House (2011, Ambasada Română din Washington și Biblioteca din Cleveland Park, SUA). JbExpoziția poate fi vizitată în perioada 4 mai - 30 iunie, de marți pana duminica, intre orele 10.00 - 18.00 la Muzeul de Arta Piatra-Neamț.

Constanța: „Fascinația culorii”, Muzeul Național al Marinei Române, 4 – 27 mai 2022

Muzeul Național al Marinei Române Str. Traian nr. 53, Constanța, Constanța

Vernisaj „Fascinația culorii” Miercuri, 4 mai 2022, în salonul expozițional „Clio” al MNMR, va fi vernisată expoziția „Fascinația culorii”. Evenimentul va fi prezentat de doamna critic de artă Geta Deleanu și va începe la ora 17:00. Expozanții sunt elevi ai Colegiului Militar Național „Alexandru Ioan Cuza” Constanța, coordonați de profesorul Victor Pavel. Expoziția va putea fi vizitată până pe data de 27 mai, în programul MNMR.

Brăila: expoziţia „Piesele lunii mai 2022. Sub semnul Regalităţii”

Muzeul Brăilei „Carol I” Piața Traian nr. 3, Brăila, Brăila

La sediul Muzeului Brăilei „Carol I” din Piaţa Traian nu.3 poate fi vizitată expoziţia „Piesele lunii mai 2022. Sub semnul Regalităţii”. Expoziţia cuprinde ceramică, o cromolitografie cu portretele regilor Carol I, Ferdinand I şi a reginei Maria, un album dedicat regelui Carol II, ordine şi medalii, medalii comemorative emise în perioada 1906 – 1939.

Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) aniversează 50 de ani de activitate (1972 -2022) printr-o serie de evenimente culturale ce vor avea loc în luna mai, la sediul muzeului din Calea Victoriei 12, București.

Muzeul Național de Istorie a României - București Calea Victoriei nr. 12, sector 3, București, București

Dragi prieteni, Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) aniversează 50 de ani de activitate (1972 -2022) printr-o serie de evenimente culturale ce vor avea loc în luna mai, la sediul muzeului din Calea Victoriei 12, București. Cu această ocazie, vor avea locꓽ lansarea paginii web „MNIR 50”, deschiderea expoziției „Istorii din trecut. Călătorie virtuală în peisaje dispărute”, redeschiderea expoziției „Muzeul Jucăriilor” după reorganizare, precum și lansarea unui nou album „O clădire-simbol a Capitalei: Palatul Poștelor - Muzeul Național de Istorie a României”. Invităm publicul să descopere - prin intermediul proiectului virtual „MNIR 50”, disponibil începând cu data de 6 mai, pe site-ul muzeului https://www.mnir.ro/, - o serie de informații privind istoria muzeului, dar și a clădirii care îl adăpoștește, documente referitoare la înființarea instituției, fotografii de arhivă și afișe ale evenimentelor pe care muzeul le-a organizat sau la care a participat în cei 50 de ani de existență. Propunem, de asemenea, o incursiune virtuală în colecțiile muzeului, pentru a (re)descoperi proiectele noastre on-line, precum și o călătorie inedită prin 50 de castre identificate pe frontierele romane din România. În perioada 4 -7 mai, îi așteptăm cu drag la muzeu pe cei mai mici dintre vizitatorii noștri pentru a sărbători împreună 50 de ani de la deschiderea oficială a MNIR prin intermediul discuțiilor, jocurilor și activităților practice. Aceștia vor putea să descopere povestea „Gânditorului” de la Cernavodă, renumita statuetă preistorică, simbol al MNIR, în cadrul a două tipuri de ateliere educative și de creație – „Descoperă povestea Gânditorului!” și „Povestea Gânditorului, în benzi desenate”. Joi, 12 mai, va avea loc vernisajul expoziției „Istorii din trecut. Călătorie virtuală în peisaje dispărute” în cadrul proiectului european „e-Peisajele Arheologice ale Dunării. Peisaje arheologice virtuale din regiunea Dunării” („Danube’s Archaeological e-Landscapes. Virtual archaeological landscapes of the Danube region”). Această expoziție reprezintă o premieră pentru Muzeul Național de Istorie a României, fiind pentru prima dată când sunt utilizate noi tehnici de tip VR – realitate virtuală și AR – realitate augmentată într-un asemenea demers muzeografic. Au fost alese două situri reprezentative (deopotrivă prin semnificația descoperirilor efectuate în cadrul lor, dar și prinprezența unor artefacte de excepție provenite de aici în colecțiile muzeului nostru și al altor instituții de profil din România): necropola de incinerație din epoca bronzului de la Cîrna (jud, Dolj, în sud-vestul României) și cetatea romano-bizantină de la Nufăru (jud. Tulcea, în sud-estul României), ambele situate în arealul Dunării de Jos, zonă geografică unde se păstrează (încă) peisaje arheologice cu totul deosebite. Sâmbătă, 14 mai, celebrăm Noaptea Muzeelor cu reconstituiri istorico-militare, ateliere educative și momente artistice. În această lună aniversară continuăm seria de activități dedicate împlinirii a 50 de ani de la deschiderea oficială a Muzeului Național de Istorie a României, astfel: deschiderea micro-expoziției care-l omagiază pe Ion Heliade Rădulescu, cu ocazia împlinirii a 220 de ani de la naștere și 150 de ani de la moartea acestuia, inaugurarea expoziției „De la diligență la clasor” care prezintă lumea fascinantă a timbrelor, de la povestea primelor mărci poștale, până la pasiunea unor întregi generații, lansarea în parteneriat cu editura Corint, a cărții „Prin cafenelele din Micul Paris”, a cărei autor este istoricul Maria Magdalena Ioniță, reputat cercetător, care și-a desfășurat activitatea profesională în cadrul Muzeului Național de Istorie a României .

Bârlad: Muzeul „Vasile Pârvan” vă prezintă exponatul lunii mai 2022: BOB BULGARU – PEISAJ CU CASE

Muzeul "Vasile Pârvan" - Bârlad Str. Vasile Pârvan nr. 1, Bârlad, Vaslui

BOB BULGARU – PEISAJ CU CASE ulei pe carton, 33 x 51 cm,  donatia dr. Constantin Teodorescu nesemnat, nedatat Secția „Artă” vă prezintă exponatul lunii mai 2022: Bob Bulgaru (nume la naștere Gheorghe Bulgaru) (n. 2 mai 1907, Mălăiești, județul Vaslui – d. 31 martie 1939, București) a fost un pictor și grafician român. În 1919, Bob Bulgaru s-a înscris la liceul Sf. Sava, din București, după care, între 1929 și 1933, a studiat la Facultatea de Litere și Filozofie. La Facultatea de Litere și Filosofie din București a aprofundat materiile favorite – filologia latină și germană, și a fost coleg cu Eugen Ionescu, Edgar Papu, Gheorghe-Gicuță Teodorescu, Ștefan Todirașcu, Luca Dumitrescu, Alexandru Sahia ș.a. În 1933 a renunțat la cariera filologică și, deși doar autodidact, s-a dedicat picturii. A expus, din 1935, la Salonul Oficial din București (statul român cumpărându-i lucrarea Adolescență). A participat, alături de Victor Eftimiu, Alexandru Philippide, Alexandru Sahia, Victor Brauner, Alexandru Ciucurencu, la înființarea Asociației Independente a Scriitorilor și Artiștilor care a funcționat în anii 1935-1936 la București, fiind organizată în general scriitori de stânga, cu scopul de a crea o alternativă la Societatea Scriitorilor Români, care îi respingea din pricina orientării lor ideologice. Bob Bulgaru a murit de leucemie la vârsta de 31 de ani. Mormântul său se află în vechiul cimitir al satului Mălăiești. În 1943 i-a fost organizată o expoziție retrospectivă, la sala Prometeu din București și apoi alta la Ploiești, în 1972. Oarecum căzut în uitare, numele lui Bob Bulgaru a revenit în atenția publică în 2006, când patrimoniul de lucrări aparținând pictorului, donat în 1986 Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad, a fost redat publicului printr-o expoziție de excepție.

Bistrița: expoziția de pictură NOD, Georgiana și Eusebiu Josan, Complexul-Muzeal Bistrița-Năsăud

Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud Str. General Grigore Bălan nr. 19, Bistrița, Bistrița-Năsăud

Complexul-Muzeal Bistrița-Năsăud vă invită joi în data de 5 mai de la orele 18 la vernisajul expoziției de pictură intitulată NOD a artiștilor plastici Georgiana și Eusebiu Josan, curatoriată de Lina Țărmure. NOD reunește direcțiile a doi artiști aparent diferiți, însă guvernați de aceeași nevoie de abstractizare a trăirilor interioare, a gândurilor și experiențelor trăite sau visate. Georgiana Manea Josan (n. 1974, București) alcătuiește un discurs vizual care se conturează tot mai mult - aproape exclusiv - în jurul unui univers vegetal, mereu inspirat din peisajele documentate de artistă în călătoriile sale. Așadar, Georgiana își creează, printre zgomotele și betoanele orașului, propriile grădini abstractizate, înconjurate de alte panorame naturale, realizate în diverse planuri și straturi de vopsele de ulei, acrilic sau lavabilă. Weltanschauung-ul îi este completat de diverse elemente simbolice, precum ochiul, care lasă loc unor interpretări ce vizează dimensiuni spirituale și culturale. Eusebiu Josan (n. 1968, Sebeș) se auto-caracterizează ca fiind „într-o continuă convulsie”, fapt ce reiese (și) din asocierile sau disocierile de culori folosite în compozițiile sale. Deși convulsia apare ca ceva spontan, artistul se identifică cu acest concept în măsura în care șocurile îi conferă o viziune prevestitoare a rezultatului final, la care tinde să acceadă prin diversele „calcule” și structuri de lucru extrem de gândite în prealabil. Lucrările sale devin, așadar, prelungiri abstracte ale gândurilor și structurilor neuronale care devin parte integrată în travaliul artistului. Arhitectura compozițională a lucrărilor integrează urmări ale comoțiilor sale, metamorfozate în dimensiunea gestualistă pe care Eusebiu Josan o manifestă pe pânzele sale. Precum în fizică, cei doi formează un cuplu caracterizat de două forțe egale - în acest caz, mânate de o energie abstractă - însă de sensuri opuse. Pe de-o parte, se conturează diverse stări contemplative care converg într-o transă guvernată de sentimente definitorii pentru rezultatul final, iar la polul opus se observă un discurs cerebral, determinat de rațiune. Totuși, cele două constante se intersectează într-o zonă care înglobează elemente specifice celor doi: apartenența la elementele eterice, integrarea diverselor simboluri care conferă privitorului o direcție de interpretare și, nu în ultimul rând, nevoia de amprentare în universul bidimensional, specific pânzei, a stărilor lăuntrice. Vă aşteptăm cu drag!

București: Culturi Agricole. Agricultura în arta românească modernă și contemporană la MARe/Muzeul de Artă Recentă

MARe/Muzeul de Artă Recentă Primăverii nr 15, București, București

Culturi Agricole. Agricultura în arta românească modernă și contemporană Vernisaj și lansare catalog Joi, 5 mai, ora 19:00 Curator: Erwin Kessler Partener: UniCredit Bank Sponsori: Ameropa Grains, Chimpex, EAC Agriculture Artiștii prezentați în expoziție: Alex Baciu, Ștefan Barabas, Octav Băncilă, Ion Bârlădeanu, Ignat Bednarik, Matei Bejenaru, Horia Bernea, Ștefan Bertalan, Ion Bitzan, Angela Bontaș, Geta Brătescu, Eva Cerbu, Alexandru Chira, Alexandru Ciucurencu, Brăduț Covaliu, Emilia Dumitrescu, Ion Dumitriu, Micaela Eleutheriade, Șerban Epure, Alina Feneș Crasovschi, Gheorghe Fikl, Simion Florea, Laszlo Forrai, Eugen Gâscă, Vasile Gheorghiță, Paul Gherasim, Nicolae Grigorescu, Oláh Gyárfás, Teodor Harșia, Gheorghe Ilea, Pavel Ilie, Nagy Imre, Ion Jalea, Emőke Kerekes, Gheorghe Lazăr, Endre Litteczky, Ștefan Luchian, Dragoș Lumpan, Ana Lupaș, Rodica Maniu Mützner, Eftimie Modâlcă, Hermann Morres, Georgeta Năpăruș, Florin Niculiu, Vasile Onuț, Aurel Popp, Camil Ressu, Șerban Savu, Rudolf Schweitzer-Cumpăna, Gy. Szabó Béla, Tara von Neudorf, Ion Țuculescu, Dan Vezentan, Ion Vlasiu, Marian Zidaru. Concept curatorial: La începutul secolului 20 România intra într-o perioadă de intensă dezvoltare urbană și industrială. Dar cu excepția valului avangardist de după 1924, reprezentările citadine și industriale în arta românească au o pondere redusă. Artiștii sînt atrași de lumea satului, de portul popular, de sărbătorile tradiționale și foarte frecvent de muncile cîmpului – de arat, de semănat și de cules, de secerișul istovitor sub arșița verii sau, dimpotrivă, de păstoritul sprințar sau blazat-nostalgic al ciobănițelor și ciobănașilor din încă extrem de puternica tradiție grigoresciană. În reprezentarea agriculturii, artiștii români oscilează între pitorescul bucolic grigorescian și patetismul ideologic post-1907, al unor Octav Băncilă, Schweitzer-Cumpăna etc. România agricolă, în arta modernă, apare ca o țară a lotului familial, muncit cu îndîrjire, undeva între disperare și extaz, de o mînă de oameni ai locului. Mecanizarea agriculturii pare absentă, nesemnificativă. Un întreg curent interbelic, acela al artei specificului național, definește o mentalitate culturală în care elogiul agriculturii pe lotul individual devine un reper central, de la Camil Ressu și Ion Theodorescu-Sion la Rodica Maniu, Ștefan Dimitrescu, Francisc Șirato, Dumitru Ghiață, Elena Popea etc. După 1945, odată cu infiltrarea și apoi înscăunarea realismului socialist în cultura și arta românească din perioada stalinistă, apare un veritabil cult al mecanizării în agricultură. Tractoarele, batozele, secerătoarele și alte utilaje devin veritabile eroine ale reprezentărilor artistice campestre, de la numeroșii mici mari maeștri servili față de puterea comunistă, ca Petre Abrudan, la veritabilii maeștri interbelici de odinioară, intrați în solda regimului, de la M.H. Maxy la Hans Mattis-Teutsch și chiar Camil Ressu. În contrast cu arta oficială de acest tip, de la jumătatea anilor 60 se înfiripează, în siajul lui Ion Țuculescu (cu cîmpurile sale mai degrabă înflorite decît cultivate și cu oile și tăurașii săi mai degrabă ludici decît zoothenici), o nouă tradiție de reprezentare a culturilor agricole, o tradiție simbolică, cu vădite elemente religioase, chiar mistice, în care se detașează Horia Bernea și Ion Dumitriu, Școala de la Poiana Mărului și apoi Grupul Prolog (Paul Gherasim, Constantin Flondor, Horea Paștina și Mihai Sârbulescu, la care poate fi atașat și Ion Grigorescu, cu extrem de neconvenționalele reprezentări agricole din anii 70, de tipul Reportajului din Gorj). Reprezentarea culturilor agricole dintr-un unghi ne-(sau chiar anti-) productiv, dubitativ, umil și precar, devine un instrument de contrazicere tacită a retoricii propagandei regimului comunist, obsedat de planuri, sistematizare, de mecanizare și (supra)producție. După 1989, agricultura revine prin retrocedări, pentru o lungă perioadă, la lotul individual, lucrat în regim familial, de supraviețuire, în afara unui orizont al producției eficiente. Pe parcursul anilor 2000 se dezvoltă tot mai mult o acuitate socială și culturală față de alimentația sănătoasă și față de agricultural ecologică, care cucerește progresiv nu doar consumatorii locali ci și producătorii tradiționali. Problemele silviculturii, și ele, devin probleme de interes general, național, în condițiile exploatării ilegale a pădurilor. Dar acestea nu par să lase nici o urmă semnificativă în arta de acum. Este remarcabil faptul că, în lipsa unor mecanisme ideologice interne sau externe de influențare a alegerilor tematice, culturile agricole dispar de pe panoplia iconografică a artei actuale. Agricultura devine pur și simplu invizibilă în artă. Cu foarte puține excepții, precum lucrările și mai ales performance-urile lui Gheorghe Ilea sau pictura cu tematică (pseudo-)zootehnică a Ioanei Bătrînu sau Gheorghe Fikl, nimic ce ține de agricultura timpului nu mai pare interesant pentru artiștii timpului nostru. Doar Dan Vezentean este, la ora actuală, dedicat unei tematici exclusiv agricole, inspirată de zootehnia intensivă a vremurilor noastre. MARe/Muzeul de Artă Recentă București, în colaborare cu mai mult de 10 muzee naționale și mai multe colecții private din țară, realizează o amplă frescă istorică și artistică a acestor pilduitoare transformări ale mentalităților și practicilor artistice, care evocă mult mai profunde schimbări ale psihicului colectiv național. (Text de Erwin Kessler, curator)

Râmnicu Vâlcea: expoziția ”Gânduri în zbor”, artista plastică Lucica Pușcașu, Muzeul Județean ”Aurelian Sacerdoțenu”

Muzeul Județean "Aurelian Sacerdoțeanu" Vâlcea Calea lui Traian nr. 143, Râmnicu Vâlcea, Vâlcea

Muzeul Județean ”Aurelian Sacerdoțenu” vă invită joi, 5 mai 2022, ora 14,00, la sediul din Calea lui Traian nr. 143, la vernisajul expoziției ”Gânduri în zbor” a artistei plastice Lucica Pușcașu. Vă așteptăm cu drag! ”Lucia Puşcaşu vădeşte sensibilitate picturală, într-o manieră figurativă aluzivă, întrucâtva simbolică, căutând o alianţă între sugestivitatea decorativului şi semnificaţie. Ea exprimă nuanţat, cu elegantă discreţie, starea afectivă care a dus la închegarea compoziţiei într-un registru amplu, de la calmul şoptit al evanescenţei până la tensiuni dinamice, autoritar controlate totuşi. În numai câteva piese, Lucia Puşcaşu reuşeşte să dezvăluie o structură complexă, cu mari şi surprinzătoare posibilităţi interpretative, mai mult să convingă, într-o selecţie inevitabil restrânsă”. Cornel Radu Constantinescu, Adevărul literar şi artistic,

Timișoara: expoziția „Complice des poètes–Gravuri și litografii JACQUES HÉROLD în ediții bibliofile”, 5 mai – 16 iunie 2022

Muzeul de Artă Timișoara Piața Unirii Nr. 1, Timișoara, Timiș

Joi, 5 mai 2022, ora 18:00, Muzeul Național de Artă Timișoara vă invită la vernisajul expoziției „Complice des poètes–Gravuri și litografii JACQUES HÉROLD în ediții bibliofile”. Evenimentul va avea loc în Palatul Baroc din Piața Unirii, la etajul 2, în sălile Galeriei „Connect Time TM”. Colecția de gravuri, litografii și serigrafii originale semnate Jacques Hérold este completată de volume în ediții limitate și două afișe de mari dimensiuni, realizate manual de artist. Cele mai multe lucrări provin din ediții bibliofile. Contextualizarea expoziției în Palatul Baroc din Timișoara, după un periplu național în spațiul Bibliotecii George Barițiu din Brașov și prezentarea de la Muzeul Literaturii Române din București, este un omagiu adus unui important artist suprarealist de origine română, un creator a cărui energie artistică s-a materializat atât în pictură, desen, ilustrație, gravură, sculptură, poezie sau filosofie. În timpul dedicat vernisajului, publicul va avea parte de o proiecție de film documentar excepțională, și anume materialul video „Jacques Hérold”, realizat de Fabrice Maze și produs de „Seven Doc” din Franța. Lucrările expuse provin exclusiv din două fonduri private, respectiv colecția Cristina Simion și colecția Emilian Radu România. Expoziția va fi prezentă pe simezele Palatului Baroc până în 16 iunie 2022 și va găzdui o serie de evenimente conexe, precum: prezentări și tururi ghidate, ateliere de pictură și poezie suprarealistă, vizionare film documentar despre viața și opera artistului, seminar de comunicare și branding în artă, precum și alte activități de mediere culturală dedicate expoziției. „Născut Herold Blumer, în 1910, la Piatra Neamț, Jacques Herold (nume de artist pe care îl adoptă la propunerea lui Victor Brauner) părăsește de timpuriu România, în 1930, după studii începute la Academia de Arte Frumoase din București și colaborări la revista Unu. Stabilit la Paris, Herold intră în grupul suprarealiștilor, sprijinit de Brauner, și leagă prietenii artistice importante, cu Marcel Duchamp, Man Ray, Yves Tanguy și Andre Breton, dar și cu scriitori și poeți, ale căror volume le va ilustra în următoarele decenii, binemeritând titlul onorific de «complice al poeților». După o perioadă de mare precaritate, în timpul celui de-al doilea război mondial, opera sa este progresiv recunoscută și prezentată atât în importante expoziții personale, cât și în expoziții de grup ale suprarealiștilor. Ilustrează numeroase volume, mai ales de poezie, într-un stil propriu, inconfundabil. În 1986, participă la Bienala de la Veneția. Moare la Paris, un an mai târziu”, notează Cristina Simion, galeristă, colecționară și curatoare a expoziției. „Prezentarea unei compuneri de imagini atât de generoase și de cuprinzătoare alcătuiește fresca unei existențe coerente, asumate și efervescente a unei perioade culturale caracterizate de prietenie, împreună-lucrare și susținere reciprocă. Mediul cultural structurat de scriitorii și artiștii vizuali ai Parisului anilor '30- '70 are caracteristici bine surprinse în lucrările lui Hérold. Operele prezentate în expoziția „Complice des poètes– Gravuri și litografii JACQUES HÉROLD în ediții bibliofile”, dincolo de aspectul lor estetic și de conținutul specific avangardei pariziene, deapănă povestea autorului, român prin locul său naștere, născut într-o familie de evrei, un om care a devenit personalitate universală grație activității sale artistice”, scrie Andreea Foanene, curator al expoziției din partea Muzeului Național de Artă Timișoara, care îți aduce contribuția în organizarea și promovarea expoziției alături de asistenții Izabela Andronache și Alexandru Victor Babusceac, muzeografi în cadrul MNArT. Prezența publicului la vernisaj este gratuită. Organizatori: Muzeul Național de Artă Timișoara, Consiliul Județean Timiș, Universitatea de Vest din Timișoara, Facultatea de Arte și Design din Timișoara Parteneri și sponsori: Tiny Griffon Gallery Nürnberg, Institutul Francez din Timișoara, Muzeul Național al Literaturii Române din București, Biblioteca George Barițiu din Brașov, Seven Doc Grenoble, Universitatea Politehnica Timișoara, Teatrul Merlin Timișoara, Muzeul de Istorie și Cultură al Evreilor din România „Dr. Nicolae Cajal”, Federația Comunităților Evreiești din România Cultul Mozaic, Librăria La Două Bufnițe, Cramele Recaș. Parteneri Media: Radio România Cultural, Qub TV, Teleuniversitatea Timișoara, West City Radio, TVR Timișoara.

Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș, în parteneriat cu Muzeul Olteniei Craiova-Secția de Etnografie, organizează în perioada 05 mai 2022-30 iulie expoziția itinerantă ,, Maria Tănase – O legendă adevărată”.

Muzeul de Etnografie și Artă Populară Baia Mare Str. Dealul Florilor nr. 1, Baia Mare, Maramureș

Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș, în parteneriat cu Muzeul Olteniei Craiova-Secția de Etnografie, organizează în perioada 05 mai 2022-30 iulie expoziția itinerantă ,, Maria Tănase – O legendă adevărată”. Maria Tănase este un fenomen al promovării valorilor autentice, un mesager al culturii tradiționale românești, în care găsim atribute naționale, valențe artistice, estetice și ontologice. S-a afirmat în perioada epocii de aur a României Mari, fiind reprezentanta unei generații de artiști din perioada interbelică și postbelică. Colecția Maria Tănase din patrimoniul Muzeului Olteniei Craiova, întrunește peste 1300 de obiecte personale, iar în expoziție vor fi expuse o parte din cele mai valoroase piese: fotografii, documente, obiecte de îmbrăcăminte, obiecte de artă plastică, mobilier și țesături de interior, etc. Vernisajul expoziției va avea loc în data de 5 mai 2022, ora 15, în sala de expoziții temporare a Muzeului Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș.

București: CEREMONIALE – Expoziţie de pictură şi sculptură Muzeul Național al Țăranului Român, 5 – 21 mai 2022

Muzeul Național al Țăranului Român - București Şoseaua Kiseleff 3, București, București

Galeria ArhivaDeArtă, în parteneriat cu Muzeul Național al Țăranului Român, vă aşteaptă joi, 5 mai 2022, de la ora 17.30, la Sala Noua Galerie, la expoziția Ceremoniale, eveniment realizat cu scop caritabil, în beneficiul Societății Naționale de Cruce Roșie din România. Ceremonii. Tradiție. Cultură. Acestea sunt cuvintele care ar putea descrie cel mai bine multitudinea de tablouri, pictate în ulei pe pânză, însoțite de sculpturile din oțel şi lemn. Expoziția temporară, deschisă la Sala Noua Galerie a Muzeul Național al Țăranului Român, ne introduce în viața cotidiană a ceremoniilor din toate timpurile. Atât ceremoniile bisericești, cât și cele civile împărtășesc puternicele influențe psihologice, sociale și culturale pe care toate ceremoniile încearcă să le atingă. Evident, stilul muzicii interpretate, cuvintele folosite, alte componente și structura lor variază. La ceremoniile civice exista un număr surprinzător de elemente tradiționale antice atât în ceremoniile bisericești, cât și în cele civile din lumea occidentală. Ceremoniile cheie datează din perioada pre-creștină romană și greacă, iar practicile lor au continuat de-a lungul secolelor. Curator: Armand Steriadi Expoziția va putea fi vizitată la Sala Noua Galerie, până pe 21 mai 2022, de marți până duminică, între orele 10.00 şi 18.00. Lunea este închis. Prețul biletului de intrare: adulți - 8 lei; pensionari - 4 lei; elevi și studenți, posesori ai cardului Euro 26, în vârstă de până la 30 de ani, persoanele adulte cu handicap mediu sau ușor - 2 lei. *** Parteneri media ai MNȚR: Radio România, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, RFI România, Historia, Igloo, Arhitectura, Observator Cultural, Infinitezimal, Revista Timpul, Ziarul Lumina, LiterNet.ro, www.agerpres.ro, spotmedia.ro, www.ordineazilei.ro, www.modernism.ro, propagarta.ro, www.matricea.ro, www.promenada-culturala.ro, www.daciccool.ro, www.gokid.ro, www.onlinegallery.ro, www.invietraditia.ro, www.accmediachannel.ro, revistapatronatuluiroman.ro, cult-ura.ro, www.iqool.ro, www.Financiarul.ro, www.News24.ro, Terra Magazin.

București: CERUL. De la ruși vine ploaia, Muzeul Național al Țăranului Român, 5 -19 mai 2022

Muzeul Național al Țăranului Român - București Şoseaua Kiseleff 3, București, București

Prima expoziție personală a lui Andrei Vlădeanu își va deschide porțile joi 5 mai 2022, de la ora 18, la sala Media. Conceptul pictural al artistului a plecat de la ideea că singura zonă din viața noastră unde întâlnim absolut toate culorile inventate și neinventate încă este CERUL. Închis, deschis. Rece, cald. Liniștit sau agitat. Pensulele l-au dus mai departe și au început să apară proiecțiile, în trecut, prezent și viitor. Proiecții din și de stânga. Dacă Malevici a pus Pătratul Negru în calea progresului care se anunță – și a alergat înaintea lui în încercarea de a bloca o tendință lipsită de sens care nu duce nicăieri – Andrei Vlădeanu îndrăznește să privească cerul peste umăr înapoi și să introducă în discursul său vizual un trecut destul de recent. Pentru că ceruri colorate au fost, sunt și vor mai fi. CERUL, îngrijorare și speranță, o expoziție de pictură și nu numai. Curator: Andrei Tudoran

Aiud: exponatul lunii mai 2022 la Muzeul de Științele Naturii – OKAMA (TOBĂ MICĂ)

Muzeul de Științele Naturii Aiud Str. Gabor Bethlen nr. 1, et. 1, Aiud, Alba

EXPONATUL LUNII MAI - OKAMA (TOBĂ MICĂ) - este o piesă din cadrul Expoziției temporare ”Fenichel Samuel, explorator aiudean”, o expoziție organizată în sala a IV-a a Muzeului de Științele Naturii Aiud, pe care o propunem publicului vizitator și cu ocazia evenimentului NOAPTEA MUZEELOR. Okama este o piesă din Colecția de instrumente muzicale, colectate de Fenichel Samuel din Noua Guinee, aflate în patrimoniul Muzeului de Istorie Aiud. În colecția de la Aiud se păstrează trei piese din categoria instrumente muzicale. Dintre acestea două sunt de o excepțională valoare: Okama (toba mică) și Orlan – Ai (hârâitoare sau zurgălăi). OKAMA (tobă mică) are forma cilindrică, cu cele două extremități ușor lărgite. Piesa este realizată dintr-o singură bucată de lemn, de esență foarte grea și rezistentă, prevăzută la mijloc cu două torți. Lărgirea cilindrului către extremități dă o mai mare sonoritate tubului acustic astfel format și mărește amplificarea sunetului provocat de vibrația membranei (de obicei din piele de șopârlă) ce astupă unul din capete. Toba, pe mijlocul cilindrului, este frumos ornamentată cu un brâu de cresturi executate de jur-împrejur, în dreptul torților. Motivul ornamental este al ”dintelui de câine”, dispus în câte două șiruri. Piesa este extrem de valoroasă întrucât se deosebește de celelalte tobe mici cunoscute în cele mai mari colecții din lume prin faptul că are două torți în loc de una, așa cum sunt majoritatea acestor instrumente. Această tobă, scrie Fenichel, este folosită la acompaniatul melodiilor ce se cântă în timpul dansurilor rituale. Pe lângă instrumente muzicale, colecția Fenichel Samuel mai conține unelte, arme, piese vestimentare specifice triburilor de papuași, de la sfârșitul sec. XIX. Sursa: T.Pleșa, M.Takacs, O colecție etnografică în Muzeul Aiud, în APVLVM XIV, Alba Iulia, 1976

Galați: Expoziția Sacru și profan sau 5 secole de gravură europeană la Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine de la Dunărea de Jos

Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine de la Dunărea de Jos - Galați Str. Domnească nr. 141, Galați, Galați

Premieră expozițională la Galați Expoziția Sacru și profan sau 5 secole de gravură europeană Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine de la Dunărea de Jos deschide vineri, 6 mai 2022 la ora 14:00, expoziția Sacru și Profan în gravura europeană a secolelor XV-XIX, colecția George Șerban, curator: dr. Alexandru Chituță. Expoziția organizată în parteneriat cu Muzeul Național Brukenthal și Asociația culturală pictor Octavian Smigelschi aduce în fața publicului aproximativ 100 de lucrări grafice realizate de cei mai cunoscuți artiști ai lumii: Durer, Rubens, Da Vinci, Titian, Rembrandt, Piranesi, Van Dyck, Teniers, Veronese, Goltzius, Goya, Velasquez, Callot, Boucher ș.a. din colecția av. George Șerban. Dr. Alexandru Constantin Chituță, de la Muzeul Național Brueknthal, curatorul expoziției a declarat: ”Venim la Galați la invitația generoasă a Pr. Cons. Cosmin Ilie, directorul Muzeului Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine de la Dunărea de Jos și cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Casian cu o expoziție extrardinară de gravură europeană din colecția av. George Șerban din București. Demersul expozițional început în anul 2021 prin expoziția aniversară 3 secole Brukenthal, 3 secole de gravură europeană, se îmbogățește la Galați cu o expoziție ce acoperă jumătate de mileniu de artă și frumos din perioada secolelor XV-XIX, acoperind întreg arealul artistic European. Este prima expoziție organizată în România și printre singurele din Europa centrală dintr-o colecție privată care aduce în fața publicului cei mai importanți artiști europeni.” Din suitele religioase ale lui Da Vinci și ale refaeliților expoziția continuă lumea artistică italiană prin mărturiile arheologice și arhitecturale realizate de Piranesi. Germania deschide perspectivele pentru formulele compoziționale medievale și pentru interesul anecdotic și prin expresivitatea accentuată a figurilor biblive, în special a scenelor apocaliptice, cum întâlnim în cazul graficii lui Dürer. Cei mai importanți artiști hispanici Velasquez și Goya sunt prezenți prin lucrările lor de grafică care aduc o importantă valoare stilistică în mediul european. Pasiunea pentru realitatea îmbrăcată în rafinament prin realizarea unei monumentale compoziții o întâlnim în Țările de Jos, prin exemplul lui Rembrandt și Rubens, dar și prin operele elevilor și discipolilor, ca de exemplu Anton van Dyck. Lumea de basm a peisajelor, și aplecarea către narativ, în bună tradiție neerlandeză o vom întâlni la Jan Bruegel. Condițiile materiale, sociale și morale vor deveni o formă de expresie importantă în cazul artiștilor olandezi. Influențele centrelor de cultură din epocă, în special Roma și Veneția se întâlnesc în reprezentanții gravurii franceze care simt nevoia unei întoarceri în antichitate, dar reușim să abordăm și problematica frumoaselor portrete și a interesului pentru instantaneu, pentru scheme compoziționale inedite, cum ar fi în cazul lui Callot. Anglia ne aduce în prim plan lucrările semnate de Hogarth. Înaltpreasfințitul Părinte Casian al Dunării de Jos a declarat: ”Prezenta expoziție și catalogul aferent al unor din cele mai reprezentative gravuri, ale nu mai puţin celebrilor artişti şi gravori din Europa occidentală, îndeosebi în timpul Renaşterii până spre modernitate (secolele XV – XIX) intitulat: „Sacru şi profan în arta europeană” este fără îndoială, un act de cultură, un punct de referinţă în manifestările muzeistice, dar şi o chemare la o reflecţie nu doar de admiraţie, ci într-un cadru tot european, însă răsăritean bizantin adică ortodox la o necesară aprofundare a sensului lăuntric, purificator şi transfigurator prin intermediu artei, în general. Când spunem aceasta, ne referim la vocaţia artistului în a descătuşa diafanul din opacitatea materiei ca atare. „Zidind iubire, urcăm în icoană”, arată Mitropolitul Antonie. Felicităm iniţiatorul acestui simpozion expoziţie de gravuri ale Renaşterii Dl Av. George Şerban înţelept şi necesar pe calea luminoasă a frumuseţii care va salva lumea. De asemenea pe dl Dr. Alexandru Chituţă pentru a ne fi identificat gazde bune la Muzeul Istoriei Culturii şi Spiritualităţii Creştine de la Dunărea de Jos, în acest luminos şi pascal demers!” Va așteptăm cu drag la eveniment!

Sibiu: The fading story of chimera – expoziție de pictură semnată de artiștii Kudor Duka István și Cristian Lăpușan, la Muzeul de Artă Contemporană

Muzeul de Artă Contemporană - Muzeul Național Brukenthal - Sibiu Str. Tribunei, Nr. 6, Sibiu, Sibiu

The fading story of chimera – expoziție de pictură semnată de artiștii Kudor Duka István și Cristian Lăpușan, la Muzeul de Artă Contemporană Sibiu Vernisaj: Vineri, 6 mai la ora 15: 00 Kudor Istvan Duka și Cristian Lăpușan, ambii pictori, vă așteaptă la Sibiu cu un proiect expozițional ce reunește, fără a fi antagonice, două viziuni diferite materializate într-un subiect comun: portretul. Avem pe de-o parte expresionismul gestului pictural din lucrările lui Kudor Duka István, unde suprafețele generoase ale pânzelor și forța cu care a fost aplicată tușa sunt cele care duc, în fine, la întruchiparea unui portret aflat la limita de a fi sublimat în arhetip; și în perspectivă diametral opusă avem figuri și materialități redate realist de către Cristian Lăpușan: scenografii ale universului citadin pe care vom avea senzația că le-am mai văzut și că am împărțit cândva aceleași intimități. Un soi de poveste sedimentată în mentalul colectiv, dar al cărui început puțini și-l mai amintesc, „The fading story of chimera” este întocmai o narațiune consacrată a posibilităților de reprezentare plastică și de expresie a figurii umane/ portret. Rămâne doar să parcurgem expoziția pentru a-i afla deznodământul: mai este figura umană „măsură a tuturor lucrurilor”? sau doar o altă himeră ? **Expoziția poate fi vizitată la Muzeul de Artă Contemporană Sibiu, strada Tribunei nr.6, în perioada 6 - 29.05.2022, de miercuri până duminică în intervalul orar 9:00 – 17:00 (ultimul bilet putând fii achiziționat la 16:30).

Craiova: expoziția AMPRENTE – NICOLAE ALEXI și AUREL BULACU, Muzeul de Artă, 6 mai – 9 iunie 2022

Muzeul de Artă Craiova Palatul Constasntin Mihail, Calea Unirii nr. 15, Craiova, Dolj

Muzeul de Artă Craiova vă invită joi, 05 mai 2022, ora 18:00, la deschiderea oficială a expoziției AMPRENTE – NICOLAE ALEXI și AUREL BULACU, curator: Cătălin Davidescu. „Proiectul expozițional Amprente coagulează imaginea a doi dintre cei mai importanți artiști români din generația ˊ70: Nicolae Alexi și Aurel Bulacu. În pofida unei prietenii de aproape șase decenii și orașului natal comun, Craiova, ambii se individualizează prin amprente stilistice bine definite și forme de gândire vizuală diferite. Conceptul expozițional Amprente propune, în premieră, o amalgamare a creației celor doi artiști cu personalitate atât de distinctă. Această propunere curatorială oferă o cheie de revizitare a creației acestora din perspectiva unei lecturi complexe, unde rigoarea academică se completează cu discursul ludic, oferind un palier vizual menit să incite curiozitatea privitorului. Miza acestui tip de percepție este simbioza unui dialog vizual dinamic, care generează un context epic inedit, provocator atât pentru public cât și pentru cei doi creatori.” (Cătălin Davidescu) Expoziția Amprente – Nicolae Alexi și Aurel Bulacu poate fi vizitată în sălile de la parterul Palatului Jean Mihail, Calea Unirii, nr. 15, în perioada 06.05 – 09.06.2022, de miercuri până duminică, între orele 10:00 – 17:00. În prima zi de miercuri a fiecărei luni intrarea este gratuită. Parteneri: TVR Craiova, Direcția Județeană de Cultură Dolj, Curatorial, Modernism. Nicolae Aurel Alexi Născut la 23 martie 1947, în judeţul Braşov, comuna Drăuşeni, România 1974 - Absolvent al Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti, secţia grafică 1976 - Membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România 1990 - 2020, cadru didactic la Universitatea Naţională de Arte Bucureşti, Secția de Arte Grafice 1993 - 1999, Președinte al Uniunii Artiștilor Plastici din România 2002 - 2006, Vicepreședinte al Uniunii Artiștilor Plastici din România 2007 - doctor în arte vizuale 2007 - Președinte al Filialei de Grafică București din cadrul Uniunii Artiștilor Plastici din România Expoziții personale - selecție: Expoziție de desen, Muzeul de Artă Craiova (1986), Expoziție de desen, Citavecchia, Italia (1986), Galeria Bruggerriet, Trelleborg, Suedia (1996), „Eu însumi”, Galeria Simeza, București (1997), Expoziție de desen, Gallerie Tegnerforbundet, Oslo, Norvegia (1997), „Recurs la desen”, Galeria Simeza, București (2001). Expoziții de grup - selecție: Muzeul de Artă Contemporană, Goteborg, Suedia (1995), Bienala de Artă Contemporană, Sharjah, Emiratele Arabe Unite (1997), „Salonul de Iarnă", Muzeul de Istorie al Municipiului Bucureşti (2013), „UNArte Grafice", Muzeul de Artă, Cluj-Napoca (2013), „Art Safari", Pavilionul de Artă Bucureşti (2014), „Opere dei Docenţi Artişti dell'Universită d'Arte di Bucarest", Accademia di Belle Arii di Brera, Milano, Italia (2014), „Pictură, Sculptură, Grafică UNArte la 150 de ani", Sala Dalles, Bucureşti (2014), „Grafica românească contemporană 2016", Căminul Artei Bucureşti (2016), Fluide(s) 50 desene la <4 mâini> franco-române, expoziţie itinerantă: Grenoble, Lyon, Paris/ Franţa, Mogoşoaia, Hunedoara/România (2016/2017), Salonul „Grafică Românească", Centrul Artelor Vizuale, Bucureşti (2017), „La catedră cu Aman", Muzeul de Artă Craiova (2018), Salonul Naţional de Artă Contemporană - Centenar, Muzeul Naţional al României, (2018), „Eminescu în artele grafice contemporane - 130 ani", Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi (2019). Premii: Premiul Academiei Mercurion, Roma, Italia (1984), Premiul Academiei Române din Roma, Italia (1985), Premiul U.A.P. pentru grafică (1987), Medalia de Aur la Bienala de Artă Contemporană, Emiratele Arabe Unite (1993), Marele Premiu U.A.P. din România (1998), Ordinul Naţional Serviciul Credincios în grad de Ofiţer (2000), Premiul U.A.P. pentru grafică (2006). Aurel Bulacu Născut pe 19 august 1947, Craiova Studii: 1962 - 1966, Liceul de Muzică și Arte din Craiova 1966 - 1972, Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București, Secția Grafică 1973: Membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România 1980: Profesor de grafică Liceul de Artă „Nicolae Tonitza”, București 1999 - 2006: Director al Liceului de Artă „Nicolae Tonitza”, București 2006 - Premiul „Gheorghe Lazar” pentru merite deosebite în activitatea de profesor 2010 - Doctor în arte vizuale Expoziții personale - selecție: Academia di Romania, Roma, Italia (1973 -1974),Galeria Simeza, București (1973 -1974), 1978, 1985, 1996, 1999), Galeria KHY - Belgrad, Iugoslavia (1981), Muzeul de Artă Craiova (1986), Institutul Italian de Cultura, București (1987), Galeria Foerstemuhle - Nuremberg, Germania (1988), Galeria Egg - Tokyo, Japonia (1991), Galeria Covalenco - Geldrop, Olanda (1992,1993,1994), Muzeul de Artă Constanța (2001), Muzeul de Artă Craiova (2005), Institutul Cultural Român, București (2006). Expoziții de grup - selecție: Saint Gallen - Elveția (2000), 22 Masks - Artiști din România - Institutul Cultural Român - Veneția, Italia (2000), Seoul, Coreea de Sud (2003), Centrul Cultural Român - Berlin, Germania (2004), Galeria Căminul Artei Bucuresti, expozitia „Erotica" (2011). Premii - selecție: Marele Premiu al Bienalei Internațională de Portret - Tuzla, Yugoslavia (1982, 1986), Premiul Uniunii Artiștilor din România pentru grafică (1986), Premiul Uniunii Artiștilor Plastici pentru grafică, București (1992), Premiul Uniunii Artiștilor Plastici pentru grafică (2000), Ordinul Meritul Cultural în grad de Ofițer (2004).

Alba Iulia: expoziția „De la cavalerul trac la sfântul Gheorghe. Iconografia eroică: arhetipul eroului și sfântului”, 6 mai – 10 iunie 2022

Museikon - Muzeul Icoanei și Cărții Vechi str. Unirii nr. 3, Alba Iulia, Alba

Vineri, 6 mai 2022, de la ora 17 00, vă invităm la vernisajul expoziției „De la cavalerul trac la sfântul Gheorghe. Iconografia eroică: arhetipul eroului și sfântului”. Autoarea, Simona-Teodora Roșca-Neacșu ne invită să descoperim originea unei imagini celebre din arta sacră creștină și modul în care au evoluat reprezentările Sfântului Mare Mucenic Gheorghe de-a lungul secolelor.

Sibiu: Expoziția “The fading story of chimera”, 6 – 29 mai 2022

Muzeul de Artă Contemporană a Muzeului Național Brukenthal Str. Tribunei, Nr. 6, Sibiu, Sibiu

/RO/ Expoziția: The fading story of chimera Artiști: prof. univ. dr. Kudor István Duka, asist. univ. dr. Cristian Lăpușan Locul de desfășurare: Muzeul de Artă Contemporană, strada Tribunei, nr.6 Durata: 6 – 29.05.2022 Vernisaj: Vineri, 6 mai 2022, ora 15:00 Curatori: Ioan Muntean, Alexandra Gălăbuț Prof. univ. dr. Kudor István Duka și asist. univ. dr. Cristian Lăpușan, din cadrul Universității de Artă și Design Cluj-Napoca, aduc în atenția dumneavoastră proiectul intitulat „The fading story of chimera” al cărui concept constă în abordarea figurii umane/portretul din două perspective artistice diferite. Figura umană capătă semnificații simbolice în lucrările artistului Kudor István Duka, fiind caracterizată de expresionismul gestului pictural etalat pe suprafețe generoase într-o serie de lucrări ce surprind bogăția tehnicilor picturale ce i-au configurat în timp viziunea personală asupra portretului. Într-o variație de dimensiuni, în cunoscuta tehnică a picturii în ulei pe pânză, Cristian Lăpușan se axează pe redarea realistă a figurilor umane, a materialităților și texturilor, aprofundând pictural scenografia universului personal populat cu portrete reale a celor în mijlocul cărora trăiește. Două viziuni artistice diferite, dar nu și antagonice, vă invită așadar la un dialog despre posibilitățile de reprezentare a figurii umane „ca măsură a tuturor lucrurilor”. /EN/ Artists: Kudor István Duka, Cristian Lăpușan Location: Museum of Contemporary Art, 6, Tribunei Street Duration: May 6–May 29, 2022 Opening: Friday, May 6, 2022, 3:00 p.m. Curators: Ioan Muntean, Alexandra Gălăbuț University professor PhD. Kudor István Duka and Assistant PhD. Cristian Lăpușan, from the University of Art and Design Cluj-Napoca, propose to us the project entitled "The fading story of chimera". Their exhibition is based on depicting the human figure/portrait, from two different artistic perspectives. Human figure acquires symbolic meanings in a series of paintings signed by Kudor István Duka, works that are mainly characterized by the expressionism of gestural abstraction, showing a large range of techniques that shaped his personal vision of the portrait. Using canvases of variable sizes and the well-known techniques of easel painting, Cristian Lăpușan focuses on the realistic rendering of human figures, materials and textures, depicting sceneries of his personal universe where are to be seen portraits of those among he lives. This two artistic visions – different, but not antagonistic – are the plot for ”The fading story of chimera”. We hope it will trigger your curiosity and artistic taste for the possibilities of representing the human figure "as a measure of all things".

Expoziția de pictură “Notificări irizate” a artistului plastic Radu Hangan la Muzeul de Artă Comparată Sângeorz – Băi

Muzeul de Artă Comparată Sângeorz - Băi Str. Republicii nr. 68, Sângeorz - Băi, Bistrița-Năsăud

Sub egida Consiliului Județean Bistrița – Năsăud, Complexului Muzeal Bistrița – Năsăud, în parteneriat cu Centrul Cultural "Iustin Sohorca", vineri 6 mai 2022 ora 18.00 va avea loc la Muzeul de Artă Comparată Sângeorz – Băi, vernisajul expoziției de pictură "Notificări irizate" a artistului plastic Radu Hangan. Expoziția va fi prezentată de istoricul de artă dr.Vasile Duda, curator Maxim Dumitraș. În partea a doua a întâlnirii, vor fi prezentate lecturile scriitorilor invitați în cadrul Taberei de literatură ediția a lV-a, organizată de Centrul Cultural "Iustin Sohorca" și acordarea premiilor pentru poezie și proză a concursului "Doru Pruteanu". Scriitori participanți: Anda Docea, Iulian Tănase, Cristina Drăghici, Augustin Cupșa, Anca Zaharia, Bogdan Munteanu.Vă așteptăm cu drag!

Râmnicu Vâlcea: expoziția ”ARMELE VICTORIEI NOASTRE”, Muzeul Județean ”Aurelian Sacerdoțeanu”

Muzeul Județean "Aurelian Sacerdoțeanu" Vâlcea Calea lui Traian nr. 143, Râmnicu Vâlcea, Vâlcea

Muzeul Județean ”Aurelian Sacerdoțeanu” vă invită luni, 9 mai 2022, ora 17,00, la sediul său din Calea lui Traian nr. 143, la vernisajul expoziției temporare ”ARMELE VICTORIEI NOASTRE”. Expoziția se dorește a fi un omagiu adus poporului roman, popor greu încercat, care, prin proprii resurse, reușește o integrare europeana completă. Data de 9 mai are o dublă semificație: sfârșitul celui de-al doilea război mondial dar si începutul unui nou proiect: “Uniunea Europeana”. În cadrul expoziției, vizitatorul poate să observe o evoluție a armelor din preistorie până în contemporaneitate. Vă așteptăm cu drag!

Timișoara: Muzeul Național de Artă Timișoara va introduce „Muzeul Serilor de Vară” – o inițiativă ce prevede schimbarea programului de vizitare pe perioada sezonului estival.

Muzeul de Artă Timișoara Piața Unirii Nr. 1, Timișoara, Timiș

Muzeul Național de Artă Timișoara va introduce „Muzeul Serilor de Vară” – o inițiativă ce prevede schimbarea programului de vizitare pe perioada sezonului estival. Începând de astăzi, Palatul Baroc poate fi vizitat, de miercuri până duminică, în intervalul orar 13:00-21:00, oferind astfel publicului ocazia de a vizita expozițiile permanente şi temporare ale muzeului şi după lăsarea serii. „Muzeul Serilor de Vară” permite vizitatorilor să experimenteze universul muzeal în timpul liber, oferind programul perfect pentru cei care doresc să exploreze colecțiile muzeului la ceas de amurg, după programul de lucru, în perioada vacanței sau la finalul unei zile toride. Pentru MNArT, vizitatorul și experiența sa de explorare și cunoaștere a patrimoniului cultural sunt elementele primordiale ale strategiei și rolului muzeului ca vector cultural important al comunității din care face parte. Muzeul, prin adoptarea programului de vară, beneficiind de amplasarea sa în Piața Unirii, epicentrul cultural al orașului, încurajează apropierea dintre expozițiile, evenimentele găzduite și public. Astfel, interacțiunea socială din centrul orașului poate să fie frumos și constructiv continuată de interacțiunea culturală, prin cunoașterea unei lumi fascinante, conturate de capodoperele Palatului Baroc. Prin această inițiativă unică pentru orașul nostru, dar practicată și de alte muzee de renume din străinătate, ne dorim ca murmurul seriilor de vară din Piața Unirii să cuprindă și Muzeul Național de Artă Timișoara. Vă mulțumim și vă așteptăm cu drag!

Baia Mare: exponatul lunii mai 2022 la Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș: Farfuria decorativă supradimensionată – capodoperă a olarului Cornel Sitar –

Muzeul de Etnografie și Artă Populară Baia Mare Str. Dealul Florilor nr. 1, Baia Mare, Maramureș

Farfuria decorativă supradimensionată - capodoperă a olarului Cornel Sitar - Centrul de olari din Baia Mare este unul dintre cele mai vechi din Transilvania, atestat documentar încă din a doua jumătate a secolului al XVI-lea. De-a lungul timpului, aici și-au desfășurat activitatea numeroși olari, dintre care unii au reușit să-și ducă faima în toată țara și peste hotare. Îl avem aici, ca exemplu, pe olarul Cornel Sitar, un distins meșter popular care, prin inteligența, creativitatea, originalitatea și simțul estetic specific familiei din care provine, a reușit să ducă ceramica tradițională la rang de artă. Astăzi, multe din piesele lui sunt parte din colecții private sau muzeale, de aici și de dincolo de granițe, iar recunoașterea și valoarea pe care acest OM le-a primit pentru ceea ce a plămădit o viață întreagă, rămân mărturie în timp pentru generațiile ce-l urmează. Având o experiență importantă, încă din copilărie, în domeniul lucrului cu lutul, și datorită cunoștințelor teoretice dobândite ca absolvent al unei facultăți tehnice și, fiind, în același timp, un om doritor de a cunoaște istoria meșteșugului pe care-l practica și nu numai, a reușit ca, prin operele sale, să se impună drept unul dintre cei mai buni olari din Baia Mare. Nu ne miră acum că vasele lucrate de el se regăsesc în multe case din România, în diferite colțuri ale planetei și, mai ales, în colecții muzeale care au selectat cele mai bune piese la Târgurile de Artă Populară organizate de către toate marile muzee. Obiectul cu poveste al lunii mai este, așadar, o farfurie decorativă realizată de acest om deosebit, care de curând a trecut în lumea fără dor, olarul Cornel Sitar. Realizată în anul 2013, este una din piesele la care domnia sa ținea foarte mult, pentru că este o piesă la care, ne mărturisea atunci când a donat-o muzeului nostru, a lucrat foarte mult timp. Doar pentru a realiza decorul a pus cornul de peste două mii de ori pe vas. Farfuria pe care o prezentăm ca exponat al lunii excelează nu numai prin decor, ci și prin dimensiuni. Ea are un diametru de 47,5 cm la gură, iar baza măsoară 24,5 cm, având o formă tronconică aplatizată. Dimensiunile și forma amintesc de farfuria mare, formă cerută la examenul pe care o calfă trebuia să-l susțină pentru obținerea titlului de meșter, ceea ce ne indică faptul că olarul care lucra o astfel de farfurie trebuia să cunoască perfect tehnicile de lucru. Piesa, adaptată cerințelor secolului al XXI -lea, este una care se încadrează în tipologia vaselor cu rol decorativ, dar, se poate spune că această farfurie avea și rol de uz în casa modernă, îndeosebi în zilele de sărbătoare, când, pe astfel de farfurii, se așezau copturile. Regăsim printre elementele decorative ale piesei toate motivele folosite de olarii băimăreni. Astfel, din centrul farfuriei „ne zâmbește” un soare străjuit de motivul pomului vieții, redat sub forma unei flori de lalea și a florii-soarelui, ambele prinse parcă în hora satului. Pe bordura vasului, elementele din pătratele care se succed, în număr de șapte, număr cu conotații divine, ne duc în același timp cu gândul la parcelele de pământ lucrate de țărani. Acestea sunt așezate într-o succesiune cu floarea ca reprezentare a pomului vieții, prinse din nou în horă, în jurul soarelui dătător de viață. Farfuriile, ca obiecte realizate de olari, au suscitat pentru cercetătorii culturii populare un interes aparte. Olarii lucrau în primul rând pentru a-și vinde produsele, dar în același timp ei trebuiau să satisfacă gusturile unei palete largi de cumpărători. În Baia Mare olarii lucrau pentru o populație urbană, bogată sau săracă, dar și pentru populația rurală din jurul orașului, fiecare dorind sǎ-şi înfrumusețeze interiorul după gustul său. Din acest motiv, aceștia și-au exploatat talentul și imaginația la maxim, noi, azi, bucurându-ne de obiecte cu valoare artistică deosebită. Etapele realizării unui astfel de vas presupuneau diverse procese: curățarea lutului, fie în stare uscată a acestuia, fie în stare umedă, a doua variantă fiind cea preferată în Baia Mare. După macerarea lutului, se realizau suluri ce urmau apoi a fi tăiate în felii subțiri pe care, ulterior, le curățau de impurități. Apoi, lutul era măcinat cu valțul sau cu moara cu bile, după care se realiza ultima frământare a acestuia înainte de a fi dat în lucru la roată. După ce lutul era modelat pentru a lua forma unui vas, era luat cu grijă de pe roată și se turna peste acesta angoba, care avea rol de suport pentru decor. Angoba era obținută din caolin, care se găsea din belșug pe aproape toate dealurile Băii Mari. Prin folosirea angobei, vasele căpătau culoarea albă, iar dacă se dorea colorarea acestuia, se adăugau oxizi de cupru, mangan, antimotrioxid și cobalt, fiecare dintre amestecuri conducând la obținerea diferitelor culori. Apoi, vasul era trecut prin prima ardere, după care se realiza la roată, folosind diferite tehnici, ornamentarea acestuia. Se obișnuia pictarea cu cornul, una dintre cele mai răspândite tehnici din țara noastră. După ce se finaliza și această etapă, vasul era trecut prin a doua ardere, pentru a căpăta culoarea finală. Colecția de ceramică a Muzeului Județean de Etnografie și Artă Populară se bucură de un număr impresionant de piese realizate de Cornel Sitar și familia lui, constând în oale de diferite tipuri și capacități, farfurii, blide, căni pentru apă și vin, țuică, servicii de cafea, vase pentru flori de exterior și de interior. Munca neobosită a olarului Cornel Sitar este astăzi continuată de ceilalți membri ai familiei Sitar, care, din dorința de a promova ceramica tradițională, continuă să plămădească și să transmită înflăcărata pasiune pentru forme și motive celor ce iubesc această artă. Etnolog Ecaterina – Janeta Ciocan Muzeograf Oana Teremtuș Muzeograf Cristian Robescu Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș

Palatul Culturii, sediul Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași și unul dintre edificiile simbol ale Iașului, este reprezentat pe cea mai nouă Bancnotă Suvenir de 0 Euro, lansată de Eurosuvenir România, la începutul lunii mai 2022.

Complexul Muzeal Național "Moldova" - Iași Piața Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 1, Iași, Iași

Palatul Culturii, sediul Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași și unul dintre edificiile simbol ale Iașului, este reprezentat pe cea mai nouă Bancnotă Suvenir de 0 Euro, lansată de Eurosuvenir România, la începutul lunii mai 2022. Tipărită în cadrul unei emisiuni speciale de 10.000 de exemplare, cu aprobarea scrisă a Băncii Franței și securizată la standardele impuse de Banca Centrală Europeană, bancnota este deja căutată de colecționari, aceasta având toate elementele de autenticitate, deși nu are valoare monetară. Proiectul prin care obiective turistice de interes național sunt promovate în întreaga lume este o marcă înregistrată apărută în Franța în anul 2015. Printre obiectivele turistice europene care au apărut de-a lungul timpului pe aceste bancnote se numără Sagrada Familia (Barcelona, Spania), Castelele de pe Valea Loarei, Poarta Brandenburg (Berlin, Germania), Arcul de Triumf (Paris, Franța) sau Domul din Köln (Germania). În România, sunt patru obiective care apar pe celebrele bancnote, Palatul Culturii din Iași numărându-se printre acestea, alături de Cetatea Alba Carolina, Masivul Bucegi și Castelul Karolyi din Carei. Primele exemplare ale acestei bancnote sunt puse în vânzare la prețul de 20 lei, la magazinul de suveniruri de la Palatul Culturii, deschis de marți până duminică, între orele 10.00 și 17.00.

Muzeul Secuiesc al Ciucului: Expoziția “BarabásiLab: Tipare ascunse” – 7 mai 2022 – 28 august 2022

Muzeul Secuiesc al Ciucului - Miercurea Ciuc Piața Cetății nr. 2, Miercurea-Ciuc, Harghita

A HÁLÓZATI GONDOLKODÁS NYELVE A hálózatkutatás és hálózati vizualizáció az elmúlt évek/évtizedek egyik legígéretesebb tudományos módszertani újdonsága, egy olyan új tanulási modell, amely hatékony eszköznek bizonyult a kulturális, társadalmi jelenségek, így a képzőművészeti színtér vizsgálatához is. Barabási Albert-László világhírű fizikus, hálózatkutató Csíkkarcfalván született, majd középiskolai tanulmányait befejezve Csíkszeredából egészen Bostonig jutott. Jelenleg több egyesült államokbeli egyetem munkatársa, illetve tagja egyebek mellett a Magyar Tudományos Akadémiának, az Academia Europaea-nek és az Amerikai Fizikai Társaságnak. A BarabásiLab (a Northeastern Egyetem Komplex Hálózati Kutatóközpontja) tevékenységének célja az, hogy kiderítse, hogyan néznek ki, hogyan fejlődnek és hogyan befolyásolják a hálózatok a komplex rendszerek megértését. A Rejtett mintázatok Barabási Albert-Lászlónak a hálózatkutatás művészeti ábrázolásával debütáló kiállítása. Ez a tárlat több tucat empirikus kutatásból kialakuló lenyűgöző képet és tárgyat ölel fel, egyfajta tudományból és művészetből szőtt mozaik, amelyben a két terület elemeinek kereszteződéséből új utódok és mintázatok alakulnak ki. A Rejtett mintázatok célja végső soron az, hogy a hálózati gondolkodást közelebb hozza a művészethez és az érdeklődő nagyközönség széles köreihez. A budapesti Ludwig Múzeum és a karlsruhei Művészeti és Médiaközpont (ZKM) után a Csíki Székely Múzeum harmadikként biztosít teret a BarabásiLab: Rejtett mintázatok című kiállításnak. Fontosnak tartjuk megjegyezni, hogy a Mikó-vár falai között már korábban is számos nemzetközi jelentőséggel bíró tárlatot tekinthetett meg a nagyérdemű, viszont ez számunkra – témakörén túl – abban is különleges, hogy megalkotója a világhírnév mellett egy született csíki székely. A 2022. május 7-én megnyíló kiállítás augusztus 28-ig lesz látogatható, hétfő kivételével naponta 9 és 17 óra között. A múzeum igény szerint tárlatvezetést is biztosít. --------------------------------------------- LIMBAJUL GÂNDIRII ÎN REȚEA Cercetarea și vizualizarea rețelelor este una dintre cele mai promițătoare inovații metodologice științifice din ultimii ani/decenii, un nou model de studiu, care s-a dovedit a fi un instrument eficient în ceea ce privește studiul fenomenelor culturale și sociale, inclusiv a scenei artelor plastice. Albert-László Barabási, născut în localitatea Cîrța din județul Harghita, este un fizician de renume mondial și cercetător al rețelelor, care după terminarea liceului din Miercurea-Ciuc, a ajuns să trăiască și să lucreze în Boston. În prezent, este, printre altele, membru al mai multor universități maghiare și membru al Academiei Maghiare de Științe, al instituției Academia Europaea și al Societății Americane de Fizică. Scopul BarabásiLab (Centrul de Cercetare a Rețelelor Complexe Universitare din Nord-Est) este de a descoperi cum arată, cum evoluează și în ce măsură influențează rețelele înțelegerea sistemelor complexe. Expoziția de debut Tipare ascunse de Albert-László Barabási și-a propus reprezentarea artistică a cercetării în rețea. Această expoziție cuprinde imagini și obiecte uimitoare ca rezultat al zeci de cercetări empirice, un mozaic țesut din știință și artă, prezentând și noile modele și tipare ce se nasc din intersecția elementelor acestor două domenii. Scopul expoziției este, în cele din urmă, să apropie arta și publicul larg de gândirea în rețea. După Muzeul Ludwig din Budapesta și Centrul de Artă și Media din Karlsruhe (ZKM), Muzeul Secuiesc al Ciucului este cea de-a treia instituție culturală care găzduiește expoziția intitulată BarabásiLab: Tipare ascunse. Este important să remarcăm că până acum, printre zidurile Castelului Mikó au avut loc numeroase expoziții de importanță internațională, dar acest eveniment totuși are un caracter mai special pentru noi – pe lângă subiectul în sine – prin faptul că creatorul acestuia este un secui ciucan, de notorietate mondială. Expoziția, care se deschide pe 7 mai 2022, va fi accesibilă publicului până pe 28 august 2022, între orele 9:00 și 17:00, cu excepția fiecărei zi de luni. La cerere, muzeul oferă și tururi ghidate.

Mogoșoaia: expoziția OBSOLESCENTUM, Emil Cristian Ghiță, Centrul de Cultură “Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului”, 7 – 30 mai 2022

Centrul Cultural Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului - Mogoșoaia Str. Valea Parcului nr. 1, Mogoșoaia, Mogoșoaia

Asociația Fighting For Art și Centrul de Cultură "Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului" vă invită sâmbătă, 7 mai, de la ora 17:30, la galeria Foișor și Ghețărie din cadrul Complexului Brâncovenesc de la Mogoșoaia, la vernisajul expoziției OBSOLESCENTUM, semnată de artistul Emil Cristian Ghiță și curatoriată de Ana Petrovici-Popescu. Expoziția poate fi vizitată în perioada 7 - 30 mai, de marți până duminică, între orele 10-18. "OBSOLESCENTUM concentrează o cercetare artistică demarată în 2018 sub forma unei documentări fotografice a unui sit post industrial, transpusa în expoziția RAFIN_X, care cu timpul s-a dezvoltat într-o cercetare artistică ce naște noi abordări și întrebări." Emil Cristian Ghiță

Mogoșoaia: expoziția artistului Traian Lupu, intitulată FAITH S&FIGHTS, Centrul Cultural Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului

Centrul Cultural Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului - Mogoșoaia Str. Valea Parcului nr. 1, Mogoșoaia, Mogoșoaia

Galeria Cuhnie, găzduiește începând de sâmbătă, de la ora 16.30, expoziția artistului Traian Lupu, intitulată FAITH S&FIGHTS, curator Doina Mândru. La două decenii de la debutul în forță cu trei expoziții prezentate în țară și în Statele Unite în același an, grafică, fotografie apoi pictură, prin care s-a făcut remarcat de critica vremii, Traian Lupu – retras între timp în restaurare – revine cu o selecție din foarte consistenta sa cercetare artistică desfășurată în ultimii ani. Inspirat, dar și generat de realitățile de ordin conflictual care s-au impus nu doar în societatea noastră, ci în lumea ultimelor decenii, ciclul Faiths & Fights s-a dezvoltat într-o serie de mare amploare pornind de la explorarea sistematică, în plan formal, a posibilității și, totodată, a nuanțelor dialogului dintre două personaje redate sintetic, după o schemă plastică reluată cu infinitezimale variații, dar cu o semantică ușor diferită și o tensiune mereu crescândă. Lectura lor ca posibil dialog interior dintre ego și alter – ego, suflet și rațiune, nu schimbă cu nimic datele demersului, pentru că lupta este în primul rând a ego-ului, cu sau fără o credință, un țel anume, el se arată mereu puternic ancorat în propria limitare.(...) Echilibru și obiectivare plastică, analiză și dezvoltare serială a ideilor versus transcript automat, la cald, al stărilor și stihiilor interioare sunt polii care definesc un demers artistic de o dramatică și sesizantă autenticitate.

Mogoșoaia: expoziția LA PORȚILE EDENULUI, artist Florin Petrachi, Centrul Cultural Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului, 7 mai – 20 iunie 2022

Centrul Cultural Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului - Mogoșoaia Str. Valea Parcului nr. 1, Mogoșoaia, Mogoșoaia

Sâmbătă, 7 mai 2022, de la ora 14:00, la galeria Parter a Palatului Brâncovenesc va avea loc deschiderea expoziției LA PORȚILE EDENULUI, artist Florin Petrachi, curator Adina Rențea. Scenografia expoziţională a paradisului poartă semnăturile lui Adrian Damian și Raluca Alexandrescu. Pictor reprezentativ al școlii de artă contemporană ieşene, Florin Petrachi s-a născut în Hârlău, a urmat Colegiul Național de Artă „Octav Băncilă” Iași şi Facultatea de Arte Plastice a Universităţii „George Enescu”. Ulterior a absolvit un master în cadrul aceleiași facultăți, în paralel urmând şi cursurile Facultății de Teologie Ortodoxă, Secția „Artă sacră”. Cu o vocaţie artistică dezvăluită „de la prima întâlnire cu un instrument de scris”, aşa cum el însuşi mărturisea, Florin Petrachi aparține tinerei generații de artiști care îşi gestionează identitatea artistică, înglobând în substanţa ei lecţiile succesive propuse de arta modernă. Modele artistice ale secolului al XX-lea, precum Henri Rousseau sau Gauguin, i-au marcat traseul artistic. S-a despovărat însă de ele, construindu-și propria identitate.(...) Parte din lucrările expuse la Palatul Mogoşoaia fac parte din seria, puternic autobiografică, Lumea lui Adam, serie care a fost expusă într-o expoziţie de succes, la Institutul Cultural Român de la Paris, în 2019. O suită importantă de lucrări prezente în expoziţie reprezintă rodul viziunii sale artistice din ultimii doi ani. Expoziţia va fi, în mod fericit, completată de un album de înaltă ţinută artistică, care poartă între filele lui semnăturile unor importanţi oameni de cultură din ţară şi străinătate.

Iași: expoziția de pictură ,,Simfonii florale”, Doina Codreanu, Galeriile ,,Dumitru I. Grumăzescu”

Galeriile „Dumitru I. Grumăzescu” Iași strada Lăpușneanu nr. 24, Iași, Iași

Muzeul Municipal ,,Regina Maria” Iași organizează sâmbătă, 7.05.2022, începând cu ora 17:00, la Galeriile ,,Dumitru I. Grumăzescu”, expoziția de pictură ,,Simfonii florale”, care pune în valoare lucrările artistei Doina Codreanu. Evenimentul va fi prezentat de prof. univ. dr. Petru Bejan și de dr. Aurica Ichim, managerul Muzeului Municipal ,,Regina Maria” Iași. Cu acest prilej, vor fi expuse o parte din scrisorile de dragoste trimise de Ion Minulescu către Rose Kritzman. Vă așteptăm!

Iași: Expoziția „Euro 20. Două decenii de monedă unică europeană”, 8 mai – 26 iunie 2022

Muzeul de Istorie a Moldovei - Complexul Muzeal Național “Moldova” - Iași Piata Stefan cel Mare si Sfant nr.1, Iași, Iași

Expoziția „Euro 20. Două decenii de monedă unică europeană” Muzeul de Istorie a Moldovei din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași organizează, la Palatul Culturii, expoziția „Euro 20. Două decenii de monedă unică europeană”, un eveniment dedicat împlinirii a 20 de ani de la introducerea  monedei euro în circulația statelor membre ale Uniunii Europene, înlocuind bancnotele şi monedele naţionale, cum ar fi francul belgian, marca germană, peseta spaniola sau francul francez. Parcursul extraordinar al monedei unice europene va fi celebrat în cadrul acestui proiect expozițional care marchează și Ziua Europei, sărbătorită în fiecare an pe 9 mai. Expoziția valorifică piese din colecții particulare care pot fi admirate de publicul vizitator, grație contribuției colecționarilor: Tonel Dârzu (Botoșani), Mihai Iulian Făgețan (Sibiu), Mihai Baște (Sibiu). În cele două decenii care s-au scurs de la apariția sa, moneda euro a îmbogăţit colecţiile numismaţilor de pretutindeni cu splendide şi valoroase piese şi seturi monetare. Datorită multiplelor tradiţii culturale, artistice şi populare ale ţărilor din zona euro, emisiunile comemorative au o foarte mare diversitate de stil şi un domeniu foarte generos de tematici. În acelaşi timp, datorită acestor emisiuni monetare, cetăţenii Uniunii Europene pot cunoaşte valorile şi evenimentele naţionale ale celorlalte state membre. Organizată în spațiile Muzeului de Istorie a Moldovei, expoziția „Euro 20. Două decenii de monedă unică europeană” va fi deschisă publicului în perioada 8 mai - 26 iunie 2022 și va putea fi vizitată de marți până duminică, între orele 10.00 și 17.00 (ora 16.30, ultimul bilet). Vernisajul va avea loc duminică, 8 mai 2022, ora 11.00, la Palatul Culturii din Iași. Vă așteptăm cu drag!     Manager, Drd. Valentina Druțu Şef Secție Relaţii Publice, Dr. Coralia Costaş  

Satu Mare: expoziția „Jandarmeria Română 1850 – 2020”, 9 mai – 26 iunie 2022

Muzeul Județean Satu Mare Bd. Dr. Vasile Lucaciu nr. 21, Satu Mare, Satu Mare

Deschiderea expoziției „Jandarmeria Română 1850 - 2020” la Muzeul Județean Satu Mare Muzeul Național de Istorie a României, în parteneriat cu Complexul Național Muzeal ASTRA din Sibiu, Inspectoratul General al Jandarmeriei Române și Consiliul Județean Satu Mare, anunță deschiderea expoziției itinerante „Jandarmeria Română 1850 - 2020” la sediul Muzeului Județean Satu Mare, situat pe bulevardul Vasile Lucaciu, nr. 21 din municipiul Satu Mare. Vernisajul va avea loc luni, 9 mai 2022, la ora 13.00. Muzeul Județean Satu Mare este a noua instituție muzeală din România care găzduiește expoziția cu tematică militară. Aceasta a fost organizată mai întâi la Muzeul Național de Istorie a României, în intervalul 29 iulie – 8 noiembrie 2020 și ulterior itinerată la Muzeul Orașului Oradea – Complex Cultural (8 decembrie 2020 – 24 martie 2021), Complexul Muzeal Arad (2-25 aprilie 2021), Muzeul Județean Buzău (12 mai – 27 iunie 2021), Muzeul Național al Banatului (7 iulie – 3 octombrie 2021) și Complexul Național Muzeal ‘’Curtea Domnească’’ Târgoviște (12 octombrie 2021 – 19 ianuarie 2022), Muzeul de Etnografie Brașov (24 ianuarie - 20 martie 2022), Muzeul Banatului Montan (25 martie - 1 mai 2022). Expoziția reprezintă rezultatul unei colaborări de succes dintre Muzeul Național de Istorie a României, Complexul Național Muzeal ASTRA din Sibiu, Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, Muzeul Jandarmeriei Române, Asociația RoMilitaria, Muzeul Județean Satu Mare, Consiliul Județean Satu Mare, Inspectoratul de Jandarmi Județean General de brigadă ‘’Ioniță Borșan’’ Satu Mare și Inspectoratul de Jandarmi Județean ‘’Gl. Bg. Vasile Zorzor’’ Caraș-Severin. Organizată cu ocazia aniversării a 170 de ani de la înființarea Jandarmeriei Române, expoziția își propune să aducă în atenția publicului istoria acestei instituții, care a îndeplinit un rol semnificativ în istoria modernă și contemporană a României. Întemeiată prin ordin domnesc în data de 3 aprilie 1850 de către domnitorul Grigore Alexandru Ghica, Jandarmeria Română şi-a asumat de-a lungul timpului rolul de garant al siguranţei cetăţeanului, al drepturilor şi libertăţilor sale fundamentale. În cadrul expoziției vor putea fi admirate o serie de piese de patrimoniu și obiecte cu valoare istorică, distincții militare, brevete, documente, fotografii, periodice de specialitate, elemente uniformologice și de echipament care provin din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României, Muzeului Jandarmeriei Române și al Asociației RoMilitaria, alături de numeroase replici de uniforme realizate în cadrul proiectului ,,Neamurile trăiesc și devin eterne prin păstrarea memoriei eroilor lor – Nicolae Iorga – In memoriam eroilor jandarmi 1918-2018”. Un rol semnificativ la realizarea expoziției îi revine domnului Nicolae Adrian Alexe, muzeograf în cadrul Complexului Național Muzeal ASTRA din Sibiu, unul dintre cei mai notabili specialiști în istoria Jandarmeriei Române și autor al cărții ,,Jandarmii și milițienii de la sate’’ publicată la editura ASTRA Museum din Sibiu în anul 2014. Expoziția ,,Jandarmeria Română 1850-2020’’ va putea fi vizitată în perioada 9 mai – 26 iunie 2022, de marți până sâmbătă în intervalul orar 09:00-17:00 și duminică între 10.00-14.00.

București: Cercul Militar Național vă invită să vizitați până la data de 22 mai 2022 „Magia Luminii”, expoziție de pictură semnată de artistul vizual Tudor GAFTON.

Cercul Militar Național - București Constantin Mille, București

Galeria Rondă a Palatului Cercului Militar Național vă invită să vizitați până la data de 22 mai 2022 „Magia Luminii”, expoziție de pictură semnată de artistul vizual Tudor GAFTON. Expoziția este deschisă zilnic, între orele 11.00-19.00. Intrarea liberă.

București: În intervalul 9 – 22 mai 2022, la Galeria Foaier a Cercului Militar Național putem vizita expoziția de grafică a lui Valentin Tănase, incitant denumită Între Alb și Negru

Cercul Militar Național - București Constantin Mille, București

INIȚIERE ÎN LABIRINT - cronică de OCTAVIAN MIHALCEA În intervalul 9 – 22 mai 2022, la Galeria Foaier a Cercului Militar Național putem vizita expoziția de grafică a lui Valentin Tănase, incitant denumită Între Alb și Negru. Prezentele abordări plastice realizează o binevenită sinteză a dionisiacului cu apolinicul, a energiei nestăvilite cu temperanța reprezentărilor. Valentin Tănase spune povești greu de uitat, încărcate cu simboluri dintre cele mai diverse, astfel încât orice încercare hermeneutică riscă să fie în mod fatal incompletă. Încercând unele particularizări, vom remarca fluiditatea acaparantă a multor lucrări, tentația explorării profunzimilor, forța expresivă cu care sunt înzestrate numeroasele personaje. Atitudinile pasionale reprezintă o parte integrantă din această paradigmă holistică propusă de artist. Uneori, acordurile celeste însoțesc ceea ce imaginația dă la iveală în vederea depășirii inerentelor limitări cotidiene. Desenele lui Valentin Tănase revelează uși adeseori nebănuite, dorință fermă de a explora regiuni interioare puțin cunoscute. Fascinația pentru idealul feminin este evidentă, cu nivel de piatră unghiulară în raport cu totalitatea operei lui Valentin Tănase. Lumina iubirii ne va învălui tandru. Să ne abandonăm, așadar, sărbătorii paradisiace a lui Amor. În numeroase tablouri din expoziție recunoaștem prezența elementelor transcendente. Persistă speranța că ochii știutori se vor deschide cât mai curând întru contemplarea splendorilor inefabile, parcurs labirintic cu valoare inițiatică. Enigmele vor fi întotdeauna foarte aproape. Efectele de-a dreptul hipnotice ale tablourilor expoziției Între Alb și Negru potențează misterul, descindere pe tabla de șah a unui destin plurivalent. Aici, totul ne inspiră zboruri pe lângă clepsidre mutabile. Zidurile ar putea să dispară brusc, oferindu-ne spre contemplare curți miraculoase, îngemănări melancolice încărcate de magie. Arborele, suprasensibilă axă a lumii, contribuie la propensiunea spre verticală a mesajelor lansate de artist. Soarele și Luna, asimilabile Albului și Negrului, deschid orizonturi alchimice irezistibile. Puterea introspecției artistice evidențiază detaliile unor lumi în continuă generare, lirismul pământului îmbrățișat de focul unor căutări ce-și apropie fundamentele. Suprarealismul lucrărilor conduce la evadări onirice, veritabil tribut adus lui Salvador Dali, cel care a eternizat, printre multe altele, Ceasurile moi, Girafa în flăcări sau Copilul geopolitic privind nașterea Omului Nou. Arealul estetic promovat de Valentin Tănase vizează trăirea existenței în clipă, apropierea planului terestru de cer. Neîncetatele transfigurări au o deosebită funcție revelatorie. Astfel va fi trezit în cei care privesc tablourile sentimentul de meraviglia. O invitație la savurarea deliciilor suprarealității este laitmotivul ideatic al acestei expoziții de grafică, Între Alb și Negru.

Muzeul Național al Bucovinei, prin specialiștii de la Muzeul de Științele Naturii, în parteneriat cu Asociația de Utilitate Publică Vadon din Sfântu Gheorghe jud. Covasna, organizează la sediul Muzeului Cinegetic al Ținutului Secuiesc, expoziția itinerantă Cuibușor de nebunii.

Muzeul Cinegetic Charlottenburg Charlottenburg, Bogda, Timiș

Muzeul Național al Bucovinei, prin specialiștii de la Muzeul de Științele Naturii, în parteneriat cu Asociația de Utilitate Publică Vadon din Sfântu Gheorghe jud. Covasna, organizează la sediul Muzeului Cinegetic al Ținutului Secuiesc, expoziția itinerantă Cuibușor de nebunii. Vernisajul va avea loc în data de 10 mai 2022, ora 10. Expoziția este deschisă până pe 30 octombrie 2022. Expoziția valorifică științific cele mai fragile piese muzeale (21 de cuiburi, 9 ouă), care există în depozitul de Ornitologie al Muzeului de Științele Naturii din Suceava. Pentru alte 70 de specii aviene naturalizate, aflate în patrimoniul muzeal mobil s-au reconstituit cuiburi pe baza materialelor naturale vegetale colectate în timpul cercetărilor anuale de teren. Prin această activitate expozițională, se prezintă publicului, diversitatea materialelor vegetale și animale utilizate la construirea cuiburilor de păsările sedentare și migratorii de pe teritoriul de nord al Moldovei: flori, frunze, ramuri de conifere și de foioase, paie, iarbă, scoarță de copac și rumeguș, tulpini  de papură și stuf, pământ, alge, mușchi și licheni, nisip, pietricele, pene și fire de păr, semințe de bumbac. Totodată, expoziția dorește să atragă atenția, cu ajutorul unei machete, asupra impactului antropic negativ pentru locurile de cuibărit, prin indicarea diferitelor zone de amplasare ale cuiburilor în mediul natural: pe vârfurile crestelor stâncoase înalte, pe pământ (amplasate la baza rădăcinilor rămuroase,  printre frunze sau smocuri de iarbă), în scorburi, în malurile nisipoase ale râurilor, atârnate sau ancorate de crengile speciilor arborescente lemnoase. Se pot vedea varietatea culorilor (alb sidefii, roșii, gălbui, rozalii, cărămizii, verzi-albăstrui) și mărimii ouălor, depuse de păsările sedentare și migratorii din nordul Moldovei, precum și diversitatea formelor (cimpoi, hamac, sipet, cupă, tipsie, globulos, cornet) de cuiburi care au fost construite de speciile aviene. În cadrul acestei expoziții pot fi audiate și cinci cărticele cu trilurile emise de păsările sedentare și migratorii din nordul Moldovei în timpul perioadei nupțiale și de construire a cuibului.

Oradea: Ediția a XI-a a Festivalului Fotografiei Europene, dedicată Zilei Europei, 10 – 31 mai 2022

Muzeul Orașului Oradea - Complex Cultural Cetatea Oradea, Str. Iancu de Hunedoara 10, Oradea, Bihor

Ediția a XI-a a Festivalului Fotografiei Europene, dedicată Zilei Europei, va fi organizată de către Asociația Internațională ”Euro Foto Art”, în perioada 10 – 31 mai 2022, sub auspiciile Federației Internaționale de Artă Fotografică și cu sprijinul Summit Agro Romania. Lansarea oficială a Festivalului va avea loc marți, 10 mai 2022, la ora 17:00, în Galeria ”Euro Foto Art”, Centru Expozițional FIAP Oradea – România, din cadrul secției Muzeului Orașului Oradea din subordinea Muzeului ”Țării Crișurilor” – Complex Muzeal. În cadrul lansării Festivalului va avea loc vernisarea ediției a XIV-a a Salonului Internațional ”Eurofotoart”, organizat de Asociația Internațională ”Euro Foto Art” sub auspiciile Federației Internaționale de Artă Fotografică. La cea de a XIV-a ediție a Salonului internațional au fost acceptate imagini artistice de o reală valoare artistică realizate de reputați artiști fotografi din Asia (China și Japonia), Europa (Cehia, Grecia, Malta, Moldova, Serbia, Slovacia,  Portugalia,  România, Ucraina  și Ungaria), respectiv din  SUA (California), La acest Salon Internațional au fost invitați să participe cu lucrări membrii Asociației Internaționale ”Euro Foto Art”, 62 de Organizații Partenere ale acesteia din Asia, Europa și Orientul Mijlociu. Tematica concursului din acest an a fost ”Străzi Europene” (Street photo), imagini care prezintă evenimente petrecute pe stradă. În ciuda faptul că ”provocarea” pentru artiști fotografi din acest an a fost spre un gen nou (neconvențional) al artei fotografice, autorii imaginilor acceptate au demonstrat faptul că strada este o scenă deschisă unde se petrec multe lucruri interesante, care merită să fie fotografiate! Fotografiile expuse au fost realizate de reputați artiști fotografi în diferite orașe europene: Baia Mare (RO), Bátortenyere (HU), Bănceni (UA), Bratislava (SK), București (RO), Cernăuți (UA), Cluj Napoca (RO), Creta (GR), Dublin (IRL), Dubrovnik (HR), Edinburgh (GB), Eger (HU), Gimostra (I), Lisabona (PT), Kosice (SK), Kőszeg (HU), Londra (GB), Midina (M), München (D), Napoli (I),  Oradea (RO), Pieza (I), Praga (CZ), Salonta (RO), San Gimignano (I), Seghedin (HU), Sibiu (RO), Sibrenik (HR), Sighetu Marmației (RO), Sighișoara (RO), Slatina (RO), Târgu Mureș (RO), Trier D), Ujhorod (UA), Zenta (SRB), Valetta (M), Veneția (I) și Viena (A). Vernisajul Salonului Internațional va avea loc marți, 10 mai 2022, la ora 17:00, la care organizatorii invită pe toți iubitorii fotografiei să participe fizic. Evenimentul va fi transmis și online prin facebook-ul Asociației: https://www.facebook.com/EuroFotoArtAssociation. Momentele muzicale vor fi oferite prin bunăvoința doamnei director adjunct de la Liceului de Arte Oradea, Nagy Gabriella, și de către elevii liceului, care vor interpreta mai multe piese din repertoriul European. Astfel elevul Ferencz István, din clasa a VII-a C (profesor pregătitor Lupșe Anita Laura) va interpreta la vioară piesa ”Fantazia” a compozitorul Jacques Féréol Mazas. Un grup de flautiști din clasele VI-VIII, format din elevii Füzesi Sára, Bacsó Ágnes, Szakács Panna și Simó Fanni, pregătit de profesorul Georgiana Mircescu, va interpreta două fragmente din piesa ”Anotimpurile”, de Antonio Vivaldi. Expoziția de artă fotografică internațională numărul 607 dedicată Zilei Europei este organizată în preambulul  ediției a XXX-a a Festivalului  ”Festum Varadinum” și va rămâne la dispoziția publicului orădean și a turiștilor care vor vizita municipiul nostru până la data de 17 iunie 2022, de marți până duminică, între orele  între 10:00 – 18:00. Lucrările expuse se pot admira și pe adresa: https://www.eurofotoart.com/efa-exbhibitions-halls/fiap-exhibition-center-oradea/01/

Expoziția Ștefan Câlția. Obiectele restaurării la Palatul Culturii din Iași, 10 mai – 10 iulie 2022

Muzeul de Artă - Complexul Muzeal Național “Moldova” - Iași Piaţa Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 1, Iași, Iași

Expoziția Ștefan Câlția. Obiectele restaurării prezentată la Palatul Culturii din Iași Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași - Muzeul de Artă dedică începutul lunii mai pictorului Ștefan Câlția, în anul în care acesta împlinește 80 de ani. Astfel, în perioada 10 mai – 10 iulie 2022, publicul va putea descoperi frumusețea locului românesc reimaginat de artist prin intermediul creațiilor sale reunite în cadrul expoziției ,,Obiectele restaurării”, curatoriată de Alexandra Manole și Matei Câlția. Cu această ocazie, vizitatorii sunt invitați la Palatul Culturii pentru a viziona lucrări ce acoperă o perioadă de peste 45 de ani de creație a renumitului pictor contemporan, dar și obiecte colecționate de acesta, de la un fragment de troiță cu reprezentarea lui Iisus Hristos, datată la sfârșitul secolului al XVII-lea, la vasele de glăjărie reproduse anul trecut, până la obiecte folosite de voluntarii Asociației Monumentum, în cadrul Școlii de vară de restaurare de la Șona, Brașov. Cea mai recentă expoziție a pictorului în Iași a fost „Ștefan Câlția. Glăjărie. Apropierea de un meșteșug”, deschisă la Galeria Artep în decembrie 2021. Printre alte expoziții importante merită amintite: „Uroborus. Ștefan Câlția”, Muzeul Național de Artă al Moldovei, Chișinău, octombrie 2019; ,,Obiecte grăitoare’’, Muzeul Colecțiilor de Artă din București, 2017; „Locuri”, Muzeul de Artă Timișoara, 2012-2013; „Șapte povești cu Ștefan Câlția”, Galeria Posibilă și Galeria AnnArt, ambele din București, 2006; „Vânzătorul de aripi” Muzeul de Artă Cluj-Napoca, 2006; „Voyages Transylvaniens”, Muzeul Brukenthal Sibiu, 2006. Consacrat drept unul dintre cei mai importanți creatori a picturii contemporane românești, Ştefan Câlţia se bucură de o cotă exceptională în rândul colecționarilor de artă. A studiat la Timişoara, cu Julius Podlipny și la Bucureşti, cu maestrul Corneliu Baba, și a fost la rândul său profesorul multor generații de studenți la Universitatea Națională de Arte din București. Artistul practică o pictură minuțioasă și de mare impact vizual, caracterizată prin compoziții ce aduc în prim-plan personaje de un straniu delicat și tulburător, peisaje cu ierburi și câmpuri, precum și naturi statice ce duc cu gândul deopotrivă la școala flamandă și la seva unei estetici țărănești transilvane. Lucrările sale de pictură și grafică se află în numeroase colecţii private în întreaga lume, dar și în cele ale unor instituții prestigioase precum Muzeul de Artă Contemporană din Oslo, Muzeul HR Giger din Gruyére, Elveţia, Muzeul Național de Artă Contemporană din Bucureşti sau Muzeul Brukenthal din Sibiu. Vernisajul expoziției „Ștefan Câlția. Obiectele restaurării” va avea loc marți, 10 mai 2022, ora 18.00, la Palatul Culturii din Iași, în prezența artistului. Expoziția este organizată de Asociația Galeria Artep, având drept parteneri Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași - Muzeul de Artă, Fundația Ștefan Câlția și Galeria Posibilă.     Manager, Drd. Valentina Druțu Şef secție relaţii publice, proiecte, programe, marketing cultural Dr. Coralia Costaş  

Timișoara: „Artă și măiestrie bănățeană” la Muzeul Național al Banatului, 10 mai – 3 iunie 2022

Muzeul Național al Banatului - Timișoara Piaţa Iancu Huniade nr. 1, Timișoara, Timiș

„Artă și măiestrie bănățeană” la Muzeul Național al Banatului Obiecte de tezaur care nu au mai fost expuse niciodată, din Colecția Etnografică „Marius Matei”, vor fi aduse în premieră la Muzeul Național al Banatului. Fac parte din expoziția „Artă și măiestrie bănățeană”, pe care instituția de cultură în colaborare cu etnograful Marius Matei, o aduce în fața vizitatorilor. Printre obiectele de tezaur care nu au mai fost admirate până acum se numără o catrință de tezaur, ornată cu 365 monede din argint, datând de la începutul sec al XIX-lea, alături de alte podoabe din argint. Expoziția „Artă și măiestrie bănățeană” înseamnă 100 de costume din Colecția Etnografică „Marius Matei”, costume tradiționale din Banatul de câmpie, bijuterii autentice vechi de sute de ani și documente fotoetnografice. Muzeul Național al Banatului din Timișoara, cu sprijinul Consiliului Județean Timiș, invită publicul la un eveniment inedit, marți 10 mai 2022, la ora 18:00, în mansarda B2 a Bastionului Maria Theresia (strada Martin Luther nr. 4, Timișoara), unde va avea loc vernisajul expoziției. Vă așteptăm cu drag!

București: expoziția „Almost. O călătorie în jurul lumii la Viena”, Muzeul Municipiului București-Palatul Suțu, 10 mai – 26 iunie 2022

Palatul Suțu - Muzeul Municipiului București Bulevardul Ion C. Brătianu 2, București 030167, București, București

O călătorie în jurul lumii în vremuri pandemice? Jurnalistul de arhitectură Wojciech Czaja arată cum se poate face acest lucru fără să te depărtezi prea mult de casă. Încă din prima perioadă de carantină („lockdown”) de la începutul pandemiei de COVID-19, în primăvara anului 2020, călare pe un scuter Vespa, el a început să exploreze Viena, orașul în care trăiește – o călătorie în care a descoperit nenumărate clădiri, ornamente, spații care amintesc de alte așezări urbane de pe glob, de mari metropole internaționale. Rezultatul acestui periplu se dezvăluie în expoziția de mare succes „Almost. O călătorie în jurul lumii la Viena”, prezentă la București grație unei colaborări între Muzeul Municipiului București-Palatul Suțu și Forumul Cultural Austriac. Expoziția poate fi vizitată între 10 mai și 26 iunie la Muzeul Municipiului București-Palatul Suțu (Bulevardul Ion C. Brătianu 2). Vernisajul din data de 10 mai, ora 19.00, se va desfășura în prezența autorului, Wojciech Czaja. Paris, Istanbul, București, un templu din Tibet sau chiar podul Golden Gate din San Francisco. Sau aproape… Venind în întâmpinarea dorințelor multor oameni de a evada din cotidian, proiectul fotografic Almost, realizat, la început, cu un simplu iPhone, a devenit un bestseller. În plină pandemie, volumul Almost. 100 de orașe în Viena s-a dovedit a fi un manual isteț de amăgit soarta, cu mult umor și inteligență. „Fotografiile lui Wojciech Czaja sunt pură magie într-un moment de restriște. Ele ne învață că nu sfârșitul e aproape, ci depărtarea”, scria cu entuziasm cotidianul Süddeutsche Zeitung. În afară de albumul respectiv, a fost realizată și o expoziție care a fost prezentată la Wien Museum (Muzeul orașului Viena), dar și la Cracovia, Zagreb, Zadar și Vukovar, iar acum, la București. Povestea care se țese din alăturarea fotografiilor din expoziția Almost este expresia dorului de meleaguri aflate pe alte meridiane. Dar cu adevărat surprinzătoare e însăși constatarea că dorința de a călători poate fi uneori satisfăcută chiar și pe o rază de doar zece kilometri în jurul propriei locuințe. „Mi-e atât de dor să călătoresc! Continui totuși să voiajez la scară mică. Numai că, între timp, abia mă mai pot deplasa prin Viena fără ca mintea mea să nu pună în mișcare mecanismul Almost. Întotdeauna observ, caut, găsesc, potrivesc și asociez”, spune Wojciech Czaja. Născut în 1978 la Ruda Śląska, în Polonia, Wojciech Czaja este un călător și un explorator urban pasionat, care a vizitat deja peste 70 de țări. Trăiește la Viena și activează ca jurnalist independent și scriitor, realizând materiale pe teme de arhitectură și cultură urbană pentru mai multe publicații, precum prestigiosul cotidian Der Standard. Cele mai recente cărți ale sale sunt Hektopolis. Un ghid pentru o sută de orașe (2018), Almost. 100 de orașe în Viena (2020) și Almost 2. O călătorie în jurul lumii la Viena (2021).

Sighetul-Marmației: expoziția „Regina Maria la Bran – gusturi și atmosferă regală”, Muzeul Maramureșan

Muzeul Maramureșului Piața Libertății nr. 15, Sighetu Marmației, Maramureș

Marți, 10 mai 2022, de Ziua Regalității și de sărbătorirea în cursul anului 2022 a Centenarului Încoronării de la Alba Iulia a regelui Ferdinand I al României și a reginei Maria a României, Muzeul Maramureșan, în parteneriat cu Muzeul Național Bran, vernisează expoziția „Regina Maria la Bran - gusturi și atmosferă regală”. Personalitatea reginei Maria este strâns legată de reședința regală de vară de la Castelul Bran, una dintre casele de vis ale suveranei, a cărui proprietară a fost în perioada 1 decembrie 1920-18 iulie 1938. O parte dintre obiectele care au aparținut reginei Maria și care au decorat în perioada interbelică interioarele Castelului Bran, aflate în patrimoniul cultural al Muzeului Național Bran, va putea fi admirată de către toți cei care vor trece pragul muzeului nostru. Vernisajul va avea loc la Muzeul de Istorie - Arheologie, Piața Libertății, nr. 15, începând cu ora 14.00. Vă așteptăm cu mare drag!

Alba Iulia: Exponatul lunii mai 2022 la Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia: Jubileu regal. Cromolitografie cu familia regală

Muzeul Național al Unirii Alba Iulia Str. Mihai Viteazul, Nr. 12-14, Alba Iulia, Alba

Cu ocazia zilei Regalității, marți, 10 mai 2020, la ora 12:00, la Sala Unirii, va fi vernisat exponatul lunii mai, intitulat „Jubileu regal. Cromolitografie cu familia regală la împlinirea a patru decenii de domnie a lui Carol I.” Anul 1906, când România și Casa Regală celebrau 40 de ani de întronizarea lui Carol I, a fost unul de sărbătoare pentru națiunea română. Urcarea pe tron a principelui Carol în 1866 a reprezentat începutul poveștii de succes pentru tânărul stat român, unificat cu doar șapte ani înainte de Alexandru Ioan Cuza. În doar patru decenii, românii aveau să recupereze un decalaj istoric secular: Constituția (1866), războiul de Independență, urmat de recunoașterea internațională (1877-1878), proclamarea Regatului (1881), alături de opera de modernizare socială, economică, de infrastructură și înflorire culturală erau efigiile unei perioade de dezvoltare și prosperitate pe care românii n-o mai cunoscuseră în istoria lor. Tocmai de aceea, aveau toate motivele să-și celebreze propriile împliniri și, întâi de toate, să aducă mulțumiri familiei domnitoare, în frunte cu regele Carol, artizanul și garantul României Moderne. Astfel, în 1906, Casa Regală, împreună cu Consiliul de Miniștri și autoritățile locale au organizat evenimente omagiale pentru a marca momentul jubiliar, totul culminând cu organizarea „Expoziției generale române”, amenajată în actualul parc Carol din București. În acest context omagial au fost create opere de artă, (cromo)litografii, gravuri, cărți poștale, plachete, emisiuni monetare sau filatelice, medalii și alte lucrări de grafică dedicate reprezentării Casei Regale a României. O astfel de lucrare este cromolitografia intitulată „40 ani de glorioasă domnie a M.S. Regelui Carol I”, ce face obiectul exponatului lunii și se află în proprietatea Muzeului Național al Unirii. Având dimensiuni semnificative, lucrarea este o îmbinare de artă fotografică și pictură, reprezentând familia regală – regele Carol și regina Elisabeta, principele-moștenitor Ferdinand și principesa Maria, alături de copiii lor – Carol (viitorul rege Carol al II-lea), Elisabeta, Maria și Nicolae, într-un decor ce are în fundal Palatul Peleș, alături de elemente simbolice prin care este glorificată monarhia română. Evenimentul este organizat de Consiliul Județean Alba, Direcția Județeană de Cultură Alba și Muzeul Național al Unirii Alba Iulia. Vernisajul va fi transmis online pe pagina de Facebook a Muzeului Național al Unirii Alba Iulia.

Câmpulung: expoziția ”Din comorile Transilvaniei – cămașa femeiască”, mai – august 2022

Muzeul Municipal Câmpulung. Secția de Etnografie și Artă Populară Str. Republicii nr. 5, Câmpulung, Argeș

MARȚI, 10 MAI 2022, ORA 16.00, SECȚIA DE ETNOGRAFIE ȘI ARTĂ POPULARĂ – VERNISAJUL EXPOZIȚIEI TEMPORARE ”DIN COMORILE TRANSILVANIEI” Timp de patru luni, în perioada mai – august 2022, Secția de Etnografie și Artă Populară din cadrul Muzeului Municipal Câmpulung găzduiește expoziția temporară ”Din comorile Transilvaniei – cămașa femeiască”. Mâine, marți, 10 mai 2022, la ora 16.00, va avea loc vernisajul expoziției. Un plăcut prilej de a vă invita la prima prezentare a exponatelor. Pe toată durata expoziției, publicul vizitator va avea ocazia de a admira piese vestimentare tradiționale de o decorativitate ieșită din comun, de o eleganță impecabilă și cu un stil de neconfundat, mai exact piese de port femeiesc din regiunea etnografică Transilvania, alături de fotografii de epocă. Bunurile culturale expuse aparțin zonelor etnografice: Sălaj, Câmpia Transilvaniei, Țara Năsăudului, Valea Mureșului Superior, Ținutul Pădurenilor, Mărginimea Sibiului, Țara Bârsei, Țara Făgărașului, Ținutul Secuiesc și regiunilor etnografice: Maramureș, Banat, Crișana și Oaș. Expoziţia temporară este realizată în colaborare cu alte două instituții muzeale din țară: Muzeul Viticulturii și Pomiculturii Golești și Muzeul Etnografic al Transilvaniei Cluj. Vă așteptăm cu mult drag! *Costumul popular femeiesc are în componență următoarele piese: cămașa femeiească (ie, ciupag, spăcel, spătoi), catrință (zadie, zăvelcă, opreg, păstură, șorț), brâu (bete, frânghie, frâmbie), pieptar (ilic, cojoc), ștergar (marama, ceapsa, conciul, vălitoare, cârpa, basmaua, năframa). În funcție de anotimp sau cu ocazia diverselor sărbători se îmbrăcau cu cojocul, bondița, șuba, sumanul, guba, țundra, buboul. Ca piese de încălțăminte se purtau: opinci, cizme, ghete, pantofi. **Cămașa femeiască din Țara Bârsei era confecționată din mătase colorată și din tulle foarte subțire lucrate de fabrică. Ornamentația constă din broderii compacte pe guler și la manșete din fir metalic auriu și argintiu. Vecină cu Țara Bârsei este zona Branului în care se poartă un costum ce are multe puncte comune cu cel din nordul Munteniei. La confecționarea cămășilor femeiești era folosită pânza de casă (din bumbac) și pânza de cânepă. Aparține tipului de cămașă încrețită la gât și se compune din stani (fața și spatele), mâneci, clini (numiți și aldoaie) și o pavă (bucată care se adaugă sub mânecă). Ia de Bran se prezintă sub două subvariante: ia cu mânecă cu altiță, ia cu mânecă fără altiță. După modul de terminare a mânecii distingem următoarele variante: mâneca cu obinzică sau pumnași, cu pumnași întorși, cu fodori, cu mâneca largă. Dintre motivele decorative remarcabile sunt cârligul ciobanului, colțișorii, șebace (chenare), motive skeomorfe și motive florale.

Complexul Muzeal Arad propune ca exponat al lunii două fotografii de la inundațiile din 1932, deoarece anul acesta s-au împlinit 90 de ani de la acest eveniment tragic. Fotografiile fac parte din Colecția de istorie a muzeului nostru și sunt expuse în Muzeul de Științe ale Naturii (Palatul Cultural Arad, intrarea dinspre Parcul copiilor).

Muzeul de Științe ale Naturii - Complexul Muzeal Arad Piaţa George Enescu nr. 1, Arad, Arad

Text oferit de Witman Anikó, muzeograf: ”Interpretând date adunate de predecesorii săi în jurnalul mânăstirii de care aparținea, Lakatos Ottó, călugărul minorit căruia în 1881 i-a fost publicată lucrarea monografică ,,Istoria Aradului”, este primul istoric local care reușește să stabilească o cronologie a calamităților. Din ea aflăm că în intervalul 1738 – 1850 Mureșul s-a revărsat asupra Aradului de 32 de ori, uneori chiar de mai multe ori în același an. Mai adăugăm încă o inundație în 1876, așadar 33 și ajungem la poate cea mai cunoscută revărsare în conștiința colectivă a localnicilor, cea din primăvara anului 1932. Fotografiile ne prezinta un loc cunoscut de arădeni: sediul asociației de canotaj a Clubului Sportiv Voința. Inagurată în 1927, clădirea situată în spatele Palatului Cultural, dincolo de digul ce protejează Aradul de Mureș, așadar într-un loc expus furiei apelor, a fost inundată de 4 ori în cei aproape 100 de ani de când a fost construită. Două dintre aceste ocazii nefericite s-au petrecut chiar în anul de care vorbim, 1932. După o iarnă extrem de geroasă, cu zăpadă multă căzută în munți și cu râurile înghețate bocnă, problemele au început pe la jumătatea lunii martie. Pe fondul încălzirii vremii, gheața a pornit-o la vale și s-a strâns din loc în loc, în baraje uriașe care formau în spatele lor adevărate lacuri de acumulare. Un astfel de dop a apărut și sub podul Elisabeta, amplasat pe locul actualului pod Decebal. În consecință, în 20 martie pe malul dinspre oraș, între Micălaca și pod, apa a ajuns până la dig, clădirile din interiorul acestuia fiind inundate până la ferestre. La începutul lunii aprilie, topirea rapidă a zăpezilor din munți a umflat aproape toate cursurile de apă din bazinul hidrografic al Mureșului. Aflat pe cursul inferior, Aradul a fost lovit din plin de consecințele acestui fenomen, cel mai dramatic moment survenind în 7 aprilie când apele au înghițit la propriu tot cartierul Micălaca, un sat în toată regula în vremea aceea. Din estimările Prefecturii Arad, din 114 case – câte număra așezarea – 108 s-au prăbușit în urma inundațiilor. Deși au fost avertizați din timp de pericol, majoritatea localnicilor au crezut că vor scăpa cumva ca prin minune așa că apa i-a surprins în case. Din fericire nu a murit nimeni. Cartierele Subcetate, Alfa și Ceala au fost deasemenea inundate și a fost distrus terasamentul căii ferate Arad- Timișoara. Pentru că apele au spart digurile în amonte, centrul Aradului a fost cruțat de data aceasta. Desigur nu și clădirile din interiorul digurilor cum e Baza Voința, de exemplu. Vă invităm la muzeu să vedeți de aproape aceste fotografii expuse la secția de Științele Naturii al Complexului Muzeal Arad . Și dacă tot veniți să ne vizitați, puteți de asemenea să faceți o plimbare pe mal, în spatele Palatului Cultural, la Voința, și să comparați ce ați văzut în poze cu ce se vede astăzi în teren. Tot acolo, pe peretele dinspre Mureș se poate vedea cota apelor din mai 1970, o altă ocazie tristă în care Muresul s-a gândit să ne arate cine e stăpân pe aici!” Promo: https://www.youtube.com/watch?v=k5qtgBCEDgo&t=2s Text: Witman Anikó Imagine și montaj: Nelu Scripciuc

Deva: Workshop & Expoziţie Stud-ART 2022, Ediţia a III-a, 10 mai – 23 mai 2022

Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva B-dul 1 Decembrie nr. 39, Deva, Hunedoara

Workshop & Expoziţie Stud-ART 2022, Ediţia a III-a Titlul proiectului: Workshop & Expoziţie Stud-ART 2022, Ediţia a III-a Durata: 10 mai – 23 mai 2022 Echipa coordonatoare: Diana Pantea, Grigore Urechiat Colaboratori: Alina Nealcoş, Corina Popa & Remus Poenar, profesori la Liceul de Muzică şi Arte Plastice „Sigismund Toduţă”. „Atelierul de creaţie plastică «Workshop Stud-ART 2022» este destinat elevilor de gimnaziu, coordonaţi de către doamnele profesoare Alina Nealcoş şi Corina Popa, de la Liceul de Muzică şi Arte Plastice «Sigismund Toduţă» şi se desfăşoară la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva, în perioada 10-11 mai, în completarea activităţii muzeale pentru îndeplinirea obiectivelor cu scop cultural – educaţional. Prin abordarea problematicii socio-culturale, copiii dobândesc îndemânarea şi cunoştinţele necesare pentru realizarea unor picturi inspirate de activitatea expoziţională şi de împrejurimile muzeului devean. Picturile rezultate în urma workshop-ului vor fi expuse alături de alte lucrări realizate de elevii claselor de gimnaziu şi de liceu, specializările Arte Vizuale şi Arhitectură, care au fost selectate de către profesorii lor: Alina Nealcoş, Corina Popa şi Remus Poenar, spre a fi incluse în cadrul expoziţiei «Stud-ART 2022», găzduită în perioada 14-23 mai, în sălile destinate Artelor Vizuale din Palatul Magna Curia. Expoziţia etalează tehnici de lucru, precum: pictură în tempera şi în ulei pe pânză şi pe carton pânzat, studii de desen şi acuarelă, tempera şi acrilic pe hârtie, dar şi desen proiectiv, studii şi proiecte arhitecturale. Tematica diferă şi regăsim: peisaje, compoziţii figurative, realizate în funcţie de specializarea, inspiraţia şi îndemânarea fiecărui elev. Se disting diverse motive preluate din autenticitatea tradiţională, evoluţia modernităţii şi din actualitatea realităţii cotidiene. Pe simezele muzeului se întâlnesc expuse lucrări create de elevii de la gimnaziu şi de la liceu, relevând amprenta personală, cu frământările și căutările specifice fiecărui expozant, în încercarea de a se descoperi pe sine. Originalitatea de exprimare plastică a planşelor este redată prin complexitatea realizărilor cromatice și prin emergenţa semnificațiilor artistice în varii modalități de reprezentare vizual-creativă, prin particularizarea mijloacelor de expresie plastică, prin îndeplinirea obiectivelor şi prin denumirea sugesivă a proiectului. În cadrul compunerilor insolite pot fi remarcate: imersiunea formelor, a spaţiului şi a ambianţei, o gamă diversificată cromatic şi stilistic, o paletă de structuri mixte și de tehnici tradiționale. Elevii îşi aprofundează cunoştinţele îmbinând preocupările actuale cu dorința permanentă de perfecționare pentru actul de creație. Maniera de reprezentare prin care surprind trăiri estetice şi, se exteriorizează, exprimând stări de spirit, gânduri, idei, concepte şi sentimente proprii, este de inspiraţie realist-figurativă, fie impresionistă şi abstractă, fie minimalistă sau suprarealistă. Lucrările prezintă îndemânarea artistică şi expresivitatea plastică, iar organizarea acestei expoziţii face cunoscute publicului picturile realizate de tinerele talente în devenire. Cu ocazia proiectului în derulare aducem mulţumiri colectivului muzeal implicat şi ne exprimăm consideraţia pentru fructuoasa colaborare cu profesorii şi talentaţii elevi ai Liceului de Muzică şi Arte Plastice «Sigismund Toduţă»” relatează iniţiatorul şi organizatorul proiectului, muzeograf dr. Diana Loredana Pantea

Bucureşti: Expoziția Nomos. Himere și Garguie | Christian Paraschiv | 10 – 28 mai 2022

Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR) - București Calea Griviței nr. 64-66, București, București

Expoziția Nomos. Himere și Garguie | Christian Paraschiv Muzeul Național al Literaturii Române, Calea Griviței 64-66, Sala „Petru Creția” 10 – 28 mai 2022 Muzeul Național al Literaturii Române vă invită să vizitați expoziția cu titlul Nomos. Himere și Garguie a artistului Christian Paraschiv. „Această expoziție stă la întâlnirea dintre o frumoasă îndrăzneală și o nobilă datorie. Probabil că una dintre cele mai frumoase provocări din istoria artelor este încercarea picturii de a aborda temele sculpturii –  o temeritate pentru care Christian Paraschiv este în cel mai potrivit moment al evoluției sale artistice. Garguii gotici, himerele, plăsmuirile imaginației medievale care ies din zidurile marilor catedrale spre noi, deopotrivă pentru a ne apăra și a ne speria, evocă un gen de spiritualitate care ni se pare îndepărtată și străină, căci am învățat cu toții, anapoda, sub influența iluministă, că Evul Mediu e întunecat și opac, populat cu oameni proști, înapoiați și cruzi. Doar că, pentru un artist de intensă spiritualitate precum Christian Paraschiv, pledoaria pentru actualitatea imaginarului gotic este un fel de datorie culturală față de un adevăr profund. Expoziția aceasta ne arată că nobilele datorii se împlinesc numai cu frumoasă îndrăzneală.” – Sever Voinescu

Goleşti: expoziția “Din Zestrea Maramureşului”

Muzeul Viticulturii și Pomiculturii - Golești Str. Banu Radu Golescu, Golești, Ștefănești, Argeș

Maramureşul este locul despre care se spune că oamenii au coborât direct din cer pentru a ţese şi a coase, de mii de ani, poveştile lor unice şi speciale. Este ţinutul legendelor din care s-au desprins frumuseţea, bucuria şi viaţa însăşi. Din Maramureşul pe care îl iubim cu toţii a ajuns la Muzeul Goleşti, prin intermediul Muzeului de Etnografie Baia Mare, parte din marea zestre populară care se prezintă publicului reunită într-o expoziţie de excepţie denumită sugestiv "Din Zestrea Maramureşului". Vernisajul expoziţiei are loc pe data de 11 mai, la ora 11 şi vă invităm să –i treceţi pragul pentru a trăi şi retrăi profunzimea statului tradiţional maramureşan.

Concurs | Muzeul Național al Literaturii Române | cutia cu desene și mesaje

Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR) - București Calea Griviței nr. 64-66, București, București

Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR) sărbătorește anul acesta 65 de ani de la înființare, fiind o instituție apreciată la nivel național și internațional pentru complexitatea proiectelor, pentru inițiative inedite și pentru crearea unui discurs modern în ceea ce privește prezentarea literaturii române. Cu această ocazie, MNLR invită părinții, învățătorii și profesorii să trimită desenele copiilor și/sau mesajele lor semnate până în data de 29 mai 2022, ora 16.00, prin Poșta Română, la adresa Strada Nicolae Crețulescu nr. 8 (Sector 1, București), menționând numele complet al copilului, vârsta, localitatea și un număr de contact. Vârsta copiilor care pot participa cu desene și mesaje: 5+. Desenele vor face parte din cadrul expoziției aniversare, care va fi vernisată la 1 iunie 2022, Ziua copilului, înainte de lectura pentru copii a scriitoarei Ioana Nicolaie. Toate evenimentele organizate de MNLR sunt gratuite, iar accesul este liber în limita locurilor disponibile! Așteptăm cu interes desenele și mesajele celor mici! Pentru detalii, vă rugăm să scrieți la programe@mnlr.ro sau să sunați la numărul 0736.598.451 (Gabriela Toma).

Roman: expoziția CERAMICA, FAIANȚĂ ȘI PORȚELAN DIN FOSTA KAZA A BRĂILEI, 11 mai – 3 iulie 2022

Muzeul de Istorie Roman- Complexul Muzeal Județean Neamț Str. Cuza Vodă, nr. 10 și 26, Roman, Neamț

Miercuri, 11 mai, la Muzeul de Istorie Roman (Casa Fălcoianu), parte a Complexului Muzeal National Neamț a avut loc vernisajul expoziției temporare CERAMICA, FAIANȚĂ ȘI PORȚELAN DIN FOSTA KAZA A BRĂILEI (organizator, cercetător științific dr. George-Dan Hânceanu). Proiectul expozițional este o colaborare cu Muzeul Brăilei "Carol I". Q în ultimul deceniu cercetările arheologice efectuate în zonele urbane au permis și descoperirea de recipiente lucrate în serie, de la servicii de masă din faianță și porțelan. Majoritatea acestora au fost fabricate de manufacturi occidentale și au pătruns în spațiul Țărilor Române (ulterior al Principatelor), pe diverse căi, prin intermediul negustorilor (ruși,turci, armeni și greci). Expoziția temporară aduce în prim plan aceste mărfuri, alături de ceramica ștampilată otomană. Produsele din lut, faianță și porțelan pătrundeau prin porturile Dunării, iar Brăila era unul dintre acestea. Dintre vasele și obiectelor din lut descoperite pe teritoriul fostei kaza a Brăilei etalăm pipe, boluri, sfeșnice, căni, cești, unele ștampilate, în privința recipientelor din faianță și porțelan, acestea au fost produse în manufacturi occidentale (Anglia, Franța, Germania) ori situate în Europa Centrală (Austria, Polonia, Cehia). Interesante sunt și produsele atelierelor răsăritene (Imperiul Rus). Q O parte dintre obiectele colecției brăilene aparțin unor donații, dar multe dintre ele au fost descoperite pe teritoriul orașului sau în apropiere; cum este cazul cercetărilor arheologice de la Mănăstirea Măxineni (monument de secol XVII). Produsele serviciilor de masă (farfurii, căni, platouri, supiere) ori de servit ceai (cești, ibrice, strecurători) poartă mărcile unor cunoscute manufacturi engleze, precum Copeland Spode, Alcock, Wedgwood, Davenport din Staffordshire, Burslem, Longport orașe din importantul centru de olărie Stoke-on-Trent ori din Birmingham și Newcastle. Acestora se adaugă mărfurile franceze de la Lunéville și Sarequemines. Tematica vaselor expuse include o gamă variată precum scene mitologice, militare, aspecte londoneze de societate, plimbări în port sau motive decorative asiatice cu pagode și sălcii, toate aplicate prin imprimare. Culorile pregnant folosite sunt negru și albastru, mai rar mov sau roz. Dacă obiectele și vasele din lut sunt din secolul al XVIII-lea, cele mai timpurii recipiente din faianță și porțelan au fost lucrate în prima jumătate a secolului al XIX-lea, iar cele mai târzii sunt de la jumătatea veacului următor. p Expoziția temporară este deschisă în perioada 11 mai - 3 iulie 2022, interval de vizitare: luni-joi, orele 8.00-1630 și vineri, orele 8.00-14.00.

București: „Istorii din trecut. Călătorie virtuală în peisaje dispărute” – o nouă expoziție la Muzeul Național de Istorie a României

Muzeul Național de Istorie a României - București Calea Victoriei nr. 12, sector 3, București, București

Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) anunță deschiderea expoziției „Istorii din trecut. Călătorie virtuală în peisaje dispărute” în cadrul proiectului european „e-Peisajele Arheologice ale Dunării. Peisaje arheologice virtuale din regiunea Dunării” („Danube’s Archaeological e-Landscapes. Virtual archaeological landscapes of the Danube region”). Evenimentul va avea loc în data de 12 mai 2022, cu începere de la ora 17ꓽ00, în Holul Central al muzeului – secțiunea corp str. Franceză. Accesul la eveniment este gratuit. Vernisajul are loc în contextul celebrării a 50 de ani de la înființarea Muzeului Național de Istorie a României, cel mai important muzeu cu tematică arheologico-istorică din țara noastră. Această expoziție reprezintă o premieră pentru Muzeul Național de Istorie a României, fiind pentru prima dată când sunt utilizate noi tehnici de tip VR – realitate virtuală și AR – realitate augmentată într-un asemenea demers muzeografic. Au fost alese două situri reprezentative (deopotrivă prin semnificația descoperirilor efectuate în cadrul lor, dar și prin prezența unor artefacte de excepție provenite de aici, în colecțiile muzeului nostru și ale altor instituții de profil din România): necropola de incinerație din epoca bronzului de la Cîrna (jud, Dolj, în sud-vestul României) și cetatea bizantină de la Nufăru (jud. Tulcea, în sud-estul României), ambele situate în arealul Dunării de Jos, zonă geografică unde se păstrează (încă) peisaje arheologice cu totul deosebite. La prima vedere, nu este evident ce constituie subiectul comun al acestor două situri arheologice, dar acesta există, fiind vorba de faptul că peisajul arheologic al fiecăruia dintre acestea nu este neapărat unul vizibil, ci dimpotrivă percepția sa necesită reconstituirea (prin varii mijloace, precum cercetarea arheologică de teren, documentarea de arhivă, investigația multidisciplinară, expunerea muzeală etc.) virtuală a acestor „istorii” din trecut. Zona necropolei de incinerație de la Cîrna a suferit numeroase intervenții antropice în cursul ultimei jumătăți de secol și mai bine, astfel că la fața locului astăzi, nimic nu mai sugerează măcar prezența ei. Iar în cazul habitatului de perioadă medievală de la Nufăru, satul actual ascunde, practic, vestigiile în cea mai mare măsură. Prin urmare, scopul acestei expoziții este să dezvăluie publicului, prin îmbinarea modalităților clasice de etalare cu mijloace de ultimă generație în materie de muzeografie, importanța acestor stațiuni arheologice, prin valorizarea cât mai modernă și atractivă a elementelor de patrimoniu arheologic (mobil și imobil) ale acestora, pledând pentru conservarea și protejarea acestora. Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) este partener instituțional în cadrul proiectului european „Danube’s Archaeological e-Landscapes. Virtual archaeological landscapes of the Danube region” (e-Peisajele arheologice ale Dunării. Peisaje arheologice virtuale ale regiunii dunărene / acronim DAeL). Acesta este un proiect multianual, finanțat de Uniunea Europeană prin programul transnațional Interreg – Dunărea (Interreg – Danube Transnational Programme). Proiectul este coordonat de Universalmuseum Joanneum – Graz (Austria) și este derulat în cooperare cu muzee naționale de istorie din Slovenia și Ungaria, precum și alte instituții culturale, muzeale, de învățământ superior și cercetare din Austria, Bulgaria, Croația, Germania, Serbia și Slovacia. Proiectul se deruleză în perioada 2020 (iulie) – 2022 (decembrie). Patrimoniul arheologic bogat și divers din punct de vedere cultural al regiunii Dunării este o parte integrantă a patrimoniului cultural al continentului european. De asemenea, acesta oferă un mare potențial pentru dezvoltarea turismului, dar se confruntă în mod constant cu provocarea de a nu fi cunoscut și recunoscut pe măsura valorii sale. Noile tehnologii pot ajuta acum la vizualizarea patrimoniului arheologic într-un mod complet nou și îl pot face accesibil publicului într-un mod atractiv. Pentru alte detalii vezi pagina de Facebook a proiectului Danube’s Archaeological e-Landscapes. Virtual archaeological landscapes of the Danube region (DaeL): https://www.facebook.com/danubesarchaeological

Iași: Expoziția „LUCRURI CARE DOR. Povești și amintiri ale unor familii transnaționale” 12 mai – 17 iulie 2022

Complexul Muzeal Național "Moldova" - Iași Piața Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 1, Iași, Iași

Expoziția „LUCRURI CARE DOR. Povești și amintiri ale unor familii transnaționale”             Muzeul de Istorie a Moldovei din cadrul Complexului Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi și Centrul Cultural German Iaşi  vă invită să vizitaţi, în perioada 12 mai – 17 iulie 2022, expoziția „LUCRURI CARE DOR. Povești și amintiri ale unor familii transnaționale”, un proiect expoziţional realizat de spațiul de creație din Berlin ’ și curatoriat de Malve Lippmann (Germania). Vernisajul va avea loc joi, 12 mai 2022, ora 12.00, la Palatul Culturii, Muzeul de Istorie a Moldovei. Bazată pe documentare, expoziția urmărește impactul migraţiei forței de muncă asupra noţiunilor de maternitate şi familie, din perspectiva unor lucrătoare migrante şi a copiilor lăsaţi în urmă. Pornind de la experienţele unor familii transnaţionale din prezent şi din trecut, instalația împletește povești emoționante și obiecte marcante pentru viața acestora. La nivel global, migraţia forței de muncă creează noi modele ale familiei transnaţionale, care în ciuda distanţelor geografice se străduiește să menţină contactul între membri. În perioada acordurilor de angajare din anii '60, mulţi părinţi au fost nevoiţi să-şi lase copiii în urmă, deoarece orele de muncă făceau imposibilă îngrijirea lor. În zilele noastre, lucrătorii migranţi din Europa de Est sunt cei care, în marea lor majoritate, îşi neglijează familiile pentru oportunitatea unor câștiguri în ţări mai dezvoltate. Cum se redefinește relaţia dintre părinţi şi copii acum, când cadourile sau sprijinul financiar iau locul experienţelor trăite împreună? Când apropierea fizică rămâne în spatele unor aplicații precum Skype sau WhatsApp? Ce impact au toate acestea asupra copiilor şi părinţilor? „LUCRURI CARE DOR” redă atitudini legate de aceste teme, pornind de la anii '60 şi până în prezent. ’ (în limba turcă: aruncă o privire) este o organizație non-profit și un spațiu independent de artă contemporană cu sediul în Berlin, care își concentrează activitatea în jurul narativelor transnaționale, a migrației, mobilității globale și a dimensiunilor estetice ale acestora. Expoziția „LUCRURI CARE DOR. Povești și amintiri ale unor familii transnaționale” va putea fi vizitată în spațiile Muzeului de Istorie a Moldovei, în perioada 12 mai – 17 iulie 2022, de marţi până duminică, între orele 10.00 și 17.00. Acest proiect realizat de bi`bak Berlin este prezentat la Iași de Centrul Cultural German și Muzeul de Istorie a Moldovei din cadrul Complexului Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi, cu sprijinul Goethe-Institut. Conceptul şi regia artistică sunt semnate de Malve Lippmann și Can Sungu (bi’bak Berlin).   Vă așteptăm cu drag!       Manager Interimar, Drd. Valentina Druțu        Şef Secție Relaţii Publice, Dr. Coralia Costaş

Muzeul de Artă Cluj-Napoca organizează, în perioada 12 mai – 5 iunie 2022, expoziția “Premiile Crama Oprișor pentru Desen Contemporan – Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca”

Muzeul de Artă Cluj-Napoca Piaţa Unirii nr. 30, Cluj-Napoca, Cluj

Muzeul de Artă Cluj-Napoca, instituție publică de cultură, care funcționează sub autoritatea Consiliului Județean Cluj, în colaborare cu Universitatea de Artă și Design Cluj-Napoca și cu Crama Oprișor, organizează, în perioada 12 mai – 5 iunie 2022, expoziția “Premiile Crama Oprișor pentru Desen Contemporan - Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca”. Vernisajul va avea loc miercuri, 11 mai 2022, ora 17 la sediul Muzeului de Artă Cluj-Napoca (Palatul Bánffy, Piața Unirii nr. 30). Comisar expoziție: Alexandra Sârbu Prezintă: Prof. univ. dr. Radu Moraru, conf. univ. dr. Mara Rațiu, prof. univ. dr. Radu Solovăstru (UAD Cluj-Napoca), Gabriel Roceanu (Crama Oprișor), Alexandra Sârbu (Muzeul de Artă Cluj-Napoca) Expun artiștii: Iulia Alexandru, Ana-Maria Bozdog, Adrian Buda, Denisa Ceascai, Costel Chițimuș, Vlad Drăghici, Călin Dumitrașcu, Carla Forrai, Diana Grigorescu, Răzvan Liță, Mathé László, Ciprian Memei, Mihaela Mihalache, David Miholcsa, Rada Niță, Mihai Nuțu, Raluca Pavelescu, Matei Păcurar, Adriana Mihaela Pop, Ana-Eudochia Pop, Mara Popa, Lucian Popăilă, Maximilian Pintea, Diana Popuț, Ana Postolachi, Postumia Rus, Mădălina Stan, George Sorinca, Sevan Szekely, Tania Șimonca, Diana Șinteuan, Flavia Tritean, Tusai István “Premiile Crama Oprișor pentru Desen Contemporan” reprezintă un demers din aria privată, conceput, încă de la început, ca dezvoltare a implicării în viața social-artistică și sprijin oferit tinerilor studenți și absolvenți ai instituțiilor de învățământ superior artistic din România. Dacă prima ediție a concursului (2017) a fost realizată în colaborare cu Universitatea Națională de Arte din București, ediția din acest an se bucură de parteneriatul cu Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca. UAD Cluj-Napoca este una dintre cele mai importante și originale resurse de desen, “Școala de la Cluj” marcând, de-a lungul timpului, viziunea și mijloacele expresive ale artei românești. Este, în acest context, extrem de relevant rolul organizatorilor de a încuraja creația contemporană, aflată în perioada de formare artistică, iar din acest motiv concursul se adresează studenților și absolvenților universității clujene de artă. Din cele peste 60 de aplicații înscrise în concurs, au fost selectate, pentru expunere și jurizare finală, lucrările a 33 de tineri artiști, pictori, graficieni sau sculptori, pasionați de desen. Cu un fond de premiere important, care se înscrie în linia conceptelor similare din Europa, la finalul concursului se vor acorda trei distincții: - Marele Premiu Crama Oprișor pentru Desen Contemporan în valoare de 3000 euro brut, decernat unui artist ales de către juriul desemnat - Premiul Special UAD Cluj-Napoca - Crama Oprișor pentru Desen Contemporan în valoare de 1500 euro brut, acordat unui artist ales de către juriul desemnat și - Premiul Special al Publicului - Crama Oprișor pentru Desen Contemporan în valoare de 1500 euro brut, înmânat unui artist ales prin votul publicului pe platforma https://www.crama-oprisor.ro/premiile Expoziția va rămâne deschisă publicului spre vizitare, de miercuri până duminică inclusiv, în intervalul orar 10:00-17:00, până în data de 5 iunie 2022, când, începând cu ora 11.00, va avea loc și festivitatea de premiere a celor mai valoroși artiști din concurs.

Muzeul Municipiului București invită publicul să viziteze expoziția „Theodor Aman. Primul artist român modern”, care va fi deschisă începând cu data de 12 mai 2022 în cadrul Art Safari, la Palatul Dacia-România

Pinacoteca București - Muzeul Municipiului București Lipscani, nr. 18-20, București

Muzeul Municipiului București invită publicul să viziteze expoziția „Theodor Aman. Primul artist român modern”, care va fi deschisă începând cu data de 12 mai 2022 în cadrul Art Safari, la Palatul Dacia-România, viitorul sediu al Pinacotecii București, pe strada Lipscani, nr. 18-20. Grație conceptului original și scenografiei sale contemporane, parcurgând expoziția dedicată lui Theodor Aman - organizată de Muzeul Municipiului București, produsă de Art Safari și curatoriată de dr. Elena Olariu, director adjunct Secția Artă a MMB - vizitatorii se vor putea bucura de cele peste 100 de lucrări alese special pentru această expunere muzeală. Publicul este invitat să admire unele dintre tablourile consacrate ale lui Aman, dar și surprizele oferite cu ajutorul a 16 muzee și instituții de cultură din toată țara precum și de colecționari privați: lucrări rar expuse în spațiul public, special aduse la Art Safari 2022. Iar Muzeul Municipiului București a pregătit opere atât din patrimoniul Pinacotecii București, cât și din cel al Muzeului Theodor Aman. Vă reamintim că miercuri, 11 mai 2022, sunteți invitați să participați la conferința de presă Art Safari – ediția a 9-a, care va avea loc începând cu ora 10.30, la Palatul Dacia-România, strada Lipscani, nr. 18-20, București (vizavi de BNR). Vă așteptăm cu drag! Cele mai bune gânduri, Simona Popescu Serviciul Relații Publice, Marketing, Proiecte Culturale și Educație Muzeală Muzeul Municipiului București muzeulbucurestiului.ro

Timișoara: expoziția „Patrimonium 2021” prezintă aproximativ 100 de piese – vase ceramice, obiecte de bronz, pictură, ceramică, sticlă și metale, textile și accesorii vestimentare, carte veche restaurată care au intrat în patrimoniul MNaB în 2021

Muzeul Național al Banatului - Timișoara Piaţa Iancu Huniade nr. 1, Timișoara, Timiș

Dublu eveniment spectaculos la MNaB. Instituția noastră cu sprijinul Consiliului Județean Timiș, vă invită să vizitați două expoziții temporare remarcabile, care vor fi vernisate simultan în Bastionul Theresia. „Patrimonium 2021” prezintă aproximativ 100 de piese - vase ceramice, obiecte de bronz, pictură, ceramică, sticlă și metale, textile și accesorii vestimentare, carte veche restaurată. Este vorba de achizițiile de anul trecut, donațiile importante care au intrat în patrimoniul MNaB în 2021, piese restaurate în Laboratorul Zonal de Restaurare precum și piese de pe șantierele arheologice la care au participat specialiștii MNaB. Printre obiectele care vor fi expuse se numără un crucifix deosebit, descoperit pe șantierul arheologic de la Dudeștii Noi. El a aparținut primilor coloniști germani și potrivit arheologilor MNaB, datează din 1748-1749. Vedeta expoziției „Patrimonium 2021” e o carte extrem de rară, cu coperta din pergament manuscris, restaurată de specialiștii noștri: „Illuminirbuch”, de Valentin Boltz von Rufach (1600, Erffordt). A intrat în colecțiile muzeului la sfârșitul secolului XIX și nu a fost restaurată până anul trecut, când a fost tratată filă cu filă, cu foarte multă migală și atenție. Al doilea eveniment la care vă invităm, expoziția „Fiare din Beci – legende și oțel” prezintă peste 50 de spade și săbii originale din secolele XVIII, XIX și XX, multe dintre ele aflate și în dotarea armatelor principatelor române după 1830. Acestea aparțin meșterului făurar Cosmin Pop, el însuși cunoscut drept „Fiare din Beci”. Expoziția va fi însoțită și de prezentări interactive, close-up, adevărate lecții de istorie vie, cu exemplificări de mânuire. Astfel, vă invităm să participați la vernisajul celor două expoziții de excepție, joi, 12 mai, de la ora 18, în mansarda B1 a Bastionului Theresia. „Patrimoniu 2021” va rămâne expusă până în 30 iunie 2022. Expoziția „Fiare din Beci – legende și beci” poate fi vizitată până în 12 iunie 2022. Vă așteptăm!

Timișoara: expoziția „Fiare din Beci – legende și oțel” care prezintă peste 50 de spade și săbii originale din secolele XVIII, XIX și XX, 12 mai – 12 iunie 2022

Muzeul Național al Banatului - Timișoara Piaţa Iancu Huniade nr. 1, Timișoara, Timiș

Dublu eveniment spectaculos la MNaB. Instituția noastră cu sprijinul Consiliului Județean Timiș, vă invită să vizitați două expoziții temporare remarcabile, care vor fi vernisate simultan în Bastionul Theresia. „Patrimonium 2021” prezintă aproximativ 100 de piese - vase ceramice, obiecte de bronz, pictură, ceramică, sticlă și metale, textile și accesorii vestimentare, carte veche restaurată. Este vorba de achizițiile de anul trecut, donațiile importante care au intrat în patrimoniul MNaB în 2021, piese restaurate în Laboratorul Zonal de Restaurare precum și piese de pe șantierele arheologice la care au participat specialiștii MNaB. Printre obiectele care vor fi expuse se numără un crucifix deosebit, descoperit pe șantierul arheologic de la Dudeștii Noi. El a aparținut primilor coloniști germani și potrivit arheologilor MNaB, datează din 1748-1749. Vedeta expoziției „Patrimonium 2021” e o carte extrem de rară, cu coperta din pergament manuscris, restaurată de specialiștii noștri: „Illuminirbuch”, de Valentin Boltz von Rufach (1600, Erffordt). A intrat în colecțiile muzeului la sfârșitul secolului XIX și nu a fost restaurată până anul trecut, când a fost tratată filă cu filă, cu foarte multă migală și atenție. Al doilea eveniment la care vă invităm, expoziția „Fiare din Beci – legende și oțel” prezintă peste 50 de spade și săbii originale din secolele XVIII, XIX și XX, multe dintre ele aflate și în dotarea armatelor principatelor române după 1830. Acestea aparțin meșterului făurar Cosmin Pop, el însuși cunoscut drept „Fiare din Beci”. Expoziția va fi însoțită și de prezentări interactive, close-up, adevărate lecții de istorie vie, cu exemplificări de mânuire. Astfel, vă invităm să participați la vernisajul celor două expoziții de excepție, joi, 12 mai, de la ora 18, în mansarda B1 a Bastionului Theresia. „Patrimoniu 2021” va rămâne expusă până în 30 iunie 2022. Expoziția „Fiare din Beci – legende și beci” poate fi vizitată până în 12 iunie 2022. Vă așteptăm!

Oltenița: Expoziția „Seismograf `77”, 12 Mai – 31 Iulie 2022

Direcția de Cultură Oltenița Str. Argeșului nr 6A, Oltenița, Călărași

Expoziție temporară „Seismograf `77” Foaierul principal din sediul Direcției de Cultură Oltenița / 12 Mai – 31 Iulie 2022 Muzeul Civilizației Gumelnița din cadrul Direcției de Cultură Oltenița, în colaborare cu Muzeul „Ororilor Comunismului în România” și în parteneriat cu Primăria mun. Oltenița vă invită Joi, 12 Mai 2022, ora 11:00, în foaierul principal din sediul Direcției de Cultură Oltenița, str. Argeșului nr. 6A, pentru a participa la vernisajul expoziției temporare „Seismograf `77”. SEISMOGRAF ’77 se referă la perioada ceaușistă cuprinsă între anii 1977 si 1989, caracterizată prin lipsuri și represiune. Seismograful marchează portretele și poveștile oamenilor care au dus un război personal cu regimul comunist, dar și al celor care au fost protejați de dictatură, ca actori principali sau secundari în aparatul de control de partid și de stat. Cei care vizitează expoziţia pot asculta, în premieră, vocea inginerului Gheorghe Ursu, dizidentul care a intrat în vizorul Securităţii după ce a atras atenţia că, la doar patru luni după marele cutremur, Nicolae Ceauşescu a dat ordin să se oprească toate consolidările clădirilor afectate de seism. Această expoziţie are menirea de a explica, dar şi de a pune întrebări. Instalaţia muzeală este una complexă, gândită să furnizeze un disconfort vizual.

Râmnicu Vâlcea: expoziția „Arta mozaicului antic și bizantin – Școala de la Alba Iulia”, 12 mai – 10 iunie 2022

Muzeul Județean "Aurelian Sacerdoțeanu" Vâlcea Calea lui Traian nr. 143, Râmnicu Vâlcea, Vâlcea

Muzeul Județean „Aurelian Sacerdoțeanu” , Secția de Artă Sacră a Facultății de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia și Consiliul Județean Vâlcea, în parteneriat cu Filiala Râmnicu Vâlcea a Uniunii Artiștilor Plastici din România și Liceul de Arte „Victor Giuleanu”, organizează expoziția „Arta mozaicului antic și bizantin - Școala de la Alba Iulia”, prin care vă propune o întâlnire cu lumea mai puțin cunoscută a mozaicului realizat cu piatră naturală. Inaugurarea expoziției va avea loc joi, 12 mai 2022, la ora 14,00, în spațiul expozițional al Muzeului de Artă „Casa Simian” din Râmnicu Vâlcea, urmând ca aceasa să rămână deschisă publicului până la data de 10 iunie 2022. Lucrările sunt inspirate din mozaicuri pavimentare aflate în situri arheologice de pe teritoriul Asiei Mici, Africii de Nord, Italiei, Greciei și din Edificiul cu mozaic roman de la Tomis, precum și din biserici constantinopolitane și ravvenate, din spațiul bizantin, din Sicilia și de la Roma. Secția Artă Sacră a fost înființată în anul 2018, pe domeniul Arte Vizuale. În cadrul activităților sale de atelier sunt incluse mai multe direcții estetice și tehnici abordate, în special din domeniul artelor murale și decorative (mozaic, frescă, sgraffito, al secco, icoană pe lemn, icoană pe sticlă, miniatură, vitraliu, etc). Tehnica mozaicului realizat cu piatră naturală reprezintă direcția principală de studiu din cadrul secției, această specializare aprofundată fiind unică în cadrul școlilor de profil din România. Reperele predate către studenți aparțin în special școlilor din antichitate și celor bizantine, dar libertatea de exprimare oferită le dă cursanților posibilitatea de a opta și pentru abordări libere din zona artelor contemporane. Tesserele pentru mozaic provin din cariere din Turcia/ Asia Mică, din locuri ale vechilor cariere bizantine. Există o paletă de culori standard, discrete și puternice în același timp. Fiind o lucrare de artă monumentală, forța unui mozaic se citește în special de la distanță. Scopul expoziției este cel de promovare a secției, de a-i îndemna pe absolvenții liceelor de arte din România și pe toți cei care iubesc arta mozaicului și vor să cunoască un univers fascinant, frumos, uneori greu de înțeles, plin de taine, să se gândească dacă nu cumva Secția de Artă Sacră din cadrul Facultății de Teologie din Alba-Iulia nu este răspunsul pe care îl caută în adâncul sufletului lor.

Muzeul de Artă Cluj-Napoca vă invită să vizitați, în perioada 12 mai – 05 iunie 2022, expoziția de sculptură a artistului Vargha Mihály

Muzeul de Artă Cluj-Napoca Piaţa Unirii nr. 30, Cluj-Napoca, Cluj

Muzeul de Artă Cluj-Napoca, instituție publică de interes județean, care funcționează sub autoritatea Consiliului Județean Cluj, vă invită să vizitați, în perioada 12 mai – 05 iunie 2022, expoziția de sculptură a artistului Vargha Mihály. Vernisajul va avea loc în data de 11 mai, de la ora 18:00, în prezența artistului și a invitaților săi: György Szücs, istoric de artă, director adjunct al Muzeului de Arte Frumoase din Budapesta și Gizella Kicsid, artistă, Teatrul Maghiar de Stat Cluj. Curatorii expoziției: Portik-Blénessy Ágota și Iakob Att Expoziția de sculptură a artistului Vargha Mihály este o incursiune în lumea construcțiilor complementare și a echilibrului dintre forma unitară și elementele sale de bază. Lucrările prezente în această expoziție inspiră nu numai robustețe, dar și finețe conceptuală, aflându-se sub paladiul unui demers ce are ca scop principal crearea unor lucrări de artă care se transmită un mesaj despre parcursul creativ și despre rezultat în sine. Lemnul devine elementul de bază al acestui univers artistic, iar forma finală este mărturia talentului și măiestriei artistice a lui Vargha Mihály.

Expoziția „Constelații tradiționale românești”, o expoziție realizată în parteneriat cu Muzeul de Științe Astronomice din Baia Mare la la Muzeul Etnografic al Maramureșului „Francisc Nistor”

Muzeul Etnografic al Maramureșului str. Bogdan Vodă nr. 1, Sighetu Marmației, Maramureș

Joi, 12 mai 2022, la Muzeul Etnografic al Maramureșului „Francisc Nistor”, la ora 15.00 va avea loc vernisajul expoziției „Constelații tradiționale românești”, o expoziție realizată în parteneriat cu Muzeul de Științe Astronomice din Baia Mare. În satul tradițional românesc exista o conexiune între pământ și cer, iar scopul acestei expoziții este de a (re)aduce la lumină, în actualitate proiecția complexă asupra originilor, morfologiei și structurii cerului, dintr-o perspectivă muzeală modernă, digitală. Așadar, Vă invităm să descoperiți valorile tezaurului de cunoștințe populare - știința populară (meteorologie populară, astronomie populară), personalizarea aparte a configurațiilor stelare specifice românești, asocierea lor cu povești și legende românești. Vă așteptăm cu mare drag! Cer senin, tuturor!

București: Tradiție circulară (Conectat la natură) – expoziție de artă contemporană la Muzeul Național al Țăranului Român, 12 mai – 3 iulie 2022

Muzeul Național al Țăranului Român - București Şoseaua Kiseleff 3, București, București

Tradiție circulară (Conectat la natură) - expoziție de artă contemporană Între 12 mai și 3 iulie, vă invităm la Muzeul Național al Țăranului Român, unde prezentăm proiectul „Tradiție circulară (Conectat la natură)” – o expoziție de artă contemporană colaborativă între meșteri tradiționali, care păstrează vii meșteșuguri arhaice, și artiști contemporani, care îmbină arta cu inovația și cu noile tehnologii. Expoziția este realizată de Asociația Ivan Patzaichin - Mila 23 - Rowmania, în parteneriat cu DC Communication, Muzeul Național al Țăranului Român, Centrul Cultural Subcarpați, Scoala de la Piscu, PATZAIKIN, The Institute, fiind înscrisă pe lista de expoziții satelit participante la Romanian Design Week, ca parte a circuitului RDW Design GO! / ROMANIAN DESIGN WEEK 2022. Expoziția face parte din proiectul cultural „Tradiție circulară (Conectat la natură)” co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN). Proiect realizat în parteneriat cu Primăria Municipiului București prin ARCUB.

Craiova: Expoziția “PRIN LENTILELE TIMPULUI”, la Muzeul Olteniei, 14 mai – 15 septembrie 2022

Muzeul Olteniei - Craiova Str. Popa Șapcă nr. 8, Craiova, Dolj

Expoziția temporară "PRIN LENTILELE TIMPULUI", la Muzeul Olteniei Craiova, cu sprijinul Consiliului Județean Dolj, vernisează în data de 14 Mai 2022, ora 19, la Secția Istorie-Arheologie, str. Madona Dudu nr. 14, expoziția temporară - Prin Lentilele Timpului. Vernisajul se va desfășura la debutul importantului eveniment Noaptea Europeană a Muzeelor. Binoclul este un instrument optic cu câte un obiectiv pentru fiecare ochi, care este utilizat pentru vizualizarea obiectelor îndepărtate. Este cunoscut, de asemenea, sub denumirea de ochelari de câmp, deoarece oferă o vedere amplificată a obiectelor situate la mare depărtare. Utilitatea sa este foarte vastă, putând să fie folosit la operă sau la diverse concerte, pentru observarea mult mai bună a artistului, sau în armată, pentru observarea adversarului. Evident, în funcție de destinație, binoclurile pot fi foarte mici, pentru a putea fi folosite cu o singură mână, sau foarte mari, în așa fel încât să permită o performanță mare în vizualizare. Binoclul este o variantă mult mai performantă a telescopului, deoarece oferă o imagine tridimensională pentru obiectele vizate. A fost nevoie de aproximativ 5000 de ani pentru ca sticla să poată fi modelată într-o lentilă pentru primul telescop. Omul de știință Galileo Galilei a utilizat pentru prima dată telescopul pentru studiile sale în astronomie. El a fost primul care a văzut craterele pe lună, a descoperit petele solare, cele patru luni din jurul planetei Jupiter și inelele din jurul planetei Saturn. Telescopul folosit avea însă o mărire limitată și un câmp îngust de focalizare. Primul binoclu atestat în istorie a fost cel realizat de către Cherubin d’Orleans și există încă la Muzeul de Artă și Meșteșuguri din Paris. Acesta păstra ideea de telescop și nu oferea o vizualizare extrem de bună. Binoclul de mână, cu legătura flexibilă între tuburi, a apărut în anul 1702, fiind inventat de Johann Zahn. Primele telescoape inventate inversau imaginile, dar în secolul al XIX-lea au apărut sistemele de redare a imaginii cu două lentile. Această tehnică se pare că a fost folosită și pentru a realiza binocluri. Cel dintâi telescop binocular a apărut în anul 1825 și a fost inventat de J. P. Lemaire. Binoclul cu prisme, care este precursorul binoclului modern, a fost inventat în anul 1854 de către italianul Ignatio Porro. La finalul secolului al XIX-lea, epoca instrumentelor optice moderne a fost inaugurată de trei germani, ei inventând binoclul modern în forma cu care suntem obișnuiți în prezent. Cei trei germani sunt Ernst Abbe (designer optic), Otto Schott (sticlar) și Carl Zeiss (producător de instrumente). Astăzi, există numeroase companii care fabrică binocluri, iar eficiența lor poate să fie uriașă. Dacă în urmă cu 100 de ani, un binoclu costa o avere, prețul său de astăzi este mult mai mic și poate fi achiziționat de absolut orice pasionat de natură, astronomie sau vânătoare. Povestea binoclurilor, care reprezentau instrumente inaccesibile publicului larg, în urmă cu un secol, este expusă în expoziția „Prin lentilele timpului”, organizată de Secția Istorie-Arheologie a Muzeului Olteniei. Expoziția va fi vernisată sâmbătă, 14 mai, de la ora 1900, cu ocazia Nopții Europene a Muzeelor, evenimentul cultural anual patronat de Consiliul Europei, de UNESCO și de Consiliul Internațional al Muzeelor. Muzeul Olteniei deține o colecție importantă de binocluri militare și civile care surprinde evoluția tehnologică și estetică a acestor instrumente optice din perioada secolelor XIX-XX. Sunt prezente în colecție binocluri semnate de principalii producători din domeniu precum „Carl Zeiss”, „C.P. Goerz”, „Hensoldt & Sohne Wetzlar”, „E. Krauss”, „Colmont” sau „IOR”. Expoziția va cuprinde binocluri de teatru, de cavalerie, infanterie sau marină, dar și fotografii și reviste de epocă în care sunt ilustrate aceste piese. Etalarea va fi una de tip cronologic și tematic, o atenție deosebită fiind acordată binoclurilor de teatru. Acestea prezintă o valoare estetică deosebită fiind frumos ornamentate cu sidef și fildeș. Expoziția va prezenta cele mai importante 82 de binocluri din colecția muzeului și va putea fi vizitată până în luna septembrie a acestui an.

Centre Paralele: Cluj și Târgu Mureș (1920–1990) | Selecție din colecția Fundației Sapientia și a Asociației Centrul de Artă din Transilvania | Expoziție la Muzeul Județean Mureș

Muzeul Județean Mureș str. Mărăști nr. 8, Târgu Mureș, Mureș

RO // HU Centre Paralele: Cluj și Târgu Mureș (1920–1990) | Selecție din colecția Fundației Sapientia și a Asociației Centrul de Artă din Transilvania | Expoziție la Muzeul Județean Mureș Vernisaj: 13 mai 2022, ora 17:00 Locație: Palatul Culturii din Târgu Mureș, aripa dreaptă, etajul II Perioada de vizitare: 13 mai - 4 septembrie 2022 Organizatori: Primăria Municipiului Sfântu Gheorghe, Asociația Centrul de Artă din Transilvania Parteneri: Muzeul Județean Mureș, Fundația Sapientia Curator: Beáta Bordás, coordonatoarea Centrului de Artă din Transilvania *** Muzeul Județean Mureș alături de Centrul de Artă din Transilvania au deosebita plăcere de a vă invita la vernisajul expoziției „Centre paralele: Cluj și Târgu Mureș (1920–1990)”. Evenimentul va avea loc vineri, 13 mai 2022, la ora 17:00, în Galeriile de Artă ale Palatului Culturii din Târgu Mureș, aripa dreaptă, etajul II (PiaţaVictoriei, nr. 1, Târgu Mureș). Expoziția creată de Centrul de Artă din Transilvania, înființat în 2012, prezintă o selecție a lucrărilor acelor artiști din perioada 1920-1990, care au ocupat un loc de frunte în viața artistică a celor mai importante două centre ale regiunii transilvane, Cluj-Napoca și Târgu Mureș. Expoziția îi evocă în primul rând pe artiștii creatori de școli, de aceea include, printre altele, lucrări ale profesorilor de la Institutul de Arte Plastice din Cluj, înființat în 1948, și ale profesorilor-artiști ai Liceului de Artă din Târgu Mureș, înființat în 1949. Acestora li se alătură alți reprezentanți remarcabili ai scenei artistice clujene din secolul XX, precum Ferenc Ács, Antal Andor Fülöp, Sándor Szolnay, Béla Gy. Szabó, Sándor Mohy, Albert Nagy, Ilona T. Szűcs, Jutta Pallos Sch., precum și lucrări ale unor artiști târgumureșeni. În expoziția dominată de picturi am inclus și o serie de lucrări grafice valoroase (majoritatea realizate de reprezentanți ai Școlii de Arte Grafice din Cluj) și câteva sculpturi, imaginea de ansamblu fiind una variată și palpitantă. La vernisajul expoziției de la Palatul Culturii din Târgu Mureș vor lua cuvântul Beáta Bordás, coordonatoarea Centrului de Artă din Transilvania, István Székely, vicepreședinte executiv UDMR, Zoltán Soós, primarul Municipiului Târgu Mureș, precum și Ötvös Koppány-Bulcsú, directorul Muzeului Județean Mureș. Expoziția va fi deschisă publicului până în 4 septembrie 2022, de marți până vineri, între orele: 09.00 – 17.30 (Casa de bilete se închide la ora 17.00), iar sâmbătă și duminică, între orele: 09.00 – 15.30 (Casa de bilete se închide la ora 15.00). Luni este închis. // Párhuzamos központok: Kolozsvár és Marosvásárhely (1920–1990). Válogatás a Sapientia Alapítvány és az Erdélyi Művészeti Központ Egyesület gyűjteményeiből Kiállítás a Maros Megyei Múzeumban Megnyitó: 2022. május 13., 17:00 óra Helyszín: Kultúrpalota, jobb szárny, II. emelet Látogatható: 2022. május 13. – szeptember 4. Szervezők: Sepsiszentgyörgy Polgármesteri Hivatala, Erdélyi Művészeti Központ Egyesület Partnerek: Maros Megyei Múzeum, Sapientia Alapítvány Kurátor: Bordás Beáta, az Erdélyi Művészeti Központ vezetője *** A Maros Megyei Múzeum és az Erdélyi Művészeti Központ tisztelettel meghívja Önöket a Párhuzamos központok: Kolozsvár és Marosvásárhely (1920-1990) című kiállítás megnyitójára. Az eseményre 2022. május 13-án, pénteken 17:00 órakor kerül sor a marosvásárhelyi Kultúrpalota Művészeti Galériájában, a jobb szárny második emeletén (Győzelem tér 1. szám). Az eseményen fellép a Marosvásárhelyi Állami Filharmónia Tiberius vonósnégyese. A 2012-ben alapított Erdélyi Művészeti Központ által rendezett tárlat az 1920–1990 közötti romániai magyar művészet olyan jeles alkotóit vonultatja fel, akik kiemelkedő helyet foglaltak el a két legfontosabb belső-erdélyi központ, Kolozsvár és Marosvásárhely képzőművészeti életében. A kiállítás elsősorban az iskolateremtő alkotók munkásságát idézi meg, ezért többek között az 1948-tól működő kolozsvári Képzőművészeti Főiskola tanárainak, valamint az 1949-ben alapított marosvásárhelyi Képzőművészeti Líceum képzőművész-tanárainak művei szerepelnek a kiállításon. Mellettük sorakoznak a kolozsvári 20. századi művészeti élet további kiemelkedő alkotói – mint például Ács Ferenc, Fülöp Antal Andor, Szolnay Sándor, Gy. Szabó Béla, Mohy Sándor, Nagy Albert, T. Szűcs Ilona, Pallos Sch. Jutta – valamint marosvásárhelyi művészek által készített munkák. A túlnyomórészt festményekből álló anyagban helyet kapott több jelentős grafikai munka (leginkább a kolozsvári grafikai iskola képviselőitől) valamint néhány szobrászati alkotás is, egy változatos, izgalmas összképet eredményezve. A marosvásárhelyi Kultúrpalotában rendezett kiállítást Bordás Beáta, az Erdélyi Művészeti Központ vezetője, Székely István, az RMDSZ ügyvezető alelnöke, Soós Zoltán, Marosvásárhely polgármestere és Ötvös Koppány-Bulcsú, a Maros Megyei Múzeum igazgatója nyitják meg. A kiállítás 2022. szeptember 4-ig látogatható, keddtől péntekig 09:00-17:30, szombaton és vasárnap 09:00-15:30 között. Hétfőn zárva.

București: Muzeul Național Cotroceni vă invită săptămânal, în perioada 13 mai – 03 iunie, la tururi ghidate ale Salonului Artelor Decorative, realizate de curatorii expoziției Cosmin Năsui și Georgiana Cozma.

Muzeul Național Cotroceni - București B-dul Geniului nr. 1, București, București

Muzeul Național Cotroceni vă invită săptămânal, în perioada 13 mai - 03 iunie, la tururi ghidate ale Salonului Artelor Decorative, realizate de curatorii expoziției Cosmin Năsui și Georgiana Cozma. Veți descoperi o selecție surprinzătoare, cu 3 secțiuni dedicate domeniului sticlei, 2022 fiind declarat Anul Internațional al Sticlei de către Organizația Națiunilor Unite. Calendarul tururilor ghidate: 13 mai, ora 18.00 - înscrieri până pe 13 mai, ora 10.00 20 mai, ora 18.00 - înscrieri până pe 20 mai, ora 10.00 27 mai, ora 18.00 - înscrieri până pe 27 mai, ora 10.00 3 iunie, ora 18.00 - înscrieri până pe 3 iunie, ora 10.00 Prețul unui bilet este de 10 lei. Vizitarea se face pe bază de programare, la adresa de e-mail vizitare@muzeulcotroceni.ro sau la numerele 021.317.31.07 / 0725.518.381. Programarea dumneavoastră va fi confirmată prin e-mail de către un reprezentant al muzeului. Numărul de locuri este limitat.

Turda: expoziția CARTE VECHE din colecțiile Muzeul de Istorie Turda

Muzeul de Istorie Turda Str. B. P. Haşdeu nr. 2, Turda, Cluj

În cadrul evenimentului participanții vor avea ocazia să vadă în premieră imagini cu clădiri care au fost demolate, imagini cu locuri pitorești din Călărași și din împrejurimi. Acest lucru se datorează donației primite de la domnul inginer Dumitru Simionescu, un călărășean pasionat de fotografie. Perioada acoperită de imagini pornește din anii 60 și ajunge până în la începutul anilor 90. Vor fi expuse imagini de la defilări cu ocazia zilei de 1 Mai, cu ocazia zilei de 23 August dar și manifestări legate de aceste evenimente desfășurate pe stadion sau în diferite locuri din oraș. Nu vor lipsi imagini cu șantiere pe care se construiau blocuri de locuințe sau diferite obiective industriale din proximitatea orașului. Imaginile vor fi expuse într-un spațiu special amenajat care va cuprinde și materiale de construcție recuperate de la unele dintre clădiri. Toate acestea completate de amintirile celor care vor participa la eveniment. Domnul profesor Constantin Tudor, o enciclopedie în materie de istoria orașului, va fi prezent și la această ediție a evenimentului pentru a lămuri nelămuririle voastre. În același timp în care la Muzeul Municipal se va desfășura evenimentul Noaptea Muzeelor la Centrul Cultural Poșta Veche ușile vor fi deschise pentru vizitare în compania colegilor care își desfășoară activitatea zilnică acolo. Sunteți așteptați cu drag! Parteneri și sponsori ai evenimentului dumneavoastră: Asociația Volna, 3SOF, Atelierul de pe Insulă, ADDDJ

București: Arhivele Naționale ale României organizează, la sediul Muzeului Național al Literaturii Române din Calea Griviței 64-66 (Sala Alexandru Condeescu), expoziția ,,Carte veche în biblioteca Arhivelor Naționale ale României’’.

Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR) - București Calea Griviței nr. 64-66, București, București

Arhivele Naționale ale României organizează, la sediul Muzeului Național al Literaturii Române din Calea Griviței 64-66 (Sala Alexandru Condeescu), expoziția ,,Carte veche în biblioteca Arhivelor Naționale ale României’’. Publicul interesat va putea intra în contact cu 52 de cărți aflate în prezent în administrarea Arhivelor Naționale. De o deosebită valore istorică, acestea au fost publicate în centre tipografice europene prolifice (din Germania, Italia, Elveția, Olanda, Belgia) din secolele al XV-lea-al XVII-lea, iar în Țările Române din secolele al XVII-lea-al XIX-lea. Dintre acestea, enumerăm atlase geografice, cărți de istorie (inclusiv a spațiului est-european), editate în limbile latină, germană, franceză, italiană, greacă. Sunt incluse patru incunabule (în sensul strict al termenului, anume lucrări editate în secolul al XV-lea), după cum urmeză: ediția din 1492 a Quattuor nouissima cum multis exemplis pulcherrimis … a lui Gerardus de Vliederhoven (autor din secolul al XIV-lea); a doua ediție a Liber Chronicarum a lui Hartmann Schedel (Augsburg, 1497); anonima Gesta romanorum, applicato moralisatis ac misticas (1497); Romanae historiae compendium a lui Pomponio Leto (Veneția, 1499). Acestora li se adaugă un număr important de texte tipărite în secolele imediat ulterioare, printre care o ediție a Vita et gesta Karoli Magni a lui Eginhardus (Köln, 1521), apologia împotriva lui Mahomed (în limba greacă) a împăratului Ioan VI Cantacuzino al Bizanțului (ediția de la Basel, 1543), o ediție din 1594 a Geografiei lui Ptolemeu sau istoria Transilvaniei a lui Ciro Spontoni de la 1638. Se adaugă diverse ediții de texte semnate de personalități precum Terențiu, Ammianus Marcellinus Lucian din Samosata, Theodor Spandugino, Erasmus din Rotterdam, Nicolaus Olahus, Alfonso Loschi etc. Expoziția conține, de asemenea trei ediții ale lucrării lui Dimitrie Cantemir, Istoria Imperiului Otoman, ediția englezească (Londra, 1734-1735), cea germană (Hamburg, 1745) și cea română (cu alfabet chirilic) (Mănăstirea Neamț, 1825). Pentru spațiul transilvănean, alături de lucrările de istorie (politică sau ecleziastică) a Transilvaniei sau a Ungariei și de însemnările de călătorie, va fi expusă o lucrare de mineralogie (Cluj, 1767). În ceea ce privește cartea tipărită în Țările Române extracarpatice, primele tipografii au funcționat pe lângă mănăstiri, iar cartea era în special carte de cult, liturgică. Expoziția include celebra Biblie a lui Șerban Cantacuzino (București, 1688), Carte românească de învățătură a lui Varlaam (Iași, 1643) sau Psaltirea slavo-română a lui Dosoftei (Iași, 1680), lucrări care au contribuit la consolidarea limbii române culte și la traducerea textelor biblice în limba română. De asemenea, este prezent câte un exemplar din Îndreptarea legii, pravilă a domnitorului Matei Basarab (Târgoviște, 1652) și din Gramatica Românească a lui Ianache Văcărescul (Râmnic, 1787). Primul text de călătorie scris în limba română este al boierului Dinicu Golescu (Constantin Radovici din Golești), înaintaș al unei întregi familii de revoluționari pașoptiști. Apărută la Buda, în 1826, lucrarea vine să întregească diversitatea tematică a expoziției pe care instituția Arhivelor Naționale vine să o pună în fața publicului. La vernisaj vor lua cuvântul: Ioan Cristescu (directorul Muzeului Național al Literaturii Române), Cristian Anița (directorul Arhivelor Naționale ale României), părintele Policarp Chițulescu (directorul Bibliotecii Sfântului Sinod), Cristina Dima (Facultatea de Litere a Universității București), Ioana Costa (Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea București). Moderator: Șerban Marin (Arhivele Naționale ale României) Vernisajul va avea loc vineri, 13 mai 2022, începând cu ora 11.00, la sediul Muzeului Național al Literaturii Române din Calea Griviței 64-66, în Sala Alexandru Condeescu. De asemenea, vă informăm că, prin această expoziție, Arhivele Naționale ale României participă indirect la Noaptea Muzeelor, în contextul în care sediul central al instituției, monument istoric, situat în Bulevardul Regina Elisabeta, nr. 49, se află încă în proces de restaurare.

Craiova: expoziție și lansare de carte “Țigle și cărămizi ștampilate din castrul roman de la Slăveni, jud. Olt”

Muzeul Olteniei - Craiova Str. Popa Șapcă nr. 8, Craiova, Dolj

Țigle și cărămizi ștampilate din castrul roman de la Slăveni, jud. Olt Lansare de carte Castrul roman de la Slăveni. II. Țigle și cărămizi ștampilate Muzeul Olteniei Craiova, cu sprijinul Consiliului Județean Dolj, vernisează în data de 13 Mai 2022, ora 12, la Secția Istorie-Arheologie, str. Madona Dudu nr. 14, expoziția temporară Țigle și cărămizi ștampilate din castrul roman de la Slăveni, jud. Olt. Totodată, cu această ocazie, va fi lansată și cartea Castrul roman de la Slăveni. II. Țigle și cărămizi ștampilate, ce are ca autor pe domnul dr. Dorel Bondoc, muzeograf în cadrul Muzeului Olteniei Craiova. La Slăveni, jud. Olt, se găsesc ruinele celui mai mare castru roman, cu ziduri de piatră, din Oltenia. Dimensiunile sale (198 x 176,6 m), complexitatea sistemului defensiv (trei șanțuri de apărare) și bogăția materialelor arheologice ilustrează deplin importanța castrului, care de-a lungul secolelor ll-lll d.Chr. a trecut prin mai multe faze de construcție și reconstrucție. în anul 2011, dr. Dorel Bondoc, împreună cu profesorii Gherghe Popilian și Nicolae Gudea, publica primul volum monografic al castrului de la Slăveni, avându-l ca autor principal pe Dumitru Tudor. Reluăm cu această ocazie discuția privind castrul și unitățile militare atestate de țiglele și cărămizile ștampilate: Ala Hispanorum, Ala Claudia, Cohors I Flavia Commagenorum, Cohors I Britannica, Numerus Syrorum, Numerus, Legio V Macedónica și Legio XIII Gemina. Evident, nu toate acestea au fost prezente la Slăveni, dar ștampilele lor aplicate pe piesele tegulare sugerează măcar aducerea de materiale de construcție ce le-au aparținut. Despre toate acestea, dar și despre altele, va fi vorba cu ocazia vernisajului expoziției și a lansării volumului al doilea, despre castrul de la Slăveni. Expoziția temporară Țigle și cărămizi ștampilate din castrul roman de la Slăveni, jud. Olt, va fi parte și a importantului eveniment Noaptea Europeană a Muzeelor, ce va debuta în data de 14 Mai 2022, ora 19.

În intervalul 13-22 mai 2022, la Bârlad se va derula programul Zilelor Culturale, care au ajuns la cea de a XXXVI-a ediție.

Muzeul "Vasile Pârvan" - Bârlad Str. Vasile Pârvan nr. 1, Bârlad, Vaslui

În intervalul 13-22 mai 2022, la Bârlad se va derula programul Zilelor Culturale, care au ajuns la cea de a XXXVI-a ediție. În cadrul programului, propus de organizatori, Muzeul „Vasile Parvan” are deosebita plăcere de a deschide această sărbătoare, așteptată și îndrăgită de bârlădeni, prin organizarea mai multor evenimente, cum ar fi: cea de-a XVII-a ediție a Sesiunii Naționale de Comunicări Științifice. Timp de două zile, în intervalul 13-14 mai, specialiștii din țară și Republica Moldova vor prezenta și dezbate problematici legate de preocupările și realizările din domeniile lor de cercetare.

Craiova: Salonul Regional de Fotografie pentru Liceeni Oltenia în Imagini

Muzeul Olteniei. Secția de Etnografie "Casa Băniei" Str. Matei Basarab nr. 14, Craiova, Dolj

A XI-a ediție a Salonului Regional de Fotografie pentru Liceeni Oltenia în Imagini Vineri, 13 mai, de la ora 13.00, la Secția de Etnografie a Muzeului Olteniei, Casa Băniei, str. Matei Basarab nr. 16„ va avea loc deschiderea oficială a celei de-a Xl-a ediții a Salonului Regional de Fotografie pentru Liceeni "Oltenia în imagini" și festivitatea de premiere a laureaților. Manifestarea, aflată sub egida Asociației “Dacica'', Societatea Română de Artă Fotografică, este organizată de Asociația Culturală Craiova și Muzeul Olteniei, împreună cu Fotoduburile "Mihai Dan Călinescu" și "Mircea Faria" și, în colaborare cu Inspectoratele Școlare Județene Dolj, Olt, Vâlcea, Mehedinți, Gorj. Juriul a fost alcătuit din col(r) Mircea Anghel - AFIAP și președinte al Fotoclubului "Mihai Dan Călinescu", Dorian Delureanu - artist fotograf, Viorel Pîrligras - grafician și Cristi Nedelcu - directorul Salonului. La ediția de anul acesta au fost trimise peste 100 de lucrări de la licee din toată Oltenia, iar, după jurizare au intrat în Salon 65 dintre ele. În cadrul festivității de premiere vor fi acordate: Marele Premiu "Nicu Dan Gelep", Medaliile de Aur, Argint și Bronz ale Salonului, Premiul special Victor Boldâr al Fotoclubului "Mircea Faria", Premiul Special al Fotoclubului "Mihai Dan Călinescu", Premiul "Florin Rogneanu", Premiul "Ștefan Ciuceanu" al Muzeului Olteniei, și premiul de popularitate care s-a stabilit pe baza voturilor de pe pagina de facebook a Salonului. A Xl-a ediție a Salonului Regional de Fotografie pentru Liceeni "Oltenia în imagini" va fi parte și a importantului eveniment Noaptea Europeană a Muzeelor, ce va fi deschis publicului în data de 14 Mai 2022, ora 19.

Buzău: expoziția ”Chihlimbar baltic, provenit din contrabandă, indisponibilizat de DIICOT, valorificat de ANABI, expus la muzeu” 14 mai – 17 iulie 2022

Muzeul Județean Buzău B-dul Nicolae Bălcescu nr. 50, Buzău, Buzău

”Chihlimbar baltic, provenit din contrabandă, indisponibilizat de DIICOT, valorificat de ANABI, expus la muzeu” este o #expoziție #inedită, organizată în parteneriat cu Ministerul Justiției din România și Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate. Piesele ce urmează a fi expuse, în premieră, la Muzeul Județean Buzău, fac obiectul unui dosar penal care vizează săvârșirea infracțiunii de contrabandă. Pepitele de rășină fosilizată au fost introduse ilegal pe teritoriul României prin sustragerea de la controlul vamal. Acestea erau depozitate, transportate și predate în țări, precum: Polonia, Ungaria, Lituania și Cehia. Doar efortul susținut și profesionalismul procurorilor din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, structura centrală, și a ofițerilor de poliție judiciară din cadrul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate au făcut ca o parte din cantitatea de peste 800 kg de #chihlimbar, sechestrată, cu o valoare estimată cuprinsă între 400.000 și 3.200.000 $, să ajungă în acest proiect expozițional inedit. Deschiderea expoziției va avea loc sâmbătă, 14 mai 2022, începând cu ora 20:30, și va putea fi vizitată până în data de 17 iulie 2022. Vă așteptăm la muzeu!

Oradea: Zilele Muzeului Țării Crișurilor 2022

Muzeul Țării Crișurilor - Oradea Str. Armatei Române nr.1/A, Oradea, Bihor

14 mai Orele: 19.00-24.00 Eveniment: Noaptea Muzeelor (sub genericul Muzeele orădene împreună!, ediția a VII-a). Anul acesta vor putea fi vizitate, între orele 19.00-24.00: Muzeul Țării Crișurilor (Str. Armatei Române nr.1/A) – Expozițiile permanente ale secțiilor de Științele Naturii, de Arheologie și Istorie, Lapidariul, Vivariul; Expozițiile temporare Artiști plastici orădeni între 1860-1940 și 150 de ani de muzeografie orădeană. Istoricul Muzeului Țării Crișurilor din Oradea. În curtea muzeului, zona amfiteatrului, va avea loc un program de exerciții demonstrative de mânuiri de arme și interpretări de cântece ostășești – program organizat de Muzeul Naţional Militar „Regele Ferdinand I”, Filiala Oradea. Muzeul Orașului Oradea (Piața Emanuil Gojdu nr. 39-41) – Expoziția „Imagini în dialog”, ediția a VI-a; Expoziția personală de pictură „Ovidiu Sălăgean”, Salonul Internațional „Eurofotoart”, ediția a XIV-a, Expoziția internațională „Spații fluente. Hărți ale spațiului dunărean 1650-1800”, Expoziția „Oradea în machete; Expoziția În atelierul lui Dumnezeu; Expoziția Leonardo da Vinci: De la masa de proiectare la realizare; Expoziția Invențiile Evului Mediu. Leonardo da Vinci – apă, vânt și foc; Expoziția Matia Corvin – Viața la Curtea Regală; Expoziția 50 de ani de grafică românească – 1970-2020; Expoziția Discoteca anilor ‚70-’80; Expoziția închinată Primului Război Mondial și lui Traian Moșoiu; Expoziția Evoluția orașului Oradea în regimul comunist (1945-1989; Expoziția Istoria fotografiei orădene; Expoziția Biserici în palat – cercetări arheologice în Palatul Princiar; Expozițiile cultelor religioase; Expoziția Renaștere prin restaurare; Sala cu Grifoni; Lapidarium. Muzeul Memorial „Iosif Vulcan” (Str. Iosif Vulcan nr.16) – Expoziția permanentă. Muzeul Memorial „Aurel Lazăr” (Str. Aurel Lazăr nr.13) – Expoziția Bihorul … la spargerea lumii. Muzeul Memorial „Ady Endre” (Parcul Traian nr.1) – Expoziția permanentă (cu jocuri interactive, audiții de poezii și touchscreen-uri). Muzeul Episcopiei Ortodoxe Române a Oradiei (Str. Roman Ciorogariu nr.3). Palatul Baroc (B-dul Dacia nr.1-3) – Galeria de artă religioasă; Expoziția Sf. Ladislau; Expoziția Arta interbelică în Transilvania. Colecția Böhm la Oradea; Expoziția Atelierul artistului. Catedrala romano-catolică (Şirul Canonicilor nr.2). Muzeul Farmaciei Rodia (Str. Republicii nr. 33). Punctul muzeal Catedrala Sf. Nicolae (Str. Iuliu Maniu nr.1) – în Catedrală: Expoziție cu veșminte, antimise și obiecte ale episcopilor greco-catolici de Oradea: Valeriu Traian Frențiu și Vasile Hossu; în curtea Catedralei: Expoziție de sculptură Stâlpii Cerului, a artistului Horia Sabău; Cripta Catedralei va fi deschisă pentru reculegere la mormintele episcopilor și canonicilor greco-catolici. Intrarea va fi liberă în Noaptea Muzeelor la toate obiectivele menționate mai sus. 16 mai Ora: 17.00 Eveniment: Festivalul Coral Național al Departamentului de Muzică – Facultatea de Arte, Universitatea din Oradea. Loc de desfășurare: Muzeul Țării Crișurilor (Str. Armatei Române nr.1/A). Intrarea este liberă. 17 mai Ora: 17.00 Eveniment: Vernisajul expoziției Plante medicinale din Bihor. Loc de desfășurare: Muzeul Țării Crișurilor (Str. Armatei Române nr.1/A). Intrarea este liberă. 18 mai Orele: 10.00-18.00 Eveniment: ZIUA INTERNAŢIONALĂ A MUZEELOR, sub egida ICOM și având tema The Power of Museums. Intrare gratuită la toate expozițiile Muzeului Țării Crișurilor, Muzeului Orașului Oradea și la cele de la Muzeele Memoriale „Aurel Lazăr”, „Iosif Vulcan” și „Ady Endre”. Ora: 18.00 Eveniment: Recital de vioară, susținut de Andrada Ciupeiu. Loc de desfășurare: Muzeul Țării Crișurilor (Str. Armatei Române nr.1/A). Intrarea este liberă. 19 mai Orele: 10.00- 13.00 Eveniment: Seminar: Securitatea Europei de Sud-Est și importanța componentei transatlantice în contextul conflictului din Ucraina. Loc de desfășurare: Muzeul Țării Crișurilor (Str. Armatei Române nr.1/A). Intrarea este liberă. 20 mai Ora: 12.00 Eveniment: Vernisajul expoziției Peste un secol de audio-vizual la Oradea. Colecția jurnalistului Dinicu Braghină UARF. Loc de desfășurare: Muzeul Orașului Oradea, Corp B, etaj II (Piața Emanuil Gojdu nr. 39-41). Intrarea este liberă. 24 mai Ora: 12.00 Eveniment: Prezentarea cărților tipărite de specialiștii muzeului la Editura Muzeului Ţării Crişurilor şi la alte edituri, în perioada 2020-2022. Loc de desfășurare: Muzeul Memorial „Aurel Lazăr” (Str. Aurel Lazăr nr.13). Intrarea este liberă. 25 mai Ora: 14.00 Eveniment: Marşul Memoriei, organizat în memoria victimelor Holocaustului. Traseu: Memorialul Deportaților (de lângă Sinagoga Ortodoxă, situată pe Strada Mihai Viteazul nr. 1) – Parcul Nicolae Bălcescu – Memorialul Eva Heyman. Participă elevi de la diverse școli. 26-28 mai Eveniment: A LVI- a Sesiune Națională de Rapoarte Arheologice. Loc de desfășurare: Muzeul Țării Crișurilor (Str. Armatei Române nr.1/A), Muzeul Orașului Oradea (Piaţa Emanuil Gojdu nr. 39-41) și Biblioteca Județeană „Gheorghe Șincai” (Str. Armatei Române nr.1/A, Corp C). Participă specialiști în domeniu din toată țara.

Vaslui: expoziția „Donații/Donatori”, 51 de lucrări de pictură, grafică și sculptură donate Muzeului Județean „Ștefan cel Mare”

Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Str. Hagi Chiriac, nr.2, Vaslui, Vaslui

Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui, alături de Consiliul Județean Vaslui, Primăria Municipiului Vaslui, Clubul Rotary Vaslui, District 2241 și Filiala Iași a Uniunii Artiștilor Plastici din România vă invită să vizitați expoziția „Donații/Donatori” deschisă sâmbătă, 14 mai 2022, în Sala „Arta” a muzeului vasluian în cadrul activităților dedicate evenimentului „Noaptea Muzeelor 2022”. Expoziția cuprinde 51 de lucrări de pictură, grafică și sculptură donate Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui prin intermediul Rotary Club Vaslui, District 2241, din partea Uniunii Artiștilor Plastici din România - Filiala Iași. „Donații/Donatori” reunește actualele tendințe și orientări stilistice ale artei românești realizate de artiști valoroși, creatori și promotori ai fenomenului artei contemporane. În patrimoniul muzeului vasluian au intrat lucrări semnate de Felix Aftene, Dorin Baba, Jenö Mihály Bartos, Zamfira Bârzu, Ilie Bostan, Alexandru Burlacu, Dragoș Burlacu, Cezarina Caloian, Gabriel Caloian, Marinela Ciobanu, Claudiu Ciobanu, Simion Cristea, Rodica Crîșmaru, Adrian Crîșmaru, Ana-Sabina Drînceanu, Gabriela Drînceanu, Sabin Drînceanu, Valentina Druțu, Valeriu Gonceariuc, Daniela-Elena Grapă, Gheorghe Lungu, Marius Crăiță Mândră, Cosmin Moldovan, Manuell Mănăstireanu, Ana Maria Negară, Mihai Pamfil, Dragoș Pătrașcu, George Sorin Purcaru, Mihai Aureliu Savin, Lucian Smău, Adrian Sandu, Mircea Ștefănescu, Constantin Tofan, Florin Ungureanu și Cristian Nicolae Ungureanu. Vă așteptăm cu drag!

Bacău: expoziția „Rezidența Tescani 2021” Galeriile de Artă „Alfa”, 14 mai – 14 iulie 2022

Galeriile de Artă ”Alfa” - Bacău Marășesti 12, Bacău, Bacău

Noapte albă, colorată, la Galeriile „Alfa” ale Muzeului de Artă din Bacău Expoziția Rezidenței Tescani 2021 Sâmbătă, 14 mai, ora 18,00, cu prilejul evenimentului „Noaptea muzeelor”, la Galeriile de Artă „Alfa” ale Muzeului de Artă din cadrul Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” din Bacău, va avea loc vernisajul „Rezidența Tescani 2021”. În cadrul expoziției organizate de Chromatique Photo Studio & Art Gallery, în parteneriat cu Muzeul de Artă din Bacău și Muzeul Național „George Enescu” București - Secția „Dumitru şi Alice Rosetti Tescanu - George Enescu”, vor fi prezentate lucrări realizate de artiștii invitați la Tabăra Internațională de Creație „Rezidența Tescani”, ediția 2021, inițiată de artistul fotograf Ovidiu Ungureanu. Expoziția, curatoriată de istoricul de artă Maria Pașc, va reuni lucrări de pictură, sculptură, grafică, ceramică și multimedia semnate de: Ilie Boca (Bacău), Mihai Chiuaru (Bacău), Liviu Suhar (Iași), Gabriela Culic (București), Mihai Sârbulescu (București), Dionis Pușcuță (Bacău), Geanina Ivu (Bacău), Florin Șuțu (Ploiești), Elena Lupașcu (Bacău), Sorin Otînjac (Iași), Ovidiu Ionescu (București), Andrei Rosetti (Deva), Gheorghe Zărnescu (Bacău), Marcel Lupșe (Bistrița), Alexandru Macovei (Republica Moldova), Valeriu Șușnea (Buzău), Dumitru Macovei (Bacău), Ovidiu Ungureanu (Bacău), Pablo Rodriguez Guy (Spania), Bianca Rotaru (Bacău), Luminița Radu (Bacău), Aknay Janos (Ungaria), Vasile Tolan (București), Diana Brăescu (București). În deschiderea expoziției vor lua cuvântul Maria Pașc, istoric de artă, București, Dionis Pușcuța, manager al Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” din Bacău, Ovidiu Ungureanu, organizatorul expoziției. Despre felul în care participarea la Tabăra Internațională de Creație „Rezidența Tescani” i-a inspirat pe artiștii expozanți, Maria Pașc, curatorul expoziției, remarcă: „Tescaniul, loc încărcat de istorie și bogat în motive picturale, este o provocare pentru artiști. Se găsesc rupți de spațiul ocrotitor al atelierului, puși laolaltă într-o confrerie stabilită din afară și chemați să redea splendoarea peisajului. Nu-i ușor să iei din natură, să traduci, să compui, să recompui în minte o imagine ca mai apoi, cu mijloacele limbajului plastic, să o faci să țâșnească pe pânză ori să o pui în volum. Artiștii participanți la Tabăra Internațională de Creație «Rezidența Tescani», ediția 2021, au reușit lucrul acesta. Dovada izbânzii este această expoziție. Au înțeles pe deplin spiritul Tescaniului, lăsat prin testament de George Enescu și Maria Cantacuzino Enescu: loc de întâlnire. Întâlnirea colegială a unuia cu celălalt: pictori, graficieni, ceramiști, fotografi, caligrafi, muzeografi, istorici ai artei. «Rezidența Tescani», ediția 2021, a fost un fundal pe care s-au trasat relații umane speciale, spațiu al bucuriei, efervescent și provocator. A produs coagulare, climat. Amestecurile n-au fost numai de culoare, cum ar fi de așteptat într-o rezidență artistică, s-au combinat zelul intelectual cu buna-dispoziție, sobrietatea compozițiilor cu „ebrietatea” îmbietoare a umorului. De toate cele binefăcătoare vieții am avut parte în această rezidență: frumos, firesc, bucurie, ludic, excentric, șoapte, miresme, fantasme. Artiștii s-au lăsat înrâuriți de peisajul și ambianța Tescaniului, au lucrat mult, dar, mai ales, au lucrat bine. Lucrările prezentate în expoziție sunt rezultatul acestui climat”. La vernisaj vor fi lansate o serie de interviuri de colecție realizate de Chromatique Studio cu artiștii participanți în cadrul expoziției, urmând ca lansarea catalogului să aibă loc într-un eveniment dedicat, în luna decembrie 2022. Expoziția Tescani 2021 va putea fi vizitată în perioada 14 mai - 14 iulie 2022, la Galeriile de Artă „Alfa” ale Muzeului de Artă din cadrul Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” din Bacău, respectând programul de funcționare al instituției muzeale.

Satu Mare: Micul Prinț 2022

Atelier Memorial "Paul Erdös" - Muzeul Județean Satu Mare Pasaj Ştefan Ruba nr. 8, Satu Mare, Satu Mare

Micul Prinț 2022 De-a lungul celor 27 de ediții, evenimentul internațional „Micul Prinț” s-a bucurat mereu de participarea artiștilor de toate vârstele, care și-au găsit locul pe simezele sătmărene. Artiști consacrați sau în curs de devenire, studenți, elevi și preșcolari și-au trimis mesajele de prietenie exprimate într-o paletă generoasă de genuri artistice (pictură, sculptură, grafică, fotografie artistică, intermedia, tapiserie, desen etc.). Micul Prinț este pepiniera unde de-a lungul anilor tinere talente au crescut sub ochii noștri devenind, din copii și studenți, veritabili artiști, probând adevărul că „cei mari au început prin a fi copii cu toții” (Antoine de Saint-Exupéry). Anul acesta fiind un an extrem de bogat în evenimente artistice, expoziția tinerilor artiști studenți și copii va fi pe simeze timp de o săptămână începând cu 14 mai - Noaptea Muzeelor. Artiștii consacrați vor expune în două spații ale Muzeului Județean Satu Mare, la Secția de Artă și Atelierul „Paul Erdos”. Tema și motto-ul evenimentului este: ,,- Te rog, îmblânzește-mă! (...) - Am de găsit prieteni şi multe lucruri de cunoscut. - Nu cunoşti decât lucrurile pe care le îmblânzești, spuse vulpea. Oamenii nu mai au timp să cunoască nimic. Ei cumpără de la negustori lucruri făcute de-a gata. Dar cum nu există negustori care să vândă prieteni, oamenii nu mai au prieteni. Dacă vrei un prieten, îmblânzește-mă!” (Antoine de Saint Exupéry - Micul Prinț). Așadar, anul acesta este despre prieteni, prietenie, despre prietenul necuvântător, despre prietenul adevărat, despre legături și ,,îmblânzire” - totul, în peste 200 exprimări artistice, care vă așteaptă să le admirați începând cu vernisajul expoziției, ce va avea loc sâmbătă, 14 mai, orele 17.30, la Muzeul de Artă din Piața Libertății nr. 21. Cristina Gloria Oprișa

Baia Mare: expoziție retrospectivă dedicată artistului Kondrăk Carol, 14 mai – 5 iunie 2022

Muzeul Județean de Artă "Centrul Artistic Baia Mare" Str. 1 Mai nr. 8, Baia Mare, Maramureș

Vă invităm sâmbătă, 14 mai 2022, de la ora 18:00, în cadrul evenimentului Noaptea Muzeelor 2022, la vernisajul expoziției retrospective dedicate artistului Kondrăk Carol. Expoziția Kondrăk, curatori Călin Ițoaie și Izabela Pop, reunește lucrări de sculptură, grafică, pictură și fond documentar, unele dintre acestea fiind prezentate public în premieră. Acest demers expozițional a fost realizat cu sprijinul și prin bunăvoința doamnei Condrac Margit-Maria, care a donat și împrumutat muzeului opere ale artistului.

Năsăud: expoziţia de fotografie: „Poduri de lemn acoperite din Ţara Năsăudului”

Muzeul Grăniceresc Năsăudean - Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud B-dul Grănicerilor nr. 19, Năsăud, Bistrița-Năsăud

Expoziţie temporară: PODURI DE LEMN ACOPERITE DIN ŢARA NĂSĂUDULUI Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud vă invită la expoziţia de fotografie: „Poduri de lemn acoperite din Ţara Năsăudului”, deschisă la Muzeul Grăniceresc Năsăudean, în data de 14 mai 2022, orele 18, în cadrul evenimentului cultural anual „Noaptea Muzeelor, patronat de Consiliul Europei, UNESCO şi de Consiliul Internaţional al Muzeelor (ICOM). Privite astăzi ca elemente de tradiţie sau obiective turistice, podurile de lemn acoperite din zona Năsăudului au început să fie construite, ca o necesitate, la scurt timp după înfiinţarea Regimentului grăniceresc năsăudean. Din punct de vedere cronologic, documentele atestă realizarea în anul 1767 a podului de la Năsăud (al Tradamului), ce făcea legătura cu Bistriţa. Au urmat cele de la Ilva Mică (1768) şi Mocod (1770). Podurile de la Salva şi Coşbuc s-au construit, probabil, după anul 1776, dată când au început lucrările de refacere a drumului de legătură cu Maramureşul, peste pasul Şetref. Ulterior, o mare parte din teritoriul militarizat a beneficiat de ridicarea unor astfel de poduri. De-a lungul timpului, podurile acoperite au fost de mai multe ori refăcute sau supuse unor reparaţii capitale, ca urmare a distrugerilor produse de fenomene naturale şi, mai ales, în urma celor două conflagraţii mondiale. Majoritatea lor au fost refăcute după planuri de detaliu realizate în anul 1949, când s-au operat şi câteva schimbări în sistemul de construcţie. Ca urmare, în anii 1970 şi chiar o vreme după, mai existau încă poduri acoperite la: Năsăud, Coşbuc, Salva, Feldru, Nepos, Mocod, Ilva Mică, Poiana Ilvei, Ilva Mare, Lunca Ilvei, la care se adăugau câteva punţi, după acelaşi model. Numeroase în trecut, în prezent mai există în stare de funcţionare doar podurile de la Coşbuc şi Ilva Mare (unul lângă Piaţă şi unul lângă Primărie) şi tot la Ilva Mare o punte acoperită (Puntea lui Tomuţa). Expoziţia de la Năsăud oferă vizitatorilor posibilitatea de a pătrunde în lumea podurilor acoperite de pe aceste meleaguri prin intermediul unor imagini fotografice, multe inedite, imortalizate începând cu primii ani ai secolului XX. Fotografiilor păstrate în arhiva Muzeului Grăniceresc Năsăudean li se adaugă, cu această ocazie, numeroase imagini provenite din colecţii particulare: Mircea Prahase, Mircea Daroşi şi Ionică Scridon. Vă aşteptăm cu drag!

Roman: Muzeul de Artă Roman vă invită la o nouă întâlnire cu universul pictural al artistului romașcan Mihai Olteanu

Muzeul de Artă Roman - Complexul Muzeal Județean Neamț Str. Mihai Eminescu, nr. 3, Roman, Neamț

Sâmbătă, 14 mai 2022, ora 16:00, Muzeul de Artă Roman, vă invită la o nouă întâlnire cu universul pictural al artistului romașcan Mihai Olteanu. O expoziție eveniment, curatoriată de colega noastră muzeograf Mihaela Ciobanu. O expoziție aniversară, "punctată" coloristic într-o notă personală a penelului olten