București: Muzeul Național al Literaturii Române vă invită miercuri, 1 februarie 2023, de la ora 13.00, la sediul MNLR din Strada Nicolae Crețulescu 8, la o conferință susținută de academicianul Nicolae Breban, cu ocazia împlinirii vârstei de 89 de ani.

Muzeul Național al Literaturii Române vă invită miercuri, 1 februarie 2023, de la ora 13.00, la sediul MNLR din Strada Nicolae Crețulescu 8, la o conferință susținută de academicianul Nicolae Breban, cu ocazia împlinirii vârstei de 89 de ani.

Despre Nicolae Breban, unul dintre cei mai importanți scriitori al literaturii postbelice, unul dintre cei mai mari prozatori ai literaturii române, cel care, în istoria literaturii noastre reprezintă un punct de cotitură, Bogdan Crețu ne spune că are un radicalism al experimentului pe care nici un alt scriitor înaintea lui, și poate nici după, nu l-a mai îndrăznit. Exmatriculat din facultăți în anii ʼ50, Breban se împrietenește cu Nichita Stănescu, Grigore Hagiu, Cezar Baltag, sperând că va revoluționa literatura.

Nicolae Breban s-a născut în 1934, la Baia Mare, este romancier şi eseist, precum şi directorul revistei „Contemporanul”, editată de Fundaţia Culturală „Ideea Europeană”. Este ales membru titular al Academiei Române la 14 ianuarie 2009. A debutat literar în revista „Viaţa studenţească”, în 1957. Opt ani mai târziu, Breban a publicat primul său roman, „Francisca” (tradus în bulgară, rusă, maghiară, lituaniană și letonă), distins cu Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române. În 1966, îi urmează romanul „În absenţa stăpânilor”, iar în 1968, „Animale bolnave”, premiat de Uniunea Scriitorilor. Nicolae Breban a fost redactor-şef al revistei „România literară”. A semnat scenariul filmului „Răutăciosul adolescent”, precum şi scenariul şi regia filmului „Printre colinele verzi”, o ecranizare a romanului „Animale bolnave”, inclus în selecţia oficială a Festivalului Internaţional de la Cannes. În 1973, apare romanul „Îngerul de gips”, iar în 1975, versiunea în limba suedeză a romanului „În absenţa stăpânilor”. Nicolae Breban a mai publicat volumele „Bunavestire” (1977), „Don Juan” (1981), piesele de teatru „Culoarul cu şoareci” şi „Bătrâna doamnă şi fluturele” (1981 – 1982, Paris), ediţia franceză a romanului „În absenţa stăpânilor” (1983, Flammarion, Paris), „Drumul la zid” (1984), versiunea franceză a romanului „Bunavestire” (1985, Flammarion, Paris), „Pândă şi seducţie” (1991), volumul de versuri „Elegii parisiene” (1992), trilogia „Amfitrion” („Demonii mărunţi”, „Procuratorii”, „Alberta”, 1994), „Riscul în cultură” (1997), „Ziua şi noaptea” (1998), „Stricte amintiri literare” (2001), „Voinţa de putere” (2001), „Sensul vieţii. Memorii I” (2003), „Sensul vieţii. Memorii II” (2004) şi „Sensul vieţii. Memorii III” (2006), eseurile „Trădarea criticii” și „Profeții despre prezent: elogiul morții” (2009) și romanul „Frica” (2018).

Vă așteptăm cu drag!

Intrarea este liberă.