Vaslui: exponatul lunii ianuarie 2021 la Muzeul Județean ,,Ștefan cel Mare” | „CUZA VODĂ DOMNITORUL ROMÂNILOR” Litografie, Edit G. Sion (Bacău) / Imp. J. Löwy, Wien

„CUZA VODĂ DOMNITORUL ROMÂNILOR”

Litografie, Edit G. Sion (Bacău) / Imp. J. Löwy, Wien

Lucrarea „Cuza Vodă Domnitorul Românilor” este realizată după o litografie de Carol Popp de Szathmáry și îl reprezintă pe domnitorul Alexandru Ioan Cuza (Alexandru Ioan I) figură întreagă, purtând uniformă de colonel cu patru ordine străine și mantie. Acesta este reprezentat în picioare, din semi-profil spre stânga, privind frontal. În mâna dreaptă ține o foaie făcută sul și este sprijinită pe o masă acoperită cu o draperie pe care se află alte două documente alături de patru cărți, sceptrul și căciula cu panaș. Mâna stânga se sprijină pe garda sabiei. Poartă o tunică neagră ornată cu brandenburguri, epoleți și broderii din fir auriu și diagonală cu margini deschise, având pe piept, în stânga, plăcile celor patru decorații străine: Ordinul MEDGIDIE (1860), Ordinul „Sf. MAURICIU și Sf. LAZĂR” (1861), Ordinul MÂNTUITORULUI (1862) și Ordinul OSMANIE (1864). Pantalonul este alb cu vipușcă și broderii. Pe umeri poartă o mantie. În planul secund, în partea dreaptă, se află jilțul domnesc cu monograma Principatelor Unite Române pe spetează.

Față de primul tiraj al litografiei imprimat de Rose-Joseph Lemercier (1803-1887, fotograf, litograf și tipograf francez, unul dintre cei mai importanți litografi ai secolului XIX) la Paris în 1851, această litografie are inscripții diferite și este editată de G[heorghe] Sion, (1885-1944, magistrat și filantrop român). A fost imprimată în stabilimentul lui J. Löwy (1834-1902) la Viena, posibil în 1909 când s-au marcat 50 de ani de la Unirea Principatelor Române.

Inscripțiile litografiate în imagine, prezintă în partea stânga: Edit. G. Sion (Bacău), iar în dreapta: Impr. J. Löwy, Wien.

În centru, jos, este prezent titlul litografiei: CUZA-VODĂ / DOMNITORUL ROMÂNILOR, întrerupt de stema țării, iar dedesubt citatul: „O clipă apărut-ai în planul veciniei / Și veșnice mari fapte lăsat-ai României” / V. Alecsandri, cu legenda „Vezi domnia marelui domnitor Alexandru Ioan I Cuza/ și opera glorioasă a Românilor de M. Săvel”.

Personalitate complexă și marcantă a panteonului național, Alexandru Ioan Cuza a fost cel care a pus bazele statului român modern, înfăptuind importante reforme progresiste în toate domeniile societății. În timpul domniei sale 1859-1866, s-au adoptat măsuri pentru unificarea administrativă și organizarea instituțiilor moderne ale statului, inclusiv cea dintâi împărțire administrativă teritorială a României, în județe și comune. A fost modificat sistemul de măsuri și greutăți, acesta fiind înlocuit cu sistemul european. Au fost adoptate Codul Penal și Codul Civil modern (napoleonian), precum și alte acte legislative, în spirit european, potrivit cărora se impunea egalitatea cetățenilor în fața legii și a impozitelor. Au fost organizate armata, comerțul, meseriile, industria și transporturile. Prin legea pentru organizarea instrucțiunii publice, învățământul primar de 4 clase devenea obligatoriu, general și gratuit, generalizând folosirea alfabetului latin, fiind în epocă cea mai radicală reformă a sistemului de învățământ prin obligativitatea școlarizării populației noului stat, în special a populației rurale. S-au înființat universitățile din Iași (1860) și București (1864).

Alexandru Ioan Cuza rămâne „Domnul Unirii”, întemeietorul statului național român modern. Cel mai apropiat sfetnic al său, Mihail Kogălniceanu, avea să spună: „Cea mai frumoasă pagină a țării este pagina istoriei lui Alexandru Ioan Cuza. Alexandru Ioan I și-a scris singur istoria sa, prin legi, prin actele cu cari a făcut el un stat, o societate, alta decât aceea ce i-a fost dată atunci când noi l-am proclamat domn”.