Sibiu: Muzeul ASTRA – Newsletter 22-28 Iunie 2009

Newsletter 22 – 28 Iunie 2009


Festivalul ”Tarafuri şi fanfare”

Așa cum era de așteptat, Festivalul ”Tarafuri și Fanfare” a fost o manifestare de succes. Grigore Leșe și cele 20 de formații invitate au adunat în fața scenei din Muzeul în aer liber, aproape 5000 de spectatori care s-au bucurat de un repertoriu extrem de variat, reprezentativ pentru toate zonele țării și chiar pentru românii din afara granițelor (Taraful din Timocul bulgăresc). Au fost ritmuri săltărețe, care i-au îndemnat pe oameni să joace, dar și ritmuri mai lente, pe gustul celor care doreau să se relaxeze, admirând peisajul mirific din Dumbrava Sibiului. Nici încasările nu au lăsat de dorit, Festivalul aducând, din vânzări de bilete și servicii, peste 300 de milioane de lei vechi.

Organizat de Jurnalul Național, în colaborare cu Complexul Național Muzeal ”ASTRA”, Festivalul s-a aflat sub atenta coordonare a lui Grigore Leșe. Artistul nu a făcut numai selecția muzicanților, ci a îndeplinit cu succes și rolul de prezentator al spectacolului. Cunoscându-i foarte bine pe cei invitați, dar având și o viziune bine conturată asupra repertoriului acestora, Grigore Leșe a creat o atmosferă extraordinară, secvențele muzicale fiind întrerupte de scurte momente de dialog cu interpreții, în cadrul cărora aceștia spuneau câte ceva despre felul în care înțeleg muzica, despre melodiile pe care le cântă sau evocau momente semnificative ale carierei lor. Aceste mici povești de viață i-au apropiat și mai mult pe spectatori de muzicanți, depășindu-se astfel orice fel de bariere. De altfel Grigore Leșe a invitat în permanență publicul pe scenă, alături de muzicanți, și i-a trimis pe aceștia, periodic, și în alte locații ale Muzeului în aer liber. Merită menționate și secvențele interpretative ale lui Leșe, care și-a demonstrat, în trei reprize, măiestria binecunoscută. A cântat, de fiecare dată, piesa ”Nu-i lumină nicări”, prima dată singur, a doua oară alături de formația maramureșeană ”Iza”, iar, în încheiere, alături de publicul sibian.

Începutul spectacolelor a urmat un ritual aparte, cu fanfarele adunând publicul din muzeu și conducându-l spre scenă. Fanfara din Rupea, cea din Smârdan, grupul Iza etc. au pornit către scena de pe lac din toate colțurile muzeului. Alaiuri de sute de persoane îi urmau pe muzicanți, așezându-se, ulterior, pe băncile amfiteatrului, pe iarbă, în apropierea scenei sau pe băncuțele de pe malul lacului. Fanfara din Dârvari, Mambo Siria, a prezentat un mic spectacol chiar în fața Muzeului. Muzicanții au urcat apoi pe scenă, rămânând în preajma lui Grigore Leșe, care îi chema, în reprize repetate și după reguli numai de el știute, dar al căror efect a fost incontestabil.

Cele două seri de Festival s-au încheiat cu hore, în prima seara la scenă, în cea de-a doua în fața Pavilionului de la intrarea principală în muzeu. Sute de oameni au dansat până aproape de miezul nopții.

Lumea satului tradițional românesc a prins, așadar, din nou, viață în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului, acest centru de românism autentic, unde valorile certe sunt recunoscute și respectate. (Ovidiu Baron)


Ziua Sugarului Sibian – ediția a IV-a

Complexul Naţional Muzeal “ASTRA” Sibiu vă invită să participaţi și în acest an la “Ziua Sugarului Sibian”, sărbătoare care a debutat pe data de 1 iulie 2006 şi, bucurându-se de un real succes, a ajuns la cea de-a patra ediție. Acest eveniment inedit a stârnit interesul unui număr mare de mămici şi tătici, care nu au ezitat să-şi demonstreze aptitudinile în cea mai grea meserie, cea de părinte, iar bebeluşii, mai cuminţi ca niciodată, şi-au gângurit planurile de viitor, care, bineînţeles, au fost premiate aşa cum se cuvine.

“Ziua Sugarului” este dedicată, în primul rând, copilaşilor cu vârste între 0 şi 2 ani. Vom organiza concursuri dedicate exclusiv bebeluşilor şi copilaşilor cu vârsta de până la 2 ani: Cross-ul pe mochetã, Cross-ul bobocel, Miss şi Mister Bebe, Miss şi Mister Bobocel. Pentru mămici şi tătici am pregătit un program special: concursuri intitulate Mămica Ştie-Tot, Tăticul Priceput, precum şi consiliere pre şi postnatală asigurată de specialişti, prezentarea unor filme documentare care au ca subiect alăptarea, curs de aerobic postnatal, sfaturi pentru siguranţa copilului.

Vă aşteptăm în 5 iulie a.c., în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului, cu mic, cu mare şi cu suzeta la purtător, pentru a sărbători împreună cea de-a patra ediţie a „Zilei Sugarului Sibian”. Evenimentul se va desfăşura între orele 10.00 şi 18.00, la Etno Tehno Parc (aflat în Muzeul „ASTRA” la intrarea dinspre Grădina Zoologică). Intrarea este gratuită pentru sugari şi mame. Vă aşteptăm cu drag, pentru o petrecere a fragedei copilării, cum numai în poveşti putem găsi! (Eliza Penciu)


O nouă publicaţie a Muzeului de Etnografie Săsească „Emil Sigerus”: pliantul „Cahle transilvănene. Secolele XV-XIX”

Vernisarea, în noiembrie 1998, a expoziţiei de bază “Cahle transilvănene. Secolele XV – XIX” a prilejuit inaugurarea primului spaţiu expoziţional al Muzeului de Etnografie şi Artă Populară Săsească “Emil Sigerus”, amenajat în subsolul imobilului din Piaţa Huet nr. 12, care adăposteşte cea mai completă şi valoroasă colecţie de cahle din Europa.

În cadrul expoziţiei, 326 de cahle sunt prezentate cronologic, ţinându-se seama de tehnicile de lucru folosite la realizarea lor, începând cu cele din secolul al XV-lea, nesmălţuite cu reprezentări biblice, mitice, animale fantastice, până la cele din secolul al XIX-lea, smălţuite cu verde şi pictate policrom cu albastru de cobalt, verde, galben şi brun. Cele mai frumoase şi valoroase cahle din perioada Renaşterii existente în colecţia muzeului sunt cele cu reprezentări pe fond catolic: Madona, Hristofor, Fecioara Maria cu Iisus-copil în braţe, Sf. Gheorghe omorând balaurul, dar şi cahla olană în stil gotic transilvănean târziu. De o mare valoare artistică sunt şi cahlele cu motive heraldice, cele habane de la Vinţu de Jos, cele realizate în tehnica sgrafito şi batic în albastru de cobalt, dar şi cele cu smalţ de plumb şi cositor produse la Braşov. Au fost reconstituite, deasemenea, şi 3 sobe complete, una săsească, datată 1891 din Drăuşeni, jud. Braşov, una secuiască lucrată în a doua jumătate a secolului al XIX-lea de olarul Beretzky Zsigmond, din Chişmed, jud. Harghita şi una românească din secolul al XIX-lea din Poienii de Sus, jud. Bihor.

Grafica, acuarelele şi extrasele din documentele de arhivă, facilitând urmărirea progreselor tipologice, tehnice şi culturale, în acest domeniu elevat artistic al ceramicii de uz şi decorative a evului modern european, completează imaginea acestui meşteşug, sugerând modul de viaţă cotidian în care sistemele de încălzit, utilizând cahlele, ocupau un loc distinct prin plastica lor decorativă.

Expoziţia oferă o perspectivă mai amplă şi generoasă asupra multiculturalităţii spaţiului transilvănean, a relaţiei de comuniune, coabitare şi conlucrare, de secole, între românii, saşii şi maghiarii din Transilvania.

Dacă în anul 2006, a fost editat, cu sprijinul Departamentului pentru Relaţii Interetnice, volumul Mărturii ale civilizaţiei transilvănene. Colecţia de cahle a Muzeului „ASTRA”, prima lucrare ştiinţifică care valorifică întreaga colecţie de cahle a Muzeului „ASTRA, anul acesta a fost editat Pliantul armonică “Cahle transilvănene. Secolele XV-XIX”, în care sunt prezentate, în condiţii grafice excepţionale, în limbile română, germană şi engleză 12 cahle, cele mai valoroase şi mai reprezentative.

Publicul vizitator este aşteptat, începând cu luna iulie, să achizitioneze Pliantul armonică de la sediul Muzeului, de la Libraria C.N.M. ASTRA şi din cadrul Expoziţiei de bază „Cahle transilvănene. Secolele XV-XIX”.

Lansarea publicaţiei va avea loc, vineri, 26 iunie 2009, orele 13 00, la Casa Artelor, Piaţa Mică, nr.21, în cadrul vernisării expoziţiei itinerante „Biserici evanghelice din Transilvania. Spaţiul sacral în perspectiva timpului”. (Karla Roşca)


Vernisaj: „Biserici evanghelice din Transilvania. Spaţiul sacral în perspectiva timpului”

Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Săsească „Emil Sigerus” din cadrul Complexului Naţional Muzeal „ASTRA”, Vă invită, vineri, 26 iunie 2009, orele 13, la Casa Artelor din Piaţa Mică nr. 21, la vernisajul expoziţiei „Biserici evanghelice din Transilvania. Spaţiul sacral în perspectiva timpului”.

Conceptul tematic al expoziţiei aparţine doamnei Dr. Irmgard Sedler, preşedinta onorifică a Asociaţiei Muzeului Transilvănean din Gundelsheim şi domnului Marius Joachim Tătaru, istoric de artă, conducător ştiinţific al Muzeului Transilvănean din Gundelsheim , Germania. În luna iulie a anului 2007 expoziţia a fost prezentă publicului sibian la Centrului de Cultură şi Dialog „Friedrich Teutsch”, iar în perioada iulie-septembrie 2008 a fost deschisă la Muzeul Transilvănean din Gundelsheim.

Tematica propusă urmăreşte evoluţia concepţiei ambientale a spaţiului bisericilor evanghelice din Transilvania pe parcursul a şase veacuri, începând din epoca anterioară Reformei Luterane şi până în secolul al XX-lea. Cu acest prilej vor fi expuse obiecte de mobilier bisericesc şi de cult din patrimoniul Consistoriului Superior al Bisericii Evanghelice C.A. din România, prin amabilitatea Centrul de Cultură şi Dialog „Friedrich Teutsch”, precum şi piese aflate în patrimoniul bisericilor evanghelice din Roşia, Alţâna, Cincu, Bruiu, Cisnădie, Cârţa şi Mediaş, dar şi din colecţiile Muzeului de Etnografie şi Artă Populară Săsească „Emil Sigerus”. (Camelia Ștefan)


Serile de astronomie populară se amână din nou

Din cauza vremii nefavorabile (confirmate de CMR Sibiu), Serile de Astronomie programate pe 24.06 şi 26.06, la Etno – Tehno – Parc, în Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale “ASTRA”, sunt reprogramate în 29 şi 30 iunie, iar Seara de Astronomie amânată în 17 iunie va fi reprogramată în 1 iulie.

Primele două seri de astronomie s-au desfășurat în 18 și 19 iunie, bucurându-se de participarea a peste 70 de persoane (profesori și elevi sibieni).

Mulţumim pentru înţelegere şi vă aşteptăm la Etno –Tehno –Parc pentru a descoperi astrele cu Muzeul ASTRA! (Adriana Capotă)


Tezaure umane vii – oameni frumoşi, continuatori ai Tradiţiei

Veţi întâlni astfel de oameni cu har la tot pasul, dacă vă hotărâţi să străbateţi satul din Dumbrava Sibiului. Tezaurele umane vii sunt cei care se încăpăţânează să ducă mai departe valorile culturii tradiţionale moştenite de la înaintaşi. Fie că este vorba de meşteşuguri, de cântece şi dansuri tradiţionale sau de datini şi obiceiuri specifice calendarului popular, toate acestea ne definesc şi ne conferă unicitate.

Vastul Program intitulat sugestiv Tezaure umane vii, derulat în cadrul Muzeului ”ASTRA”, are ca principal obiectiv salvgardarea valorilor circumscrise patrimoniului cultural imaterial, păstrate şi perpetuate de-a lungul timpului de către comunităţile locale tradiţionale.

Programul cuprinde: Festivalul Naţional al Tradiţiilor Populare (5-9 august), Târgul Creatorilor Populari din România (14-16 august), Olimpiada Naţională „Meşteşuguri artistice tradiţioanale” (21-26 august) şi Târgul Olarilor (5-6 septembrie).

Anul Capitalei Culturale Europene marchează debutul Festivalului Naţional de Datini şi Obiceiuri, în cadrul aceluiaşi Program, dezvăluind iubitorilor de tradiţii autentice, latura mistică a lumii tradiţionale, prin reconstituirea unor practici sociale sau rituale pline de însemnătate, specifice anumitor zile ale calendarului popular românesc: Măsurişul oilor, Paparuda, Caloianul, Rusaliile, Nedeia de Sfântul Ilie.

În contextul Festivalului Naţional de Datini şi Obiceiuri, Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale ”ASTRA” (Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului) va găzdui, în luna lui cuptor, următoarelor evenimente:

Zilele Culturii Populare Vâlcene , ediţia a IV-a, 4-5 iulie 2009

Pe durata a două zile, prin amabilitatea Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Vâlcea, sibienii vor avea ocazia de a se familiariza cu valorile culturii populare vâlcene. Acţiunea, intrată deja în tradiţie, cuprinde prezentare şi vânzare de produse tradiţionale, artefacte felurite, precum: icoane pictate pe lemn sau pe sticlă, piese de port popular şi alte piese textile (printre care se remarcă binecunoscutele ”scoarţe olteneşti”), podoabe, obiecte ceramice (cu motive decorative specifice, cel mai uzitat şi ”faimos” fiind ”Cocoşul de Horezu”), obiecte din lemn, dar şi spectacole de cântece şi dansuri populare, specifice plaiurilor de pe malurile Oltului.

Nedeia de Sfântul Ilie , ediţia a IX-a, 18-19 iulie 2009

Prin desfăşurarea Nedeii de Sfântul Ilie se doreşte menţinerea vie a Tradiţiei legată de această străveche sărbătoare pastorală celebrată odinioară cu atâta fast în satele româneşti.

Standurile cu vânzare de produse tradiţionale sau de bucate mocăneşti, precum şi spectacolele de cântece şi dansuri specifice zonelor pastorale de tradiţie, toate acestea în bătătura Cârciumei din Bătrâni, judeţul Prahova, unul dintre cele două monumente de utilitate publică ale muzeului în aer liber, vor contribui din plin la conturarea unei imagini cât mai fidele a Nedeii de altădată.

Acţiunile sunt cofinanţate de Consiliul Local Sibiu prin Primăria şi Casa de Cultură a Municipiului Sibiu (Dana Botoroagă, Muzeograf, Muzeul Civilizaţiei Transilvane „ASTRA”)


DRĂGAICA, SÂNZIENELE, CUNUNA GRÂULUI, SFÂNTUL IOAN DE VARĂ

24 IUNIE este o zi din calendarul satului tradiţional românesc cu multiple valenţe, „în straturi”, predominant fiind unul sau altul în funcţie de zona etnografică. În Bucovina sărbătoarea este dedicată Sfântului Ioan cel Nou (Sfântul Ioan de Vară), ale cărui moaşte se află la Suceava. În Oltenia, Banat, Transilvania, Maramureş „greutatea” zilei este dată de relaţia cu Sânzienele (lat. Sancta Diana), zânele bune care dau noroc pentru holde şi sănătate. În Muntenia, Dobrogea sudul şi centrul Moldovei obiceiul se numeşte Drăgaică (bg. Dragaika) şi mai multe fete se fac Drăgăici. Cea mai frumoasă dintre ele se îmbracă în mireasă şi are puteri nelimitate… dă bob grâului, miros florilor, sănătate bolnavilor, apără holdele de furtuni şi grindină, urseşte fetele de măritat. Însă îi trebuiesc trei ani să se cureţe de forţele ce i-au fost impregnate astăzi – trei ani nu se poate căsători.

La 24 iunie scade lungimea zilei şi se măreşte noaptea, fiind „mare răscruce în cursa soarelui”, se usucă rădăcina grâului odată cu coacerea spicului, răsare pe cer Cloşca cu Pui, florile îşi pierd mirosul şi puterea tămăduitoare, cucul încetează să mai cânte – se înneacă cu un bob de orz şi se transformă în uliu…, apare licuriciul (făclieş, scânteiuţă sau focul lui Dumnezeu), adică Îngerul îndrăgostit de fata unui păstor. Este, ca toate solstiiţiile sau echinocţiile, o perioadă „de criză”, dar şi de intensă comunicare între lumea viilor şi morţilor, dominată de primejdii dar şi de multiple posibilităţi de intervenire „în mersul firii şi al lucrurilor”.

De Sânziene/Drăgaică fetele culeg flori albe sau galbene din care îşi fac cingători şi cununi. Cingătorile sunt purtate peste zi, iar seara sunt puse la uscat pentru leacuri. Cununile (sau „colacul” de flori) , câte una pentru fiecare membru al familiei, este aruncată pe casă – după cum se usucă, sunt luate de vânt sau cad se vesteşte norocul de peste an sau căsătoria sau chiar moartea. La Sânziene/Drăgaică se culeg plantele de leac pentru tot felul de boli, dar şi pentru vrăji. În această noapte se găseşte iarba fiarelor.

Termenul de Drăgaică denumeşte nu numai obiceiul ci şi sărbătoarea populară ce are loc la 24 iunie. Termenul definşte şi o plantă galliun verum care îşi are rosturile ei în cadrul sărbătorii precum şi în practica medicală empirircă, dar şi „târgul” sau „iarmarocul” ce are loc la această dată ca şi jocul ce se făcea la acest iarmaroc. Drăgaică se numeşte şi fiinţa fantastică, asemănătoare ielelor, care îi pedepseşte într-un mod similar pe cei ce lucrează de ziua ei „te loveşte din Drăgaică” sau numele bolii pe care îl produce. Potrivit altor mărturii populare Drăgăicile sunt şi „fiinţe vii care au puterea de a face ca buruienile să fie de leac” sau fiinţe cereşti care dau roadă seminţelor”.Polisemnatismul termenului şi pătrunderea lui în expresiile populare indică marea vechime în limba română.

Drăgaica se numără printre obiceiurile noastre tradiţionale puţin cercetate, nebenifiicind de nici un studiu monografic fiind doar menţionată sau tratată în treacăt în cadrul unor sinteze folclorice cuprinzătoare. Interesul redus se eplică şi prin faptul că de la începutul preocuprilor folcloristice la noi Drăgaica se afla în faza ei crepusculară de existenţă, dezintegrându-se treptat şi şi restrângându-şi aria de circulaţie.

Interpetările ce i s-au dat Drăgăicii urmează, de regulă, pe ce a lui Dimitrie Cantemir sau mărturii folclorice târzii. De fapt, ne găsim în faţa unui obicei de sorginte străveche, care a avut un rol cu mult mai important decât sugerează puţinele consideraţii teoretice apărute până acum pe marginea lui.

Dimitrie Cantemir consemna şi interpreta astfel: „după cum se vede, prin ea o înţeleg pe Ceres. Căci în acea vreme a anului când încep să se coacă sămănăturile, toate fetele ţăranilor din satele învecinate se adună şi o aleg pe cea mai frumoasă dintre ele, căruia îi dau numele de Drăgaica. O petrec pe ogoare cu mare alai, o gătesc cu o cunună gătită din spice şi cu multe basmale colorate şi-i pun în mâini cheile de la jitniţe”. Anton Maria del Chiaro adaugă noi informaţii pentru varianta din Muntenia. Iordache Golescu menţiona că obiceiul „închipuieşte jocul ce a jucat fata Irodiadei, când spre mulţumire a cerut de la Irod-Împărat, după povaţa mumei-sale, capul Sfântului Ioan pe tipsie”.

24 iunie este şi momentul sfârşitului anului agrar – acum începe secerişul. Cântecele de seceră ca şi colindele (ce marcau începutul anului nou agrar) se bazează pe magia cuvântului şi reprezintă demersuri magice ce vizează fertilitatea şi rodirea câmpurilor. (Muzeograf Mirela Creţu)


Calendarul evenimentelor și orar de vizitare

Evenimente noi:

„Biserici evanghelice din Transilvania. Spaţiul sacral în perspectiva timpului” – Vernisaj vineri, 26 iunie 2009, orele 13, la Casa Artelor din Piaţa Mică, nr. 21

Lansare: Pliantul „Cahle transilvănene. Secolele XV-XIX” vineri, 26 iunie 2009, orele 13 00, la ”Casa Artelor” (în cadrul vernisajului)

Zilele Culturii Populare Vâlcene, ediţia a IV-a – 4-5 iulie 2009

Ziua sugarului sibian – 5 iulie, Etno-Tehno Parc

Nedeia de Sfântul Ilie , ediţia a IX-a – 18-19 iulie 2009

Expoziţii de bază:

Din cultura şi arta popoarelor lumii, Piaţa Mică, nr. 11, ”Casa Hermes” (la etaj)
Cahle transilvănene
sec. XV-XIX (Piaţa Huet, nr. 12)
Expoziţia în aer liber a Muzeului Civilizaţiei Populare Tradiţionale „ASTRA”

Expoziții temporare:

Biserici evanghelice din Transilvania. Spaţiul sacral în perspectiva timpului” – Casa Artelor , Piața Mică, nr. 21 (26 iunie – 13 septembrie 2009)

O carte de povesti, o jucărie, albumul cu fotografii, copilărie – Casa Hermes, Piața Mică, nr. 11, sala de la subsol (până în 28 iunie 2009)

Expoziţii cu vânzare

Galeriile de artă populară din Muzeul in aer liber – Dumbrava Sibiului:

Marţi – Duminica, orele 10,00-18,00

Galeriile de Artă Populară – ”Casa Artelor”, Piaţa Mică, nr. 21

Marţi – Duminica, orele 10,00-18,00

Galeria Anotimpurilor – ”Casa Artelor”, Piaţa Mică, nr. 21

Marţi – Duminica, orele 10,00-18,00

Inima de copil în mâna noastră – Casa Artelor, boxa de la parter

Marţi – Duminica, orele 10,00-18,00

Librăria de la ”Casa Artelor”

Marţi – Duminica, orele 10,00-18,00

Orar de vizitare muzee:

Muzeul de Etnografie Universală „Franz Binder”, Casa Hermes, Piaţa Mică nr. 11

Muzeul de Etnografie Săsească „Emil Sigerus” (Piaţa Huet nr. 12 şi Casa Artelor, Piaţa Mică nr. 21)

Marţi – Duminică, orele 10,00-18,00

Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului:

Luni – Duminică, orele 10,00-18,00

Luni intrarea gratuită (fără vizitarea interioarelor)

 

Știri despre activitatea C.N.M. ”Astra” găsiți și online, pe www.muzeulastra.com și pe Jurnalul Virtual

Complexul Național Muzeal ”ASTRA”

550182 Sibiu, Piata Mica, nr. 11

Telefon: +40 269 218 195 | Fax: +40 269 218 060

Email: office@muzeulastra.ro | Website: www.muzeulastra.ro

Email presa: pr@muzeulastra.com | Website Marketing – Servicii: www.muzeulastra.com

Prezentarea muzeului în evidenţa CIMEC

Sibiu: Festivalului „Tarafuri și fanfare”

Festivalul ”Tarafuri şi fanfare”, 20-21 iunie 2009

Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului, scena de pe lac.

Orele 16,00-22,00

Ediția a III-a a Festivalului ”Tarafuri și fanfare” va avea loc la sfârșitul acestei săptămâni, în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului. Locația nu este aleasă la întâmplare, muzeul sibian reprezentând un spațiu ideal pentru acest gen de manifestări, bazate pe promovarea tradițiilor autentice. ”Jurnalul Național”, în colaborare cu Muzeul ”ASTRA”, invită publicul la două seri de muzică țărănească valoroasă, selectată și prezentată de cunoscutul rapsod Grigore Leșe.

Festivalul ”Tarafuri și fanfare” are menirea de a duce mai departe tradiții muzicale reprezentative pentru spiritul românesc. Cele două ediții anterioare s-au bucurat de un mare succes, muzica ajutându-i pe oameni – spectatori de toate vârstele – să depășească barierele convenționale și să trăiască împreună momente deosebite.

Coordonatorul Festivalului, domnul Grigore Leșe, se numără printre cei mai apreciați interpreți de muzică populară. Domnia Sa este un cunoscător rafinat al domeniului muzicii tradiționale, ale cărei valori se pricepe să le identifice și să le promoveze. Profesor, doctor în muzică, realizator de emisiuni TV, coordonator de manifestări culturale, iată câteva dintre reperele reprezentative pentru Grigore Leșe, care va prezenta tarafurile și fanfarele așa cum numai un împătimit al muzicii populare știe să o facă, transformând un eveniment muzical într-unul cu semnificații multiple, într-o poveste de viață.

Muzeul ”ASTRA” susține această inițiativă, care se potrivește de minune cu programul cultural ”Tezaure umane vii”, pe care-l derulează, an de an, și care nu are altă menire decât aceea de a salva tot ce este valoros în cultura tradițională.

Cele două zile de festival propun un program generos, cu recitaluri oferite de câte zece formații în fiecare zi. Vor concerta muzicanți din toate zonele țării, lor adăugându-li-se și un grup din Timocul bulgăresc. Spectacolul va începe la ora 16,00, la scena de pe lac, și va dura până la ora 22,00. În afara programului de la scenă, lăutarii vor mai face mici demonstrații de măiestrie și la Cârciuma din Bătrâni.

Intrarea la Festival se face, până la ora 20,00, pe baza biletelor și abonamentelor curente (15 lei costă biletul pentru adulți, 4 lei pentru elevi și studenți, 30 de lei abonamentul anual individual, 40 de lei abonamentul anual de familie. Există facilități pentru categoriile sociale defavorizate. Elevii din județul Sibiu – cu excepția celor din municipiul Sibiu – au intrarea liberă). Spectatorii care vor veni după ora 20,00 vor avea de achitat un bilet de 10 lei.

Vă invităm, așadar, în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului, pentru un nou spectacol de muzică și de trăire românească. (Ovidiu Baron)

Programul Festivalului:

Sâmbătă, 20 iunie, 16,00-22,00

Scena de pe lac

1. Fanfara din Fîntînele (SV)

2.Taraful lui gaciu din Soporu de câmpie (CJ)

3. Taraful din Morunglav (OT)

4. Muzicanţi din Timocul bulgăresc

5. Taraful din Vinerea (AB)

6. Fanfara de la Buneşti (SV)

7. Taraful din Grecesti (DJ)

8. Nea costină lăutaru’ din Cezieni (OT)

9. Ion covaci zis paganini din Săliştea de sus (MM)

10. Fanfara din Lămăşeni (SV)

Duminică, 21 iunie, 16,00-22,00

Scena de pe lac

1. Fanfara din Rupea (BV)

2. Rapsozii Gorjului (rela) (GJ)

3. Grupul Iza (MM)

4. Taraful lui Cristi lu’ Cătăroiu din Tismana (GJ)

5. Fanfara din Smîrdan (BT)

6. Taraful lui Nistor de la Cetate (DJ)

7. Taraful din Rupea (BV)

8. Banda lui nea Alita Piţigoi (GJ)

9. Trei parale

10. Fanfara din Dîrvari (Mambo Siria) (MH)

Centrul de Informare Turistica „Astra”

Muzeograf     Raluca Iliut

centruldeinformare@muzeulastra.ro

info_astra@sibiu-turism.ro

www.muzeulastra.ro

www.muzeulastra.com

www.muzeulinaerliber.ro

Sibiu: Gala Festivalului „Tarafuri şi Fanfare”

Gala Festivalului „Tarafuri si Fanfare” aduce, in Muzeul in aer liber din Dumbrava Sibiului, ansamblurile: Grupul Iza, Fanfara din Dirvari (Mambo Siria), Grupul Sezatoarea, Taraful din Grecesti, Taraful din Sangeorz Bai, Taraful din Galautasi, dar si pe Nea Costica Lautaru’ din Cezieni, Lautari din Gorj si Comunitatea din Vinerea.

tarafuri-fanfare-dumbrava

Lautarii invitati la aceasta editie se numara printre cei mai buni din tara, iar muzica lor va rasuna pe aleile muzeului, intr-un periplu al bucuriei, pe un traseu ce duce catre platoul verde din fata Carciumii din Batrani. Locatia în care vor canta a fost aleasa astfel incat acestia sa fie cat mai aproape de public. Muzica si jocul vor inviora atmosfera pana seara.

tarafuri-fanfare-2010

Spectacolul va fi prezentat de Grigore Leşe si va avea loc sambata, 25 septembrie, incepand cu ora 14,00.

Cu stima,

Ovidiu Baron

Sef Serviciu Marketing, Turism, Pedagogie Muzeala

Complexul National Muzeal ASTRA

Tel: +40 269 21 80 40 Fax: +40 269 21 80 60

www.muzeulastra.rowww.muzeulastra.com

București: Festivalul Tarafuri și fanfare

w-Ttarafuri-2013
Asociația Mișcarea de rezistență și Muzeul Național al Satului “Dimitrie Gusti” organizează, în perioada 31 august -1 septembrie 2013, cea de-a VIII-a ediție a Festivalului Tarafuri și fanfare, o adevărată sărbătoare a muzicii țărănești. Evenimentul, inițiat în anul 2007 de Marius Tucă în spiritul Recursului la România, s-a transformat, iată, într-o veritabilă Mișcare de rezistență.

Festivalul Tarafuri și fanfare, ediția a VIII-a, a fost selectat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN), în cadrul concursului de proiecte culturale, desfășurat la începutul anului 2013, fiind clasat pe locul I la aria Patrimoniu imaterial, fiind, așadar, un proiect cultural finanțat de AFCN.

Amfitrionul manifestării este, ca de fiecare dată, începând cu cea de-a doua ediție, muzicianul Grigore Leșe. A VIII-a ediție se întoarce în 2013 în București, în frumosul sat de la Șosea, – Muzeul Național al Satului “Dimitrie Gusti – unde va fi creată o atmosferă autentică a satului românesc, cu lăutari bătrâni dar iscusiți, care n-au uitat ce au învățat de la părinții lor, filtrând cântecul prin sufletul lor, brodând versurile după cum le-au fost rânduite de cei care, în mod testamentar, le-au lăsat moștenire.

Prima ediție a Festivalului Tarafuri și fanfare a avut loc la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”. Manifestarea a poposit, ulterior, pe ulițele Muzeului Civilizației Populare Tradiționale ASTRA, din Dumbrava Sibiului, în mai multe ediții, iar de aici a pornit din nou la drum și s-a oprit și la Suceava, în Țara de fagi, la Muzeul Bucovinei.

Muzicanții, descoperiți de Grigore Leșe în căutările sale necontenite, au fost aleși de fiecare dată pe sprânceană. Muzicianul Grigore Leșe a selectat strict participanții, în spiritul manifestării, pentru a nu lăsa să se stingă aceste bijuterii ale muzicii tradiționale, aflate, din păcate, pe cale de dispariție.

Odinioară, în multe zone ale țării, muzica de fanfară sau de taraf era nelipsită. Tot satul avea fanfară sau taraf ce cântau la nunți, înmormântări, la bal și la război, la joc și la hramul  bisericii. Puține tarafuri și fanfare tradiționale au supraviețuit  vremurilor schimbătoare și au reușit să-și păstreze repertoriul, au reușit să-i convingă pe oameni să nu se înstrăineze de ritmurile locului și nici de riturile transmise prin generații!

Festivalul Tarafuri și fanfare reprezintă o întoarcere în timp, în vremurile bune, pe când românul știa să petreacă, știa sa asculte, știa să trăiască!

 

Sâmbătă și duminică, 31 august și 1 septembrie a.c., orele 15.00 – 19.00 – Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”, Șos. Kiseleff, nr. 28 – 30, sector 1, București, 021 317 91 03/int. 178

Persoane de contact:

Coordonator proiect: Luminița Tucă: 0748.148.732

PR – Iulia Gorneanu: 0723.147.281