OMG POETRY READING Organizers: OMG PUBLISHING / Revista Echinox Poets: Mihnea Bâlici Raluca Boantă Elena Boldor Mădălina Căuneac Horia Corcheș Andrei Doboș Vlad Drăgoi Emilian Cătălin Lungu Vlad Moldovan Luca Ștefan Ouatu Laura Francisca Pavel Tudor Pop Florentin Popa Host: Alex Ciorogar Dj Set: Florentin Popa & Xander Elena Boldor Luni, 22 august 2022 Muzeul de Artă, Cluj-Napoca Piața Unirii nr. 30 17:00 - 21:00

În cadrul Târgului Național al Cărții de Poezie, ediția a XI-a, și al Festivalului Internațional de Poezie București, ediția a XII-a, sunteți invitați luni, 12 septembrie 2022, de la ora 20.30, sediul MNLR din Str. Nicolae Crețulescu 8, la recitalul „Poezii scrise la bătrânețe”, susținut de poetul Mircea Dinescu. Cunoscutul poet s-a născut la 11 noiembrie 1950 în Slobozia şi este absolvent al Facultăţii de Ziaristică a Academiei Ştefan Gheorghiu din Bucureşti. În poezie a debutat în 1967, în revista Luceafărul, iar patru ani mai târziu a publicat „Invocaţia nimănui”, pentru care a fost premiat de Uniunea Scriitorilor pentru Debut. A luat multe alte premii de-a lungul carierei sale, Premiul Herder, Premiul Uniunii Scriitorilor pentru Poezie, Premiul Academiei Române pentru Literatură şi a fost lăudat de critici literari celebri, precum Lucian Raicu, Alex Ştefănescu, Nicolae Manolescu. În urma interviului acordat în februarie 1989 lui Gilles Schiller (pseudonimul lui Jean Stern) și publicat în cotidianul Libération, în care ataca explicit regimul Ceaușescu, este concediat de la revista România Literară în martie 1989, exclus din Partidul Comunist Român, supus arestului la domiciliu și i se ia dreptul de semnătură. În timpul revoluției din 22 decembrie 1989 a fost prezent în studiourile Televiziunii Române. După aceea a devenit președintele Uniunii Scriitorilor (1990-1993), de unde a demisionat în urma unui scandal. Înființează revistele de satiră politică Academia Cațavencu (1990), Plai cu boi (2001) și Aspirina săracului (2003), este membru al Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității și fondatorul „portului dunărean cultural” de la Cetate (Calafat), fiind proprietarul moșiei, conacului și morii care i-au aparținut boierului Barbu Drugă. În anul 2003, în numărul dedicat „eroilor”, revista Time Europe îl nominalizează pe Mircea Dinescu la categoria „Hate Busters”. Prezență activă, Mircea Dinescu are constante intervenții critice, televizate și publicistice. Scrie o poezie exuberantă, stil Arthur Rimbaud. Volume publicate în limba română: „Invocație nimănui”, Editura Cartea Românească, 1971, „Elegii de când eram mai tânăr”, Editura Cartea Românească, 1973, „Proprietarul de poduri” (stampe europene), Editura Cartea Românească, 1976, 1978, „La dispoziția dumneavoastră”, Editura Cartea Românească, 1979, „Teroarea bunului simț”, Editura Cartea Românească, 1980, „Democrația naturii”, Editura Cartea Românească, 1981, „Exil pe o boabă de piper”, Editura Cartea Românească, 1983, „Rimbaud negustorul”, Editura Cartea Românească, 1985, „Moartea citește ziarul”, Amsterdam, Editions Rodopi, 1989; Editura Cartea Românească, 1990, „Proprietarul de poduri”, antologie (1968-1985), Editura Seara, 1990, „O beție cu Marx”, Editura Seara, 1996, „Pamflete vesele și triste”, Editura Seara, 1996, „Nelu Santinelu, căprar La Cotroceni”, Editura Seara, 1998, „Fluierături în biserică”, antologie, Editura Seara, 1998, „Corijent la cele sfinte”, Fundația pentru poezie Mircea Dinescu, 2003, „De gustibus... - o expoziție de gusturi și culori - cu un Decalog culinar de Mircea Dinescu”; album de artă editat de Muzeul de Artă în regie proprie cu ocazia expoziției din 2009, „Femeile din secolul trecut. Poezii noi” (2004-2010), cu desene din seria Erotica Magna de Dan Erceanu; Editura: Fundația pentru Poezie Mircea Dinescu, 2010, „Iubirea mea să scoată țări din criză”, Editura: Fundația pentru Poezie Mircea Dinescu, 2011, „Scaunul cu trei picioare”, 2019. Volume publicate în limbi străine: À votre disposition; trad. et adapté en français par Marc Rombaut et Constantin Crisan ; avec une préface de Romul Munteanu; Editura Univers, 1982, A jóság rémuralma (București, 1982), Exile On A Peppercorn (Forest Books, London-Boston, 1985), Exil im Pfefferkorn (trad. Werner Söllner, Suhrkamp Verlag, 1989), Mircea Dinescu – Poèmes (Albin Michel Éd, Paris, 1989, avec une introduction d'Eugène Ionesco), Mirage posthume : poèmes; tradus din limba română de Alain Paruit ; avant propos d' Eugène Ionesco ; postface d' Alexandru Papilian et Lucian Raicu; Paris: Albin Michel, 1989, Trente deux poésies; pref. de Lucian Raicu ; trad. par Miron Kiropol; : La Bartavelle, 1989, Titanic-Valcer (Budapesta, 1989), Ein Maulkorb fürs Gras (trad. Werner Söllner, Ammann Verlag, Zürich, 1990), De Dood leest de krant (Amsterdam, 1990), A halál újságot olvas (Pécs, 1991), Democrația naturii (traducere și prefață Ognean Stamboliev, Sofia, editura Hristo Botev, 1995), Szentségekből bukásra (Miercurea Ciuc, 2005), Szegek, ebek és szúró darazsak (Miercurea Ciuc, 2007), Bőröndnyi ország (Miercurea Ciuc, 2009). A fost decorat cu Ordinul Național „Steaua României” în grad de Comandor (1 decembrie 2000) „pentru realizări artistice remarcabile și pentru promovarea culturii, de Ziua Națională a României. Intrarea este liberă. Vă așteptăm cu drag!

În cadrul celei de-a XI-a ediții a Târgului Național al Cărții de Poezie și a celei de-a XII-a ediții a Festivalului Internațional de Poezie București (FIPB), Muzeul Național al Literaturii Române vă invită vineri, 16 septembrie 2022, ora 19.00, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, Calea Victoriei 88, la un recital Horațiu Mălăele. Horațiu Mălăele s-a născut la 1 august 1952, în Târgu Jiu. A învățat la Liceul Tudor Vladimirescu din localitate și a avut prima expoziție personală de desene la casa de cultură din oraș în clasa a XII-a. Intenționa să urmeze Institutul de Arte Plastice din Capitală, a absolvit în schimb în 1975 Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică, la clasa profesorului Octavian Cotescu. A fost repartizat la Teatrul Național din Piatra Neamț și a jucat în spectacole precum „Tinerețe fără bătrânețe” de Eduard Covalli, cu rolul lui Dorde pentru care a primit premiul de interpretare, în „Slugă la doi stăpâni” de Carlo Goldoni, „Muntele” de D. R. Popescu, „Eulenspiegel” de Charles de Coster. A jucat şi a montat piese la cele mai importante teatre din ţară, precum Teatrul Bulandra, Teatrul Nottara, Teatrul Naţional din Bucureşti sau Teatrul de Comedie. Printre rolurile cele mai importante se numără cele din spectacolele „Sinucigaşul”, „Puricele”, „Unde-i revolverul? ”, „Mincinosul”, „Lecţia”, „Unchiul Vanea”, „Măscăriciul”, „Revizorul”, „Dineu cu proşti” sau „Femeia care şi-a pierdut jartierele”. A debutat în cinematografie în anul 1974, cu filmul „Muntele ascuns”. A regizat filmele „Nunta mută” (2008), „Funeralii fericite” (2013) și „Luca” (2019). A primit nenumărate distincţii, printre care două premii UNITER pentru „Mincinosul” şi „Unde-i revolverul? ”. Actor, regizor de teatru și film, artist plastic și scriitor, Horațiu Mălăele este membru al Uniunii Artiștilor Plastici, Secția Grafică. A avut peste 40 de expoziții personale în București, Paris, München, Montevideo, Toronto, New York etc. Peste 100 de expoziții de grup, peste 3.500 de caricaturi și desene publicate – câteva zeci de coperte de carte, afișe teatrale etc. Este patronul Galeriei Horațiu din București, Str. Smârdan nr. 37. Subiectul principal al lucrărilor lui Horațiu Mălăele sunt prietenii săi, actori, artiști plastici și nu numai. Dintre cărțile care îi poartă semnătura amintim „Horațiu despre Mălăele”, 2008, „Rătăciri”, 2012, „HoARTiu Mălăele”, 2018, „Tehomir”, 2020, „O poveste cam ciudată”, 2022 și „Poezii și vorbe-n vânt”, 2022. Intrarea este liberă. Vă așteptăm cu drag!

Muzeul Național al Literaturii Române vă invită sâmbătă, 17 septembrie 2022, ora 18.00, Str. Nicolae Crețulescu 8, în cadrul celei de-a XI-a ediții a Târgului Național al Cărții de Poezie și a celei de-a XII-a ediții a Festivalului Internațional de Poezie București (FIPB), la o seară de poezie feministă. Lecturi publice: Noe Sovage (Franța), Elena Vlădăreanu, Alina Purcaru, Alexandra Turcu, Iris Nuțu, Cristina Alexandrescu. Moderatoare: Elena Vlădăreanu Concert Cătălina Beța (voce) și Ioana-Mădălina Petre (chitară). O prezenţă vocală expresivă şi fermecătoare, o voce care „îmbracă în catifea”, revelând prin cântul ei un suflet de o delicateţe rară. Cântăreaţă şi compozitoare, experimentează cu mai multe genuri muzicale (jazz, bossa nova, folk, blues). Cătălina Oana Beţa studiază Psihologia în Iași, unde face cunoştinţă cu jazz-ul şi se îndrăgosteşte iremediabil de bogăţia inepuizabilă a acestui gen muzical. Câştigă premii importante la concursurile muzicale la care participă. În 2016 este admisă la Universitatea Națională de Muzică București, secția Compoziție Jazz, unde studiază timp de un an sub îndrumarea profesorului Mircea Tiberian. Participă în festivaluri importante cum ar fi: Gala Festivalului International de Jazz, Richard Oschanitzky – Iasi, Gala Blues Jazz KAMO Festival – Timișoara, Ploiești Jazz Festival, Karolyi Castle Jazz – Carei, Sibiu Jazz Festival, Craiova Jazz Festival, Festivalul de Poezie și Jazz – București, Samfest Jazz Festival – Satu Mare, Freedom Blues Festival – Mureș, Open Air Blues Festival – Brezoi, Panorama Blues Festival – Hunedoara. O voce de catifea pură, sensibilă, plină de subtilităţi şi nuanţe, își însușește tehnica vocală autodidact, încurajată de muzicienii cu care colaborează și de mentorii întâlniți de-a lungul timpului să își caute propria voce și să își lase amprenta personală în fiecare sunet. De câțiva ani, Cătălina explorează și tehnicile belcanto din poziția de „alto” în grupări corale de prestigiu, cum sunt Corul Regal, Corul Catedralei Sf. Iosif, Corul Filarmonicii Ploiești. Cătălina Beța activează în proiecte muzicale proprii (Nud Jazz Duo) sau ale altora (Jazzapella, Beatles’n’Jazz, Djazz & Happy Sins Group, muzicalul “Tarot Tales” de Mircea Tiberian) şi colaborează cu muzicieni valoroşi ai scenei româneşti, cum ar fi: Sorin Terinte, Ioan Gyuri Pascu, Roxana Stroe, Capriel Dedeian, Garbis Dedeian, Alex Man, Sorin Zlat, Marius Vernescu, Daniel Torres, Alex Borşan, Adrian Flautistu, Iulian Nicolau, Cătălin Milea, Florian Nicolau, Gabi Matei, Sorin Romanescu, Ciprian Pop, Dan Mitrofan, Albert Tajti. Mădălina Petre Ioana studiază muzica de la 9 ani. A urmat cursurile Universității de Muzică din Bucureşti și ale Conservatorului Superior din Trieste, Italia, secţia Chitară Clasică. Tehnica vocală a dobândit-o în paralel cu studiul chitarei, experimentând diverse genuri muzicale, dar păstrând întotdeauna arta improvizaţiei ca centru gravitaţional al orientării ei muzicale. A cântat alături de instrumentişti precum Antal Pusztai, Alex Man, Sorin Romanescu, Mihai Iordache, Catalin Milea, Alexandru Olteanu, Alex Kocsis, Adrian Flautistu, Ciprian Pop, Emil Bizga. A participat la numeroase festivaluri de profil din care menționăm: IconArt - Sibiu; Keep an Eye on Summer Jazz - Amsterdam; Festivalul Johnny Răducanu - Brăila; Festivalul Internațional de Chitară Clasică Târgu Mureș Harmoniacordis. Intrarea este liberă. Vă așteptăm cu drag!

Duminică, 18 septembrie 2022, de la ora 13:00, la Muzeul „George Topîrceanu”, va avea loc spectacolul folk „Baladă pentru Topîrceanu”, susținut de cunoscuții artiști Mircea Baniciu și Cezar Popescu. Invitații vor interpreta cântece pe versuri de George Topîrceanu. În deschidere, conf. univ. dr. Ioan Milică, directorul Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” Iași, va susține o expunere despre poetul George Topîrceanu (1886-1937). Coordonator program: Valentin Talpalaru, muzeograf MNLR Iași. Intrarea este liberă.

Cantautor, șansonetist, rostitor de poezie, Sergiu Cioiu aduce pe scena Sălii Iosif Naghiu a sediului Muzeului Național al Literaturii Române din Calea Griviței 64-66 câțiva poeți români importanți aparținând mai multor generații, sâmbătă, 21 ianuarie 2023, ora 18.00. „Sergiu Cioiu cântă poezia” reprezintă o întâlnire fericită dintre vocea caldă a artistului și poezia lui Mihai Eminescu, Marin Sorescu, Miron Radu Paraschivescu, Geo Bogza, Nichita Stănescu, Adrian Păunescu, Romulus Vulpescu, Ștefan Radof și Alexandru Mandy. Recitalul include cântece cu o arhitectură sonoră savantă și dialoguri cu invitații care-l acompaniază pe artist, respectiv Vlad Crețu (voce și chitară) și Lyuben Gordievski (pian). „De la şoaptele subtile la tonurile pline de pregnanţă, mereu tânărul artist (căci putem vorbi de o a doua tinereţe!) vădește o surprinzătoare capacitate de a doza şi exhiba o întreagă pluralitate de sentimente. Nu mai puţin frapantă se dovedește a fi debordanta energie cu care susţine intens tonusul exteriorizării timp de două ore încheiate. Realmente, o energie a dăruirii de sine şi a creativităţii, demnă de invidiat”, notează Florian Lungu, critic muzical. Sergiu Cioiu (n. 7 octombrie 1940, Craiova) este actor, cântăreț și compozitor, interpret al unor cântece aparținând mai multor stiluri muzicale, precum jazz, swing, folk, pe care le-a fuzionat într-un mod cu totul personal și unic, adăugând adesea elemente de muzică populară veche și/sau lăutărească. Sergiu Cioiu a interpretat, înregistrat și itinerat în diferite concerte, spectacole sau recitaluri atât în România, cât și în străinătate cântecele scrise și compuse de Alexandru Mandy. Printre acestea se numără și Tripticul Brâncuși, compus din cântece având nume omonime sculpturilor monumentale ale lui Constantin Brâncuși din Târgu Jiu, „Coloana Infinitului”, „Masa tăcerii”, „Poarta sărutului”, respectiv „Măiastra”. Artistul a fost, de asemenea, protagonistul unui film muzical ce avea ca subiect Ansamblul Monumental al lui Brâncuși, Tripticul, realizat de Paul Urmuzescu. Pelicula, realizată de redacția muzicală a Radio Televiziunii Române (RTV) la Târgu Jiu, a fost filmată în întregime în parcul care adăpostește cele trei lucrări ale sculptorului Constantin Brâncuși. Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.

Marți, 21 martie 2023, ora 18.00 Muzeul Național al Literaturii Române Str. Nicolae Crețulescu 8 Poezie & Parfum Pentru prima oară la Muzeul Național al Literaturii Române sărbătorim poezia și parfumul într-o ecuație deosebită, acestea fiind aniversate în aceeași zi, în 21 martie, la nivel internațional. Ziua este legată și de inaugurarea, acum șase ani, în 2017, a expoziției de bază a MNLR din strada Nicolae Crețulescu 8, un motiv în plus de a marca această dată alături de publicul nostru cu un eveniment special. De-a lungul timpului, poezia și parfumul s-au întrepătruns, au intrat într-un dialog, chiar și de la distanță. Cuvântul „poezie” îl percepem, în cadrul acestui eveniment, în sensul său major de creație, de poiesis, iar parfumul îl vom lega, în dezbaterea noastră, de artele plastice, de cinema, de teatru într-un trialog excepțional. Evenimentul, care va avea loc la sediul MNLR din strada Nicolae Crețulescu 8, începând cu ora 18.00, va avea ca punct de plecare și pretext antologia „Osmè”, semnată de Claudiu Sfirschi-Lăudat, despre care Marius Constantinescu nota: „Cartea aceasta este o comoară. Încapsulează într-o orgă prețioasă câteva dintre cele mai fermecătoare, convingătoare și stăruitoare întruchipări ale mirosului. Redus la litere negre pe suprafața albă a hârtiei, parfumul își păstrează aceleași volute inefabile, pentru că se înfiripă din alambicuri literare. De la începuturile umanității și până astăzi, odoratul este parte din lectura pe care o dăm lumilor în care viețuim. De la Geneză, Cântarea Cântărilor, Homer și Sfântul Ioan Gură de Aur până la Michel Tournier, Anaïs Nin, Salman Rushdie sau Mircea Cărtărescu, antologia lui Claudiu Sfirschi-Lăudat repertoriază variațiunile nesfârșite ale unei teme de o seducție atemporală: simțul olfactiv, așa cum apare acesta în texte. Sunt pagini de roman, compoziții lirice, fragmente teoretice, artă, filozofie, sociologie, istorie, antropologie, un buchet mille-fleurs legat cu panglica literatului versat, dar și a împătimitului de alchimii senzoriale. Rezultă un metatext cu adieri complexe, cu note profunde, dar și jucăușe, cu linii sculptate ca într-un flacon de cristal. Precum un parfum inteligent construit, cartea lui Claudiu Sfirschi-Lăudat merită să fie purtată. În bibliotecă, în minte și în suflet, acea bibliotecă lăuntrică unde ținem minte toate acordurile care ne-au marcat.” Participă: Claudiu Sfirschi-Lăudat și Marius Constantinescu