Tulcea: Lucrarea lunii iunie 2021 la Casa Avramide: „Compoziție 3” – placă de ceramică glazurată,

EXPONATUL LUNII la Casa Avramide

IULIE 2021. Casa Avramide din str. Progresului, nr.32, invită vizitatorii să contemple „Compoziție 3” – placă de ceramică glazurată, ce face parte din Colecția de artă decorativă europeană a Muzeului de Artă Tulcea și este expusă în cadrul expoziției temporare dedicate lui Eugen Ispir.

”Puţini îşi mai aduc aminte de Eugen Ispir, un important pictor român dar şi scriitor, născut pe meleagurile nemţene în prima parte a secolului trecut.

A făcut studiile primare la şcoala din sat iar cele gimnaziale la Târgu Neamţ. Absolvă apoi Şcoala normală “M. Eminescu” din Botoşani şi Academia de arte frumoase din Iaşi, la clasa profesorului Ştefan Dumitrescu. Îşi susţine licenţa, în 1935, apoi este profesor de desen la mai multe şcoli din Bucureşti şi Giurgiu.

Trecut la “Straja ţării” (Straja Ţării (cunoscută şi sub numele de Străjeria) a fost o organizaţie de tineret ideată şi patronată de regele Carol al II-lea. A luat fiinţă în virtutea decretului-lege din 15 decembrie 1938, prin care toţi băieţii între 7 şi 18 ani şi toate fetele între 7 şi 21 de ani erau obligaţi să facă parte din Straja Ţării. A fost o organizaţie paramilitară, obligatorie, instrumentată politic şi propagandistic. Ea avea şi rolul de a contrabalansa influenţa crescândă a Mișcării Legionare în rândurile tineretului român. Nu întâmplător, Straja Ţării a adoptat un stil care cuprindea multe asemănări cu Mişcarea Legionară sau „Tineretul lui Hitler” (organizare, disciplină, simbolistică etc.).Comandantul suprem al Străjeriei era Carol al II-lea, supranumit şi „Marele Străjer”. Deviza străjerilor era „Credinţă şi muncă, pentru ţară şi rege”. Străjerii aveau o organizare elaborată şi desfăşurau diverse activităţi specifice cercetaşilor, care cuprindeau educaţie sportivă, gimnastică. Organizaţia avea propriile drapele, fanioane şi cântece străjereşti. Străjerii erau implicaţi în acţiuni de muncă colectivă, concertate de Ministerul Propagandei.) , organizaţie în care conduce revista “Cuibul nostru”.

Debutează, în anul 1932, cu articole şi caricaturi la “Cuvântul liber”, dar colaborează şi la alte publicaţii precum Curajul , Veghea, Naţionalul Nou, Ogorul, Cuvântul Românesc, Porunca Vremii, Viaţa literară, Sfarmă Piatră, România, Curentul, Frontul, Neamul Românesc, De strajă ş. a. Şi-a completat studiile artistice la Paris şi Veneţia, în anii 1937-1938. A expus la Salonul oficial al României (1932-1939), a avut expoziţii personale la Botoşani, Piatra Neamţ, Sala Mozart, Sala Dalles. În anul 1932 a fost inspector în Ministerul artelor, iar după începerea războiului devine pictor de război. A îndeplinit şi după 1944 funcţii de răspundere în Ministerul Artelor. S-a remarcat ca “un pictor laborios prin picturi în ulei şi tempera, apropiat de maniera fovistă: culori vii, spontane, contrastante, subiectiv interpretate”, cum scria criticul de artă Mircea Deac, în “Lexiconul critic şi documentar”.

Eugen Ispir a publicat cărţile “Zdroboleanca” (roman), la Editura Cugetarea, în 1932, şi “Străjerul din Cuibul doi”, în 1935. Unele articole ale lui Eugen Ispir au fost publicate sub pseudonul Eftimie Isochie. Pictorul a murit, în 1974, la Bucureşti.” (Nicolae SAVA)

Surse: https://zch.ro/un-pictor-si-un-scriitor-uitat-eugen-ispir/ , http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Straja_%C5%A2%C4%83rii